BusinessMagazin

Tag: straini

  • 21.000 de studenţi străini învaţă în România. “M-am îndrăgostit de această ţară şi vreau să rămân aici” – REPORTAJ VIDEO Business Magazin

    David Eryder are 25 de ani şi a venit din Statele Unite ale Americii în România după ce s-a împrietenit cu câţiva români în timp ce studia la Paris. “Vin din Statele Unite ale Americii şi sunt în România pentru că am urmat studiile de licenţă în Paris, unde am avut 7-8 colegi români care mi s-au părut cei mai buni oameni din lume. Mi-am spus că este mai mult decât o coincidenţă şi că trebuie să văd de unde vin toţi aceşti oameni. Am vizitat România în următoarea vacanţă de vară, m-am îndrăgostit de ţară şi mi-am propus să revin pentru a trăi aici. Am găsit un program masteral de studii în limba engleză la ASE, iar acum mi-am propus să îmi extind şederea”, îşi argumentează el prezenţa în România.

    Chiar dacă salariile  sunt cu siguranţă mai mari în Statele Unite ale Americii şi există mai multe oportunităţi, el crede că există idei preconcepute legate de ţara sa, ce oferă o perspectivă de “prea frumos să fie adevărat”: “Statele Unite ale Americii prezintă atât argumente pro, cât şi contra, la fel ca orice altă ţară”.

    În ce priveşte încercările lui de a-şi găsi un loc de muncă aici, spune că a observat că  pentru companiile multinaţionale venite în România pentru a economisi bani nu reprezintă o prioritate angajarea unor specialişti care să îi ajute să recruteze tineri străini, ce au nevoie de permis de muncă.

    Cei mai mulţi studenţi străini din România provin din Republica Moldova (6736), Israel (1706) şi Franţa (1527), potrivit datelor transmise de Institutul National de Statistica pentru anul universitar 2013-2014, ultimul pentru care există informaţii disponibile. Din Statele Unite ale Americii erau inscrişi aproximativ 130 de studenţi pentru anul universitar 2013-2014. Chiar dacă o parte dintre ei îşi doresc să îşi construiască o carieră în România, se lovesc de multe ori de dificultăţile legale ale companiilor de a angaja studenţi străini, potrivit specialiştilor în resurse umane.

     

     

  • Concluziile Cluj Innovation Days 2015: IT-ul clujean trebuie să dezvolte produse şi servicii proprii

    Concluzia dezbaterilor a fost evidenţiată de Bror Salmelin, reprezentant al Comisiei Europene: „Cheia reuşitei în afacerile din domeniul IT o constituie dezvoltarea unor produse şi servicii proprii, iar Clujul, pe care îl urmăresc de 15 ani, are un potenţial foarte bun în această direcţie”, notează un comunicat de presă.

    Dezvoltarea de produse şi servicii proprii de către companiile de IT reprezintă şi principalul obiectiv asumat de Cluj IT Cluster pentru următorii doi ani: „În prezent, piaţa clujeană de IT este dominată de outsourcing, dar transferul tehnologic şi dezvoltarea de produse şi servicii proprii de către companiile care activează în domeniul IT reprezintă soluţia de creştere pe termen lung. Dacă în prezent aproximativ 10% din veniturile membrilor clusterului sunt generate de produse şi servicii proprii, obiectivul nostru este ca în următorii doi ani această pondere să crească la 15%”, a declarat Alexandru Tulai, preşedintele Cluj IT Cluster.

    Despre nevoia de inovare în IT, inclusiv prin specializarea outsourcingului, au vorbit manageri din IT şi domenii conexe, specialişti în proprietate intelectuală şi cercetători din Germania, Austria, Marea Britanie, Franţa, Spania, Italia, SUA, Polonia şi România.

    Cluj Innovation Days este organizat anual de Cluj IT Cluster şi urmăreşte consolidarea comunităţii IT şi facilitarea interacţiunii cu parteneri de afaceri şi sectorul public.  Evenimentul este susţinut parţial prin proiectul „Dezvoltarea inovativă prin Informatizare a Ecosistemului urban Cluj-Napoca”, proiect implementat de către Cluj IT şi co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa 1 POSCCE, operaţiunea O1.3.3 – Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanţurile de furnizori sau clustere, notează acelaşi comunicat.

    Cluj IT este o asociaţie de tip cluster inovativ, înfiinţată în octombrie 2012 şi având peste 40 de membri: companii de IT, universităţi şi institute de cercetare, instituţii publice şi organizaţii catalizator. Iniţiativă de business, clusterul urmăreşte creşterea competitivităţii sectorului IT şi a vizibilităţii industriei IT româneşti, precum şi poziţionarea Clujului ca un hub regional inovator. Clusterul are susţinerea guvernului şi a autorităţilor locale, care consideră Cluj IT o iniţiativă de importanţă naţională. Priorităţile clusterului pentru următoarea perioadă includ extinderea prezenţei internaţionale, proiecte comune între universităţi şi industria IT, precum şi dezvoltarea Cluj Innovation City, care va asigura comunităţii IT infrastructura necesară pentru dezvoltare, inovare şi colaborare în proiecte de anvergură.

  • Străinii încep să fie atraşi de all inclusive-ul românesc. Ce mâncăruri preferă

    Dintr-o analiză a agenţiei de turism, anul trecut au ajuns în hotelurile all inclusive de pe litoralul românesc aproximativ 5.000 de turişti străini, din totalul de 31.000 de mii de turişti din străinătate care au venit la mare.

    Cei mai mulţi dintre cei care au preferat all inclusive-ul au fost germani, urmaţi de polonezi, iar staţiunea cea mai căutată a fost Mamaia.

    “Străinii caută, în general, la all inclusive-urile româneşti mâncarea tradiţională. Preferatele lor sunt sărmăluţele, precum şi ciorbele, fie că sunt de perişoare, ţărăneşti şi de văcuţă. În schimb, românii sunt atraşi de carne, în special de grătare”, a declarat agenţiei MEDIAFAX proprietarul Mareea, Marius Usturoiu, care administrează şi complexul all inclusive Family Club Mercur-Minerva din Mamaia.

    În ultimul an, din ce în ce mai mulţi proprietari de structuri all inclusive, pun la dispoziţia turiştilor meniuri nu doar în engleză, ci şi în limbile germană şi poloneză.

    Usturoiu mai spune că în vârf de sezon majoritatea străinilor care vin la all inclusive sunt familii cu copii.

    Pentru acest an, Mareea estimează că numărul străinilor în all inclusive-urile româneşti se va dubla faţă de vara trecută, depăşind 10.000 de persoane.

    “După promovarea făcută anul trecut în Polonia, avem contracte semnate şi doar de pe această piaţă vor veni în vară 2.000 de turişti doar prin Mareea, dintre care jumătate la all inclusive. Ei vor ajunge cu chartere în Bulgaria, pe aeroportul din Varna, iar de acolo îi vom transfera cu autocarele la noi”, a precizat Usturoiu. Acesta a completat că de anul viitor, în fiecare săptămână de vară, două chartere cu polonezi vor zbura către litoralului românesc.

    În plus, agenţia a semnat contracte şi cu turoperatori israelieni, iar turiştii din această ţară care vor ajunge pe litoral vor veni cu zboruri pe Otopeni, de unde vor fi transferaţi cu autocarele la mare.

    Cu toate acestea, cei mai mulţi străini la all inclusive vor veni şi în acest an tot din Germania.

    “Creşterea din acest an se explică prin promovarea tot mai intensă făcută acestui tip de turism în străinătate, mai ales la târgurile de turism dar şi prin faptul că acest produs s-a consolidat în ultimii ani şi începe să ajungă la maturitate”, a mai spus Marius Usturoiu.

    În general, un străin plăteşte pentru un concediu all inclusive în România, la un hotel de trei stele, 500-600 de euro, preţ în care intră şi biletul de avion.

    În 2014, pe litoralul românesc au fost disponibile 6.750 de locuri în structurile all inclusive, iar în acest an numărul loc a crescut cu 581 de locuri.

    Din cei 1,9 milioane de străini ajunşi anul trecut în România, majoritatea (1,48 milioane) au mers în Bucureşti şi în oraşele reşedinţă de judeţ, la munte s-au dus 132.014, în timp ce pe litoral au ajuns doar 31.325 turişti (1,6% din total), iar în Deltă doar 13.482 (0,7%).

    Pe litoral au venit 5.155 de germani, 4.229 de americani, 2.516 francezi, 2.180 de polonezi, 1.442 italieni şi 1.244 de ruşi şi 895 de turişti din Israel.

    Mareea, care gestionează anual vacanţele a peste 100.000 de turişti români şi străini pe litoralul românesc, estimează pentru sezonul 2015 o creştere cu minim 10% a traficului turistic către Marea Neagră. În condiţiile în care implementarea voucherelor de vacanţă devine operaţională în acest an, creşterea ar putea ajunge la 15%.

  • O tânără de 29 de ani a făcut înconjorul lumii pentru a găsi frumuseţea adevărată. Toţi străinii o dau acum exemplu

    În urmă cu doi ani, Mihaela Noroc a renunţat la jobul ei pentru a călători în jurul lumii. Tânăra de 29 de ani şi-a propus să fotografieze femei frumoase din cât mai multe ţări, pentru a realiza un atlas al frumuseţii.

    De-a lungul călătoriilor sale, ea a fotografiat sute de femei în mediul lor natural, de la localnice din pădurea amazoniană până la tinere din marile capitale europene.

    Datorită faptului că vorbeşte cinci limbi străine, Mihaela Noroc spune că i-a fost uşor să se înţeleagă cu oamenii pe care i-a întâlnit. “Uneori am doar 30 de secunde pentru a realiza un portret, deoarece se întâmplă să întâlnesc o persoană interesantă pe stradă. În alte cazuri petrec şi ore întregi pentru asta, după ce am găsit modelul pe o reţea socială”, povesteşte Mihaela Noroc.

    Ea mai spune că femeile pe care le prezintă în “Atlasul Frumuseţii” au reacţionat diferit atunci când le-a propus să facă parte din acest proiect. Unele au fost fericite, în timp ce altele au fost greu de convins să se lase fotografiate. “Faptul că sunt şi eu femeie a ajutat foarte mult. Însă, la început, am fost foarte agitată şi am luat foarte personal toate refuzurile primite”, mai spune Mihaela Noroc.

    Potrivit CNN, Mihaela Noroc şi-a cheltuit toate economiile pentru realizarea acestui proiect, care a presupus călătorii ale acesteia în 37 de ţări. De asemenea, ea speră să poată să strângă fondurile necesare pentru a continua proiectul “Atlasul Frumuseţii”. “Pot spune cu certitudine că frumuseţea există peste tot, şi nu depinde de cosmetice, bani, rasă sau statut social. Este vorba de fi cât mai natural”.

    Proiectul “Atlasul Frumuseţii” este prezentat de postul american de ştiri CNN, de publicaţia franceză Le Figaro, de site-ul american Business Insider, de site-ul de divertisment boredpanda.com şi de cotidianul britanic Daily Mail

  • Piaţa avocaturii de business în 2014: plecări de jucători străini, onorarii de dumping şi tăcere

    O evaluare aproximativă plasează piaţa avocaturii din România la 400 milioane de euro anul acesta, sumă împărţită între aproximativ 24.000 de avocaţi, din care 9.500 activi în Bucureşti. Spre comparaţie, cel mai mare retailer local, Kaufland, a avut afaceri de 1,64 miliarde de euro anul trecut, iar în piaţa globală a avocaturii cel mai mare jucător, DLA Piper, a avut afaceri de 2 mld. euro în 2013.

    În acest context, pentru jucători internaţionali precum francezii Gide sau americanii White & Case, mediul local a devenit nerentabil, iar aceştia au decis să se retragă din piaţa locală la începutul anului, lăsând în urmă echipe de avocaţi care au format firmele Leroy & Asociaţii şi, respectiv, Bondoc & Asociaţii.

    Decizia jucătorilor străini a venit şi în contextul în care firmele locale concurează din ce în ce mai puternic pe onorarii, participând la licitaţii cu tarife foarte mici, şi sacrifică veniturile pentru a câştiga cotă de piaţă. Un exemplu concret al acestei tendinţe a fost o licitaţie organizată de Complexul Energetic Oltenia, pentru servicii juridice, care a fost anulată în cele din urmă după ce firmele interesate au propus tarife orare între 30 euro şi 143 euro, fără a explica în mod uniform cum au calculat aceste preţuri.

    Cifre concrete, însă, cum sunt cele din licitaţia CE Oltenia, au devenit o raritate anul acesta în piaţa avocaturii, având în vedere că Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR), organismul care reglementează profesia de avocat, a modificat statutul profesiei la finalul lui 2013. În noua formă a documentului, firmele de avocatură şi cabinetele de avocatură nu mai au voie să comunice în presă date despre clienţi, chiar dacă aceştia îşi exprimă acordul, despre rezultate financiare sau dosare în care sunt implicate, ceea ce aproape că a redus la tăcere jucătorii din piaţă.

    Dincolo de aspectele tehnice, în piaţă şi-au menţinut dominaţia liderii consacraţi, firmele conduse de veterani precum Ioan Nestor, Gheorghe Muşat, Florian Niţu sau Florentin Ţuca, giganţi cu echipe de multe zeci de avocaţi. La nivelul imediat următor, un eveniment important a fost scindarea firmei Vilău & Mitel, unul dintre marii jucători, eveniment care a generat apariţia firmelor Vilău & Asociaţii şi Mitel & Asociaţii.

    În ceea ce priveşte veniturile, după mulţi ani de criză, cea mai importantă sursă de afaceri pentru avocaţi a devenit sectorul litigiilor, iar cei mai mulţi clienţi solicită servicii legate de insolvenţă şi executări silite. Cu toate acestea, după un an cu listări majore la bursă, cum ar fi cea a gigantului Electrica, şi cu o tendinţă de dezmorţire a pieţei imobiliare, avocaţii au perspective de creştere pentru 2015.

  • Oraşul lui Schindler, eroul care a salvat de la moarte mii de evrei, atrage anual 2,5 milioane de turişti străini

    După nicio oră de la plecarea din Varşovia, eram deja în Rynek, piaţa principală din centrul vechi al oraşului, unde se arătau rând pe rând, din trapul cailor care plimbau în trăsuri elegante turişti entuziasmaţi, faţadele pastelate ale clădirilor medievale. Într-una din cele mai  mari pieţe medievale din Europa, am simţit că fac o călătorie în timp.

    În mijlocul pieţei Rynek, în lumina slabă a stâlpilor de iluminat, se înălţa impunătoare catedrala Sfânta Maria, cu două turnuri ascuţite asupra căreia îşi îndreptaseră câţiva turişti bliţurile aparatelor de fotografiat. Sfânta Maria este cea mai faimoasă catedrală din Cracovia, dintre cele peste 100 de bazilici. „Din cel mai înalt turn al acestei catedrale răsună din oră în oră un sunet de trompetă în cinstea celui care a salvat în secolul al XIII-lea oraşul de invazia tătărilor, cântând la trompetă şi anunţând astfel că de porţile oraşului se apropie primejdia“, ne lămurea a doua zi ghida poloneză cu privire la sunetul pe care îl auzisem imediat ce păşisem în centrul vechi.

    Dacă în piaţă, din cel mai înalt turn al catedralei (de peste 80 de metri), se auzea acest „imn al oraşului“, numit Hejnal, în restaurantul Piano Rouge, unul din cele câteva zeci de localuri cochete din centrul vechi, răsuna vocea unei cântăreţe poloneze, acompaniată de sunete de pian şi de clinchetul tacâmurilor. Bucătaria poloneză se remarcă prin colţunaşii umpluţi cu varză, ciuperci, brânză sau carne, cunoscuţi ca pierogi, prin şniţelul de porc cu varză călită, brânza afumată din lapte de oaie (oscypek), dar şi supa tradiţională de sfeclă.

    Oraşul care atrage în prezent 2,5 milioane de vizitatori străini (mai mult decât populaţia României), dintr-un total de 10 milioane de turişti anual în Polonia, îşi leagă existenţa de o legendă faimoasă. Aceasta spune povestea unui rege, Krakus, fondatorul mitic al oraşului, şi a unui dragon care trăia într-o peşteră din dealul Wavel (pe care se află acum castelul regal). Dragonul, care devenise spaima oraşului, a fost învins de un cizmar, Skuba, care a pus în faţa peşterii un berbec umplut cu pucioasă, pe care l-a mâncat dragonul.

    Deşi a încercat să scape de focul care îl cuprinsese cu apa râului Vistula, dragonul a murit în final. Vistula, cel mai lung râu al Poloniei, scaldă Cracovia chiar în partea de sud a oraşului istoric, la dealul Wavel şi vechiul cartier evreiesc Kazimierz. Turiştii pot admira de pe dealul Wavel râul Vistula, cu vapoarele de agrement ce îl străbat. Aici, la o altitudine de 228 de metri deasupra nivelului mării, se află cea mai importantă atracţie turistică a Cracoviei şi cel mai importat complex arhitectural polonez: Castelul Regal, fostă reşedinţă a regilor Poloniei, simbol al istoriei şi culturii poloneze, dar şi catedrala gotică Wavel, în care se află mormintele mai multor regi polonezi, eroi naţionali sau poeţi. Tot aici, după cum ne-a lămurit ghida, sunt înmormântaţi preşedintele Lech Kaczynski şi soţia sa, decedaţi în accidentul aviatic din 2010 de la Smolensk (Rusia).

    Mai mult, din Cracovia a plecat la Vatican în 1978 Karol Wojtyla (cunoscut ca Papa Ioan Paul al II-lea), arhiepiscopul oraşului şi primul papă de origine slavă, dar şi primul papă ales din afara Italiei în peste 400 de ani.

    „Drumul Regal“, o rută pe care o alegeau pe vremuri suitele regale, începe din Piaţa Matejko, trece prin Poarta lui Florian, ajunge în piaţa centrală prin strada Florianska şi apoi pe strada Grodska şi Kanoniczna şi se opreşte tot la dealul Wavel.  Acum, o parte din această rută este străbătută zilnic de zeci de turişti din toate colţurile lumii. „Am avut grupuri de turişti din toată Europa, vara programul meu este foarte încărcat. Turismul reprezintă principalul sector ce asigură veniturile Cracoviei“, spune ghida poloneză care ne însoţeşte.

    Alte atracţii ale oraşului polonez sunt Universitatea Jagiellonă, una din cele mai vechi din Europa, dar şi Kazimierz, fostul cartier evreiesc, fondat în 1335 de regele Casimir Cel Mare. Iniţial Kazimierz fusese un oraş polonez, însă a devenit casa evreilor în 1495, când regele Jan Olbracht a cerut tuturor evreilor să plece din Cracovia. În Kazimierz a trăit o comunitate importantă de evrei, peste 60.000 de persoane, până la invazia naziştilor în al doilea război mondial.

    Cartierul a devenit faimos datorită filmului american „Lista lui Schindler“ (câştigător a şapte premii Oscar), regizat de Steven Spielberg, care spune povestea afaceristului german Oskar Schindler, care a salvat peste 1.000 de evrei de origine poloneză, angajându-i în fabrica sa în timpul Holocaustului, fabrică pe care turiştii o pot vizita astăzi, pe strada Lipowa. În fiecare an, în iunie-iulie, în acest cartier se organizează Festivalul Culturii Evreieşti.

    Anul trecut, turiştii străini au cheltuit în Polonia 9,4 miliarde de euro (din care 4,8 miliarde euro au fost cheltuiţi strict pe deplasările făcute în scop turistic), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Turismului şi al Sportului din Polonia. Aceeaşi sursă arată că Polonia a înregistrat 72 de milioane de sosiri ale vizitatorilor străini (din care 15,8 milioane au fost sosiri ale turiştilor străini) anul trecut, cei mai mulţi venind din Germania, Cehia, Ucraina, Slovacia, Belarus şi Rusia.

    Polonia, care împlineşte anul acesta 25 de ani de la căderea comunismului şi zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, este singura ţară a cărei economie a crescut în timp de criză. Polonezii au reuşit să se dezvolte prin absorbţia de fonduri europene, fiind cel mai eficient utilizator al banilor europeni. Pentru perioada 2014-2020, Polonia are alocate de la bugetul Uniunii Europene 82 de miliarde de euro, adică un sfert din toate fondurile UE rezervate politicii de convergenţă. În zece ani PIB-ul polonez s-a dublat, iar şomajul s-a înjumătăţit. Dacă în 2003 PIB-ul per capita era de 49% din media UE, anul trecut indicatorul era de 68% din media UE.

  • Cum a reuşit Sibiul, capitala europeană culturală din 2007, să atragă mai mulţi turişti prin promovare pe reţelele sociale

     În total, în Sibiu au sosit anul trecut 76.000 de străini, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.  

    Spre comparaţie cu alte oraşe, Sibiu a avut o expunere mai mare pe pieţele externe, dat fiind că a fost desemnat capitală europeană culturală în 2007 dar şi datorită unor proiecte finanţate de Primărie.

    În ultimii trei ani oraşul a fost promovat în social media prin proiectul #MySibiu, implementat de Asociaţia pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu prin bloggerii Tudor Popa şi Răzvan Pop, în colaborare cu Cezar Dumitru. Circa 30.000 de euro au fost investiţi pentru dezvoltarea acestui proiect în perioada 2011-2013.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Străinii vor putea munci în România doar cu aviz de angajare

    Potrivit Executivului, ordonanţa vizează armonizarea legislaţiei naţionale cu o serie de reglementări europene în domeniu.

    Prevederile ordonanţei au în vedere încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor (cetăţeni ai altor state decât România, celelalte state membre UE, statele din Spaţiul Economic European şi Elveţia, n.r.) pe teritoriul României, actul normativ fiind iniţiat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi avizat de Ministerul Muncii, Ministerul Justiţiei şi Serviciul Român de Informaţii (SRI).

    Străinii cu şedere legală pe teritoriul României pot fi încadraţi în muncă în baza avizului de angajare, obţinut de angajatori.

    Conform aceluiaşi act normativ, nu este necesară obţinerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă a străinilor al căror acces liber pe piaţa muncii din România este stabilit prin tratate încheiate de România cu alte state. La fel se întâmplă în cazul străinilor care urmează să desfăşoare activităţi didactice sau ştiinţifice cu caracter temporar în instituţii de profil, care desfăşoară activităţi artistice în instituţii de cultură din România, care urmează să desfăşoare activităţi temporare solicitate de ministere sau de alte autorităţi administrative sau care sunt numiţi la conducerea unai filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii cu sediul în străinătate.

    Şi străinii titulari ai dreptului de şedere pe termen lung, ai dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei, ai dreptului de şedere temporară pentru studii pot fi angajaţi fără obţinerea avizului.

    În aceeaşi situaţie mai sunt titularii dreptului de şedere temporară pentru străinii victime ale traficului de persoane sau ale altor infracţiuni, cei care au beneficiat anterior de un drept de şedere cel puţin trei ani în calitate de mebri de familie ai unui cetăţean român, cei care au dobândit o formă de protecţie în România, solicitanţii de azil după un an de la depunerea cererii şi străinii toleraţi pe teritoriul României.

    Străinii tilulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii pot fi încadraţi în muncă fără aviz de angajare numai cu contract individual de muncă cu timp parţial, cu durata muncii de maximum patru ore pe zi.

    Avizul de angajare se eliberează de Inspectoratul General pentru Imigrări, la cererea angajatorului, în următoarele condiţii: angajatorul desfăşoară efectiv activitatea pentru care solicită încadrarea în muncă a străinului, are achitate obligaţiile la bugetul de stat pe ultimul trimestru, nu a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune prevăzută de Codul muncii sau pentru o infracţiune contra persoanei săvârşită cu intenţie, nu a fost sancţionat, în ultimii trei ani, pentru angajarea de străini sau apatrizi fără autorizaţie de muncă sau permis de şedere în scop de muncă, primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă sau pentru netransmiterea registrului cu elementele contractului individual de muncă cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către salariat şi contingentul anual pe tipuri de lucrători nou admişi pe piaţa forţei de muncă nu a fost epuizat.

    Pentru încadrarea în muncă a unui străin cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe durată nedeterminată sau determinată, angajatorul trebuie să obţină avizul de angajare pentru lucrători permanenţi. Pentru aceasta, angajatorul trebuie să depună mai întâi diligenţe pentru ocuparea locului de muncă vacant de către un cetăţean român, un cetăţean dintr-un stat membru al UE sau al Spaţiului Economic European (SEE), de către un cetăţean al Confederaţiei Elveţiene sau de către un străin titular al dreptului de şedere pe termen lung pe teritoriul României. Avizul de angajare pentru lucrători permanenţi se eliberează fără îndeplinirea acestei condiţii dacă locul de muncă vacant este de administrator societate comercială, iar la angajatorul în cauză nu mai este un alt străin angajat pe o astfel de funcţie, sau dacă locul de muncă respectiv este pentru sportivi profesionişti, iar angajatorul este o persoană juridicîă al cărei obiect principal de activitate îl constituie desfăşurarea de activităţi sportive.

    Pentru încadrarea în muncă cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe durată nedeterminată sau determinată, a unui străin dintr-un stat cu frontieră comună cu România şi care locuieşte la frontieră, într-o localitate de frontieră de pe teritoriul României, se eliberează un alt aviz, pentru lucrători transfrontalieri, de asemnea fără a mai fi îndeplinită condiţia de mai sus. Acelaşi lucru este valabil şi pentru încadrarea în muncă a străinilor ca lucrători înalt calificaţi. Aceştia pot fi angajaţi pe durată nedeterminată sau pe durată determinată de cel puţin un an.

    Pentru detaşarea pe teritoriul României a unui străin, angajatorul din România trebuie să obţină avizul de detaşare, emis în condiţii similare celor care trebuie îndeplinite pentru avizul de angajare.

    Pot fi detaşaţi în România, fără obţinerea avizului de detaşare, străini angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul în unul din statele membre ale UE sau ale SEE sau în Elveţia, cu condiţia prezentării permisului de şedere din acel stat, străinii care desfăşoară activităţi didactice sau ştiinţifice cu caracter temporar în instituţii de profil şi străinii care desfăşoară activităţi artistice în instituţii de cultură din România, strinii care urmează să desfăşoare activităţi temporare solicitate de ministere sau de alte autorităţi administrative şi străini care urmează să desfăşoare activităţi lucrative în baza acordurilor internaţionale la care România este parte.

    La eliberarea avizului de angajare/detaşare, angajatorul plăteşte un tarif în lei echivalent a 200 de euro. Pentru eliberarea avizului de angajare pentru lucrători sezonieri, încadrarea în muncă a unui străin titular al dreptului de şedere temporară pentru studii după absolvirea acestora sau titular al dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei, ca şi pentru eliberarea unui nou aviz de angajare în cazul unui străin care a mai fost angajat cu aviz în România, tariful este de 50 de euro.

    Neîndeplinirea obligaţiilor legale privind angajarea sau detaşarea străinilor se sancţionează cu amenzi de la 700 la 3.000 de lei.

    Totodată, în funcţie de gravitatea contravenţiilor săvârşite, angajatorii pot fi sancţionaţi şi prin interzicerea unor drepturi, recuperarea totală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor sau subvenţiilor publice, inclusiv din fonduri UE, atribuite pe o perioadă de până la 12 luni înainte de constatarea faptei şi închiderea temporară sau definitivă a punctului sau punctelor în care s-a săvârşit contravenţia.

  • Turistii sositi in croaziere la Constanta cheltuiesc peste 6 mil. euro in excursii in Delta Dunarii sau tururi ale litoralului. Numarul strainilor, in crestere cu 10.000, fata de 2013

     ”Daca in anul 2013 aproximativ 54.000 de pasageri au vizitat Portul Constanta, in anul 2014, pana la aceasta data, au sosit in jur de 64.500 de pasageri. Cresterea se datoreaza eforturilor conjugate ale CN Administratia Porturilor Maritime Constanta, ale Asociatiei Litoral – Delta Dunarii si ale autoritatilor locale, dar si ale contextului politic nevaforabil din Ucraina, ce a determinat ca toate cursele de croaziera sa inlocuiasca in itinerariul lor Portul Odesa cu Portul Constanta”, se arata intr-un comunicat al Asociatiei Litoral – Delta Dunarii.

    Multe dintre navele de croaziera care ajung in Portul Constanta isi prelungesc sederea pe teritoriul Romaniei cu aproximativ o noapte, unele dublandu-si chiar stationarea comparativ cu anul trecut.

    In topul pasagerilor care sosesc la bordul navelor de croaziera se situeaza cetatenii americani, urmati de francezi, italieni si germani.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Bucureştiul, într-un top al celor mai vizitate 132 de oraşe din lume, condus de Londra. Ce loc ocupă capitala României

     Bangkok, Paris, Singapore şi Dubai completează top cinci, oraşe care beneficiază de un aflux puternic de turişti străini, rezultat din extinderea clasei mijlocii, inovaţiile aduse în categoria călătoriilor de lux şi din nevoia crescândă de a face deplasări în interes de serviciu. Această tendinţă se va menţine, având în vedere dezvoltarea tehnologică şi a modalităţilor de cooperare pe care companiile le au la dispoziţie, se arată într-un comunicat al MasterCard.

    Bucureştiul ocupă poziţia 90 în clasament, cu un număr de vizitatori străini estimat la 928.028 de persoane în 2014 şi cheltuieli totale ale acestora în valoare de 391 milioane dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro