BusinessMagazin

Tag: strainatate

  • Când angajezi pe bază de feeling şi când începi să recrutezi pe bază de proceduri reci?

    Principala problemă din România pentru companii, dincolo de cash, vânzări, fisc etc., este legată de resurse umane. Bazinul de oameni a secat pe neaşteptate, iar ceea ce înainte  era o formalitate, acum a devenit un coşmar.

    Foarte mulţi patroni se raportează la timpurile actuale uitându-se în trecut, acum 10 sau 20 de ani, când au început businessul; pe-atunci angajaţii erau bine pregătiţi, aveau şcoală, munceau 25 de ore din 24, îşi dădeau sufletul pentru firmă.
    În acest moment, noua generaţie, pe lângă faptul că nu ştie nimic, mai vrea şi un salariu mare la început, maşină, laptop şi doar opt ore la muncă. De rezultate, vânzări, nici nu se pune problema; piaţa este de vină, oamenii nu mai au bani, deci nu mai cumpără, concurenţa dă în preţuri, ca să ne scoată de pe piaţă.

    Timpurile sunt total diferite, iar mulţi proprietari, directori, înţeleg greu acest lucru. Când începi o afacere, angajarea se face pe feeling, pe prietenie, pe dorinţa de a ajunge mare, pe energia de a face lucruri şi pe determinarea de a muta munţii.
    La primele angajări contează instinctul şi un director sau un antreprenor nu se gândeşte la eşec, deci este mult mai liber în a accepta oameni cu greşelile lor.

    Odată ce businessul creşte, iar în joc sunt mult mai mulţi bani, antreprenorii acceptă mai puţine greşeli, sunt mai mofturoşi în selecţia oamenilor şi de multe ori eşuează în a-şi găsi noua generaţie de forţă de muncă, începând de la primele poziţii şi până la cele de top.
    De asemenea, pe măsură ce o companie se extinde şi are nevoie de tot mai mulţi oameni, angajările încep să se facă pe proceduri, pe sisteme, pe chestionare, pe teste şi mai puţin pe instinct. Din dorinţa de a nu greşi, în primul rând a celor de la HR, testele încep să ţină locul flerului şi de aceea se schimbă proporţia între „oameni buni şi oameni slabi“.

    La începutul unui business, când afacerile sunt conduse de energie, determinare, încercare, dorinţa de a reuşi şi mai puţin de PowerPoint sau de studii de piaţă, care arată nişte cifre seci şi reci, proporţia găsirii unor oameni buni este mult mai ridicată, poate spre 70%.

    Odată cu birocratizarea unei companii, cu dezvoltarea departamentelor de HR, această proporţie începe să se schimbe şi găsirea unor oameni buni devine mult mai dificilă. Un test, un chestionar nu pot înlocui determinarea şi nici găsirea unei soluţii creative de pe o zi pe alta care să rezolve o problemă în companie.

    După două decenii de capitalism, de piaţă virgină, companiile, în special cele româneşti, se confruntă cu schimbul de generaţii, un schimb pe care nu-l mai găsesc comparativ cu oamenii cu care au început businessul. De aici începe o întreagă frustrare antreprenorială, mai ales că salariile sunt mult mai mari decât acum 10-20 de ani, dar, în schimb, rezultatele sunt mai slabe.

    Dacă proprietarii vor să găsească angajaţi, directori după chipul şi asemănarea lor, lucrurile se complică şi mai mult. Când au început ei businessul, nu aveau cu ce şi cu cine să se compare. Acum au, şi de aceea devin mult mai pretenţioşi în criteriile de angajare. De multe ori renunţă la a preda conducerea zilnică a afacerii, considerând că nu există cineva care să ştie mai bine businessul decât ei. Este adevărat, dar această decizie poate fi cu dus şi întors.

    Dacă ne uităm la nivel internaţional, actualele multinaţionale au reuşit să facă acest schimb, de la fondatori la manageri şi câteodată chiar mai bine.

    Neavând exerciţiul istoriei de generaţii în business, o bună parte din antreprenorii români nu au cui să predea afacerile şi să se simtă cât de cât confortabil că acestea nu se duc apoi de râpă. Din acest motiv, mulţi ajung chiar să-şi vândă businessul.
    România nu a reuşit să-şi creeze o cultură de corporaţii, o generaţie de directori pentru firmele româneşti antreprenoriale.

    Există o generaţie de directori în multinaţionale, dar mulţi dintre ei eşuează când sunt recrutaţi în companiile româneşti, unde există o altă cultură, unde deciziile sunt luate pe instinct şi mai puţin pe o organizare internă sau o viziune strategică urmărită zi de zi.
    Flerul trebuie corporatizat, dar trebuie să înceapă de undeva.
     

  • Nu vă feriţi să fiţi admiraţi!

    Business Magazin lansează a şaptea ediţie a topului „100 cei mai admiraţi CEO“, fie că sunt români, fie că sunt expaţi. 

    Poate părea un top plictisitor, pentru că în fiecare an cel puţin jumătate dintre cei mai admiraţi sunt aceiaşi: Mariana Gheorghe – Petrom, Steven van Groningen – Raiffeisen Bank, fraţii Pavăl de la Dedeman, Iulian Dascălu de la eMAG, şi mulţi alţii.

    Topul este alcătuit pe baza nominalizărilor făcute de cei care lucrează în business. Aşa se face că aceia care trebuie să voteze îi nominalizează pe cei cu care fac afaceri, pe cei care le sunt prieteni, pe oamenii de care au auzit sau au citit, pe care i-au văzut la diverse conferinţe.

    Mulţi antreprenori, CEO sau manageri trăiesc prin companiile sau brandul pentru care lucrează. Mulţi chiar se identifică cu brandul. De fapt, dacă ţi-ai construit un brand, exişti şi vei fi admirat prin el.

    Ne place sau nu ne place, de ani de zile oamenii sunt aceiaşi, pentru că apar prea puţini noi. Ca o ironie amară, conform datelor, generaţia Revoluţiei, adică aceia care s-au născut cu +/- 5 ani faţă de 1989, nu prea au vrut să intre în business.
    România nu are alţi oameni care să fie admiraţi decât cei consacraţi, măcar pentru a varia topul şi a aduce „sânge proaspăt“?

    Are, dar mulţi sunt ascunşi, se feresc să-şi arate faţa, se feresc să îşi spună povestea, poate pentru că nu consideră necesar, sau poate ca să nu fie călcaţi de Fisc, aşa cum s-a întâmplat cu alţi oameni de afaceri mai puternici ca ei.
    Are sens să fii „admirat“? Cu certitudine da. Antreprenorii americani sunt înnebuniţi după acest lucru, fac tot posibilul să apară în ziare, reviste, la televizor, să-şi spună povestea şi să atragă atenţia lumii asupra lor. Europenii sunt puţin altfel, preferând să fie mai retraşi.

    Sunt mulţi CEO sau antreprenori mai tineri care ies greu din carapacea lor, pentru că nu au fost învăţaţi să fie în atenţia publicului. Dar tot mulţi dintre ei se întreabă de ce în fiecare an Mariana Gheorghe este cea mai admirată, că a fost şi anul trecut şi acum şase ani, de ce Steven van Groningen este în frunte şi nu mai scăpăm de el, sau de ce alţii sunt tot acolo de ani de de zile.

    Cum să fii admirat dacă nu ieşi constant în faţa publicului, dacă nu povesteşti despre tine, despre ce-ai făcut, despre ce vrei să faci?

    A-ţi aloca săptămânal câteva ore pentru interviuri, pentru a participa la conferinţe, chiar pentru TV, nu înseamnă să pierzi vremea, ci dimpotrivă. A-ţi împărtăşi ideile de business şi de viaţă cu alţii nu înseamnă să dezvălui un mare secret prin care cineva îţi va fura ideea.

    A vorbi cu un client de-al tău şi cu un cititor anonim este unul din cele mai importante lucruri dintr-un business. Este marketingul tău personal, al brandului şi al companiei pe care o reprezinţi.

    Ţiriac vorbeşte foarte, foarte puţin, chiar deloc, despre cifrele din spatele afacerilor lui, dar întotdeauna este prezent în faţa brandului propriu. De aceea publicul şi ceilalţi oameni din business îl admiră. În spatele uşilor el este un „câine“ care nu lasă nimic pe masă, iar cei care au negociat cu el vreodată într-o afacere ştiu acest lucru.

    România are nevoie de oameni admiraţi, de poveştile lor, de sfaturilor lor şi nu în ultimul rând de produsele sau brandurile lor.
    Un brand personal pe care ţi-l construieşti în timp, cu determinare, îţi poate aduce foarte multe în business şi în viaţa de zi cu zi. Uşile se deschid câteodată mai uşor, preţul pe care trebuie să-l plăteşti pentru un produs sau un serviciu poate să fie mai mic decât „rate-cardul“, discuţiile cu băncile pot fi mai relaxate (şi aici mă refer la relaxarea condiţiilor de creditare), ajungi mai uşor pe lista head-hunterilor şi, nu în ultimul rând, îţi poate mări salariul din start.

    Dacă întrebi pe stradă cine sunt cei mai de succes oameni de afaceri români, pe listă apare instantaneu şi Gigi Becali, de care a auzit toată lumea. Dacă întrebi ce businessuri are, ce a construit, se lasă tăcerea. Dar este un om de afaceri de succes, fără îndoială. Iar orice taximetrist poate depune mărturie.

    Dacă întrebi cine îţi aduce cablu în casă sau cine ţine jos preţurile pe telefonia mobilă, nimeni nu ştie. Ştiu însă cei de la Concurenţă, zi de zi. Dacă întrebi cine îţi aduce coletul la uşă, există şansa să ştie de FAN Courier, dar nu ştiu cine este în spatele uneia dintre cele mai mari afaceri din ultimii ani.

    Câţi ştiu, dincolo de partenerii de afaceri, de bancheri sau de grupul restrâns din businessul românesc, de Raul Ciurtin, cel care a făcut brandul Zuzu? Foarte, foarte puţini. Dar Ciurtin s-a bătut parte în parte cu marile multinaţionale din lactate până când una dintre ele, Lactalis, i-a făcut o ofertă de nerefuzat.

    Dacă Raul Ciurtin şi-ar povesti mai mult istoria lui, ar arăta şi celorlalţi că poţi să te baţi cu oricine şi chiar să câştigi. Din fericire, el este printre cei admiraţi, dar poate şi noile generaţii au nevoie mai mult să ştie cine este el şi ce a făcut.
    Dacă aveţi o poveste, spuneţi-o! Pentru a lăsa o moştenire celor care vin din spate şi au nevoie să admire pe cineva! Nu vă feriţi să fiţi admiraţi! Indiferent cât de multe sau puţine lucruri aţi făcut.
     

  • Cum putem trece de la „cerşetori, hoţi şi ţigani“ la ”ştiaţi că cineva din România a făcut un motor de avion, o pompă de petrol, o geacă Moncler, o rochie Armani, un frigider Miele sau un espressor DeLonghi”

    Noi, guvernele, preşedinţii, premierii am făcut foarte puţin, dacă nu chiar nimic, pentru a schimba această imagine. Celebra frunză a Elenei Udrea, pentru care s-au cheltuit milioane de euro, nu a adus nimic într-un sens pozitiv, ci dimpotrivă, a fost subiect de băşcălie naţională. De-a lungul anilor, am încercat să ne identificăm cu Nadia, Hagi, Ilie Năstase, echipa feminină de gimnastică, cu toţi olimpicii şi campionii mondiali români, demers cu rezultate mixte.

    Dar, ca să tragem linie, ne-am complăcut cu această imagine de hoţi, cerşetori, ţigani, pe ideea că noi suntem altfel şi nu contează ceea ce cred alţii. Dar de multe ori am constatat că nu ne este bine când mergem afară şi cineva se uită cu dispreţ la noi atunci când spunem că suntem români şi când suntem întrebaţi dacă avem bani să plătim ceea ce cumpărăm sau comandăm.

    Cum putem trece de la „cerşetori, hoţi şi ţigani“ la ”ştiaţi că cineva din România a făcut un motor de avion, o pompă de petrol, o geacă Moncler, o rochie Armani, un frigider Miele sau un espressor DeLonghi”

  • Guvernul oferă tuturor românilor plecaţi în străinătate 40.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere acasă. Ce trebuie să facă pentru a primi banii

    Românii plecaţi de acasă cu spirit antreprenorial, care se întorc în ţara, vor putea primi fonduri europene de până la 40.000 Euro, pentru a-şi deschide o afacere în România, prin programul Diaspora Start-up lansat ieri de către Ministerul Fondurilor Europene.

    Cei care vor să se întoarcă în  România şi au idei de afaceri pot depune solicitările în perioada 13 octombrie-29 noiembrie în sistemul MySMIS. Aceştia trebuie să aibă vârsta minimă de 18 ani, să posede cetăţenie română, să facă dovada domiciliului sau a rezidenţei în străinătoate pentru cel puţin 1 an în ultimii 3,

    Aplicanţii trebuie şi să “demonstreze experienţa antreprenorială prin documente de înfiinţare a unei societăţi comerciale în străinătate, sau să demonstreze capacitatea tehnică şi profesională prin: contract de muncă, contract de colaborare, etc în domeniul în care doreşte să iniţieze o afacere prin intermediul programului sau să demonstreze expertiza prin documente, recunoscute de Statul Roman, care să ateste finalizareastudiilor de specializate în cadrul unor institutii de învăţământ superior din străinătate, precum şi alte documente ce atestă certificări/formări ca urmare a unor cursuri de scurtă durată în domeniul în care doreşte să iniţieze o afacere prin intermediul programului”

    Bugetul total al programului se ridică la 30 de milioane de euro.

    Mai multe detalii despre acestă iniţiativă puteţi afla aici

  • Cum putem trece de la „cerşetori şi hoţi“ la „motoare şi maşini“

    Noi, guvernele, preşedinţii, premierii am făcut foarte puţin, dacă nu chiar nimic, pentru a schimba această imagine. Celebra frunză a Elenei Udrea, pentru care s-au cheltuit milioane de euro, nu a adus nimic într-un sens pozitiv, ci dimpotrivă, a fost subiect de băşcălie naţională. De-a lungul anilor, am încercat să ne identificăm cu Nadia, Hagi, Ilie Năstase, echipa feminină de gimnastică, cu toţi olimpicii şi campionii mondiali români, demers cu rezultate mixte.

    Dar, ca să tragem linie, ne-am complăcut cu această imagine de hoţi, cerşetori, ţigani, pe ideea că noi suntem altfel şi nu contează ceea ce cred alţii. Dar de multe ori am constatat că nu ne este bine când mergem afară şi cineva se uită cu dispreţ la noi atunci când spunem că suntem români şi când suntem întrebaţi dacă avem bani să plătim ceea ce cumpărăm sau comandăm.

    De partea cealaltă, aproape toţi străinii care au venit să facă investiţii în România, începând de la cei mai serioşi până la ţepari, au devenit cei mai buni ambasadori ai ţării, cu mult peste ceea ce ambasadorii noştri oficiali reuşesc să promoveze.

    Cum am putea trece de la ţigani, hoţi şi cerşetori la altceva? Suntem peste multe alte popoare la muncă, energie, creativitate, determinare, dar trebuie să promovăm lucrul acesta. Că tot suntem la capitolul ideilor, aş merge pe cea quizurilor simple pentru a promova România, brandul de ţară, ceea ce facem, ceea ce producem, ceea ce poate ne reprezintă. Dacă am merge pe:

    1. Ştiaţi că acest motor de Mercedes a fost făcut/produs (că tot avem percepţia că nu mai producem nimic) de români, în România?

    2. Ştiaţi că 20% din componentele unui BMW sunt făcute/produse de români, în România? (cifra de 20% este pusă aleatoriu, dar ştiu cu siguranţă că o parte din componentele celebrei maşini sunt făcute în România)

    3. Ştiaţi că aceste volane de Peugeot sunt făcute de români, în România?

    4. Ştiaţi că această geacă Moncler a fost făcută de români, în România?

    5. Ştiaţi că această superbă rochie Armani a fost făcută de români, în România?

    6. Ştiaţi că elementele cele mai fine şi sofisticate dintr-un motor de avion Rolls-Royce sunt făcute de români, în România?

    7. Ştiaţi că aceste părţi de fuselaj sunt făcute de români, în România?

    8. Ştiaţi că aceste elicoptere sunt făcute de români, în România?

    9. Ştiaţi că aceste pompe de petrol sunt făcute de români, în România?

    10. Ştiaţi că acest Duster sau Logan este făcut de români, în România?

    11. Ştiaţi că 1% din produsele Zara din întreaga lume sunt făcute de români, în România?

    12. Ştiaţi că 7% din produsele vândute în magazinele Ikea sunt făcute de români, în România?

    13. Ştiaţi că acest soft de resurse umane a fost făcut de români, în România?

    14. Ştiaţi că această soluţie informatică pentru scanarea bagajelor a fost făcută de români, în România?

    15. Ştiaţi că mentenanţa serverelor şi a sistemelor informatice din compania voastră (puteţi numi voi companiile) este făcută de români, în România?

    16. Ştiaţi că actele voastre de pensionare sunt administrate de români, în România?

    17. Ştiaţi că paharele din care beţi voi apă sunt făcute de români, în România?

    18. Ştiaţi că aceste electrocasnice Miele (printre cele mai scumpe din lume) sunt făcute de români, în România?

    19.  Ştiaţi că aceşti rulmenţi sunt făcuţi de români, în România?

    20. Ştiaţi că aceste frigidere sau maşini de spălat sunt făcute de români, în România?

    21. Ştiaţi că aceste medicamente (antibiotice, Faringosept) sunt făcute de români, în România?

    Lista poate fi completată de fiecare dintre voi, pentru 365 zile pe an, dacă nu chiar mai mulţi ani.

    Următoarea idee pentru o campanie de ţară pentru România ar mai putea fi:

    1. Ştiaţi că 7.000 de români lucrează pentru grupul financiar Erste?

    2. Ştiaţi că 5.000 de români lucrează pentru grupul bancar UniCredit?

    3. Ştiaţi că 1.000 de români lucrează pentru Microsoft?

    4. Ştiaţi că 500 de români lucrează pentru Mercedes?

    5. Ştiaţi că 1.000 de români lucrează pentru General Electric?

    6. Ştiaţi că 500 de români lucrează pentru Google?

    7. Ştiaţi că 1.000 de români lucrează pentru Amazon?

    8. Ştiaţi că 16.000 de români lucrează pentru grupul Continental?

    9. Ştiaţi că 12.000 de români lucrează pentru grupul Dräxlmaier?

    10. Ştiaţi că 17.000 de români lucrează pentru Renault?

    11. Ştiaţi că 16.000 de români lucrează pentru Kaufland?

    12. Ştiaţi că 3.000 de români lucrează pentru Orange?

    13. Ştiaţi că 4.000 de români lucrează pentru Oracle?

    De asemenea, şi această listă poate fi completată şi chiar ar fi indicat să o completaţi.

    Dacă vrem, dacă România vrea să aibă salarii mai mari, nu să rămână o destinaţie cu forţă de muncă ieftină şi bine pregătită, trebuie să arătăm lucrurile pozitive din România şi din economie. Noi în primul rând.

  • O româncă de 28 de ani a realizat ceva unic în lume. Companii precum Google sau Lincoln Labs îi fac sute de oferte

    Raluca Ada Popa este doctor în informatică şi una dintre cele mai de succes femei din lume. La doar 29 de ani, tânăra din Sibiu şi-a luat doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi a pus la punct softul care ar putea să ne protejeze datele confidenţiale împotriva hackerilor si guvernelor. Giganţii IT au fost dispuşi să ofere sume considerabile pentru a beneficia de proiectele acesteia.

    Proiectul ei este denumit CryptDB şi începând din 2013 este folosit de companii de renume precum Google şi Lincoln Labs. Raluca Ada Popa proiectează sisteme informatice nedescifrate până acum de nimeni; Mylar, spre exemplu, este un program al româncei care criptează datele mai bine decât orice alt program de pe piaţă. Programul a fost dezvoltat şi publicat în 2013-2014 şi este folosit de spitalul Newton-Wellesley din Boston.

    În anul 2013-2014 a aplicat pentru un post de profesor universitar, iar după interviuri a primit oferte de angajare de la toate facultăţile de top din lume, inclusiv MIT, Stanford, Berkeley, Harvard, Princeton şi a decis să accept oferta de la Berkeley.

    Raluca Ada Popa a câştigat anul acesta premiul  pentru cel mai bun student român din străinătate. Premiul a fost acordat de Liga Studenţilor Români din Străinătate în urma jurizării realizate de peste o mie de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi şi absolvenţi români şi membri LSRS din peste 50 de ţări. Liga Studenţilor Români din Străinătate  a sărbătorit, în 2015, şase ani de activitate.


     

  • Peste 100 de locuri de muncă sunt disponibile celor cu pregătire în domeniul medical

    Potrivit unui studiu Bestjobs.eu, mai multe companii din România şi din străinătate au “pus la bătaie” peste 100 de joburi destinate celor cu pregătire în domeniul medical: doctori, asistenţi, farmacişti sau reprezentanţi medical.
     
    Momentan pe Bestjobs.eu sunt înscrişi 24.407 medici, 56.851 asistenţi medicali, 1.483 asistenţi stomatologie, 9.835 farmacişti, respectiv 1.696 asistenţi farmacişti, 22.665 reprezentanţi medicali şi 1.415 reprezentanţi vânzări în domeniul farma/medical.

    Din totalul de 24.407 medici, 5.607 sunt medici stomatologi, 1.267 optometrişti, 188 medici laborator, 110 medici de medicina muncii, 66 medici ORL,  iar restul de 17.169, medici de diferite specializări.

    Cei mai mulţi angajatori recrutează la ora actuală asistenţi medicali (existând 26 anunţuri postate pe România, respectiv 13 pe străinătate, pentru aproximativ 200 de candidaţi), medici generalişti (13 anunţuri pentru aproximativ 100 cadre medicale), medici veterinari (15 anunţuri de recrutare), asistenţi stomatologie (13 anunţuri), kinetoterapeuţi (8 anunţuri de recrutare), optometrişti (7 anunţuri), medici stomatologi (6 anunţuri), asistenţi farmacie (4 anunţuri), medici de laborator (3 anunţuri), nutriţionişti (2 anunţuri).

    Principalii angajatori în România sunt: Sanador (Bucureşti), MedLife (Bucureşti, Timişoara, Constanţa), Farmacia Dona (Bucureşti, Iaşi, Lupeni, Vulcan, Câmpulung, Drăgăşani, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Slatina), Farmaciile Catena (Piatra Neamţ, Bârlad, Suceava, Târgu Neamţ, Iaşi, Huşi, Fălticeni, Dorohoi, Rădăuţi, Siret, Ploieşti, Galaţi, Bucureşti, Timişoara, Tomeşti, Tulcea, Constanţa), Secom (Sibiu).

    Sunt firme care recrutează şi în străinătate: Medizinisches Versogungszentrum Dreilaender-Eck GmbH caută pentru policlinici şi cabinete medicale proprii din Leipzig şi Magdeburg medici specialişti şi rezidenţi în special pe: medicină generală şi internă, pediatrie, ORL, ginecologie, oftalmologie, dermatologie şi venerologie.

    Franţa este o ţară ofertantă din punct de vedere al joburilor pentru cadrele medicale, căutându-se preponderent: medici oftalmologi (Paris), medici dentişti (Rouen, Paris, Lion), medici generalişti (Paris), medici specialişti anestezie şi terapie intensivă (regiunea Nord Pas de Calais).

    Am Global Medica Recruitment recrutează medici dermatologi pentru Suedia (Stockholm) şi medici şi asistente pentru Germania (în special pentru Munich). Tot pentru spitalele şi centrele medicale din Germania recrutează şi LR Mediconsult, medici rezidenţi şi specialişti (medicină internă, anestezie, ginecologie, oftalmologie, neurologie, psihiatrie).
    Medicarrera recrutează medici pentru Suedia, Norvegia, Danemarca (în special medici psihiatri şi radiologi).

    PCQ Recruitment caută asistenţi medicali pentru Scoţia (Edinburgh, Glasgow), Belfast şi Dublin (promiţând un salariu de 3.000 euro/lună), Acqua Dolce recrutează pentru Tallinn şi Belfast iar General Group Career pentru Leeds.

  • Oferta a peste 70 de instituţii de învăţământ din străinătate pentru tineri români prezentată la Bucureşti

    „La World Education Fair, prin conceptul de Educaţie 360 de grade, ne propunem să aducem an de an toate instituţiile de învăţământ care au ceva de oferit unui public din ce în ce mai pretenţios şi mai avizat în ceea ce priveşte aşteptările educaţionale. Studiile internaţionale cuprind posibilităţi pentru toate categoriile de vârstă.  Avem o paletă largă de oportunităţi educaţionale adresându-ne atât părinţilor cu copii în vârstā chiar şi de 5 ani, viitorilor studenţi,  dar şi celor care vor să-şi completeze studiile universitare. Practic, târgul cuprinde toate programele educaţionale, de pregătire şi formare la care cineva s-ar putea gândi. Cei prezenţi, părinţi, tineri şi copii, vor putea avea discuţii individuale cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ şi vor primi consiliere din partea noastră, având posibilitatea să se înscrie pe loc la unele programe, cursuri de pregătire şi teste de orientare profesională sau de limbă engleză”, declară Ana Maria Papp, manager Departament Universităţi în Străinătate, IntegralEdu.

     33 de instituţii de învăţământ vin din Marea Britanie, unde pleacă peste 5000 de tineri anual. Tinerii interesaţi de studii universitare, master şi MBA în străinătate se vor întâlni la WEF cu universităţi din Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Elveţia, Germania, Italia şi SUA.

    O bunā parte dintre instituţiile prezente la WEF vin din Marea Britanie, acolo unde anual pleacā peste 5000 de elevi şi studenţi români. Astfel, din cele peste 70 de instituţii care vor veni la WEF, 33 sunt din Marea Britanie, mai multe decât la ediţia precedentă a WEF, care a avut loc în februarie anul acesta.

    Sistemul de învaţământ din România pare pentru mulţi în derivă, însa o serie de universităţi din UK, Olanda sau Danemarca încep să accepte studenţi români doar cu engleza de la bacalaureat, fără alte teste mult mai titrate.

    Totuşi, pentru o cât mai bună reuşită în privinţa aplicării şi a gradului de reuşită în privinţa studiilor am constatat că elevul trebuie să înceapă cât mai devreme colaborarea cu un consultant. În acest sens, peste 35 de procente din cei  care pleacă la studii în străinătate, în procesul de alegere a programului de studiu, aleg să facă şi un test de orientare profesională. IntegralEdu este centru autorizat Cambridge Occupational Analysts, dezvoltator al testelor Centigrade şi Preview.

    Cei mai mulţi adolescenţi români care studiază în străinătate sunt la licee din Marea Britanie. Viitorii liceeni şi părinţii lor se vor putea întâlni cu reprezentanţii unora dintre cele mai prestigioase instituţii de tip boarding sau college din străinătate şi vor beneficia de îndrumarea acestora, dar şi a consultanţilor IntegralEdu pentru alegerea celui mai potrivit program de studiu.  Totodată, vor putea participa gratuit la workshop-urile şi prezentările susţinute de către instituţiile de învăţământ din străinătate. Topul ţărilor în care tinerii români au ales să plece pentru a-şi face studiile liceale este  format din Marea Britanie, Elveţia şi Germania.

    În cadrul târgului vor fi prezentate peste 300 programe de tabere în străinătate. Destinaţiile acestora cuprind 4 continente în peste 15 ţări din Europa, dar şi ţări mai îndepărtate, precum China, Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Canada, SUA,  Maroc sau America Latină.

    „O noutate absolută a târgului va fi tabăra de karting din Italia, organizată de Real Racing, sub conducerea lui Constantin Răileanu, multiplu campion naţional de karting şi membru al Federaţiei Române de Karting. În fiecare an, noi ne propunem să aducem noi programe sportive de performanţă, pentru a susţine tinerii români care practică sportul în România şi peste hotare”, menţionează Alexandra Piha, Consultant Educational EduTabere, IntegralEdu.

    Cei interesaţi de burse de studii şi împrumuturi studenţeşti, vor găsi la WEF toate informaţiile necesare. În plus, vor putea beneficia si de pretestări gratuite pentru examenele IELTS, pentru care IntegralEdu Language School este centru autorizat de pregatire pentru toate examenele Cambridge.

    “Pentru cei care vor sa afle într-adevăr ce înseamnă studii în afara ţării, noi venim la WEF cu tot bagajul de informaţii acumulat de-a lungul celor 24 de ani de activitate în educaţia internatională, astfel, în România, în cei 8 ani de activitate, peste 10 000 de tineri români au ajuns la instituţiile de învăţământ din străinătate, pe care şi le doreau”, precizează Ana Maria Papp.

    10.000 de dolari în buzunar, după un stagiu Work and Travel. Peste 6000 de studenţi români au intrat în acest program în 2016

    Work and Travel este un program care face două lucruri foarte importante pentru studentul român: îi umple buzunarul cu circa 10.000 de dolari şi îl ajută cu nivelul de limbă engleză.

    Anul acesta avem peste 6000 de studenţi români plecaţi cu acest program, iar numărul lor creste cu 10-15 procente în fiecare an.

    Din Europa de Est pleacă anual 100.000 de studenţi către Vest. Grecia deţine supremaţia cu peste 34 de mii elevi şi studenţi, România este pe locul doi cu 30.000 de copii, iar Bulgaria deţine poziţia a treia cu peste 24.000 elevi şi studenţi.

    World Education Fair va fi organizat şi în Timişoara, Iaşi, Constanţa, Galaţi şi Craiova în perioada 23 septembrie – 1 octombrie. Participarea la eveniment este gratuită şi se face pe bază de înregistrare online.

    IntegralEdu este cel mai important consultant educaţional din România pentru studii în afara ţării, cu birouri în Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Timişoara. Grupul de firme INTEGRAL are o experienţă internaţională de peste 24 de ani în consilierea elevilor, părinţilor şi a tuturor celor interesaţi de alegerea celor mai bune programe educaţionale şi instituţii de învăţământ din străinătate, studii gimnaziale, liceale, universitare şi centre de limbi străine. Prezentă în patru ţări, în România din anul 2008, IntegralEdu este cea mai mare companie de consultanţă în educaţie la nivel local şi reprezintă peste 500 de instituţii de învăţământ de top din Europa şi SUA.

  • Peste 100 de locuri de muncă sunt disponibile celor cu pregătire în domeniul medical

    Potrivit unui studiu Bestjobs.eu, mai multe companii din România şi din străinătate au “pus la bătaie” peste 100 de joburi destinate celor cu pregătire în domeniul medical: doctori, asistenţi, farmacişti sau reprezentanţi medical.
     
    Momentan pe Bestjobs.eu sunt înscrişi 24.407 medici, 56.851 asistenţi medicali, 1.483 asistenţi stomatologie, 9.835 farmacişti, respectiv 1.696 asistenţi farmacişti, 22.665 reprezentanţi medicali şi 1.415 reprezentanţi vânzări în domeniul farma/medical.

    Din totalul de 24.407 medici, 5.607 sunt medici stomatologi, 1.267 optometrişti, 188 medici laborator, 110 medici de medicina muncii, 66 medici ORL,  iar restul de 17.169, medici de diferite specializări.

    Cei mai mulţi angajatori recrutează la ora actuală asistenţi medicali (existând 26 anunţuri postate pe România, respectiv 13 pe străinătate, pentru aproximativ 200 de candidaţi), medici generalişti (13 anunţuri pentru aproximativ 100 cadre medicale), medici veterinari (15 anunţuri de recrutare), asistenţi stomatologie (13 anunţuri), kinetoterapeuţi (8 anunţuri de recrutare), optometrişti (7 anunţuri), medici stomatologi (6 anunţuri), asistenţi farmacie (4 anunţuri), medici de laborator (3 anunţuri), nutriţionişti (2 anunţuri).

    Principalii angajatori în România sunt: Sanador (Bucureşti), MedLife (Bucureşti, Timişoara, Constanţa), Farmacia Dona (Bucureşti, Iaşi, Lupeni, Vulcan, Câmpulung, Drăgăşani, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Slatina), Farmaciile Catena (Piatra Neamţ, Bârlad, Suceava, Târgu Neamţ, Iaşi, Huşi, Fălticeni, Dorohoi, Rădăuţi, Siret, Ploieşti, Galaţi, Bucureşti, Timişoara, Tomeşti, Tulcea, Constanţa), Secom (Sibiu).

    Sunt firme care recrutează şi în străinătate: Medizinisches Versogungszentrum Dreilaender-Eck GmbH caută pentru policlinici şi cabinete medicale proprii din Leipzig şi Magdeburg medici specialişti şi rezidenţi în special pe: medicină generală şi internă, pediatrie, ORL, ginecologie, oftalmologie, dermatologie şi venerologie.

    Franţa este o ţară ofertantă din punct de vedere al joburilor pentru cadrele medicale, căutându-se preponderent: medici oftalmologi (Paris), medici dentişti (Rouen, Paris, Lion), medici generalişti (Paris), medici specialişti anestezie şi terapie intensivă (regiunea Nord Pas de Calais).

    Am Global Medica Recruitment recrutează medici dermatologi pentru Suedia (Stockholm) şi medici şi asistente pentru Germania (în special pentru Munich). Tot pentru spitalele şi centrele medicale din Germania recrutează şi LR Mediconsult, medici rezidenţi şi specialişti (medicină internă, anestezie, ginecologie, oftalmologie, neurologie, psihiatrie).
    Medicarrera recrutează medici pentru Suedia, Norvegia, Danemarca (în special medici psihiatri şi radiologi).

    PCQ Recruitment caută asistenţi medicali pentru Scoţia (Edinburgh, Glasgow), Belfast şi Dublin (promiţând un salariu de 3.000 euro/lună), Acqua Dolce recrutează pentru Tallinn şi Belfast iar General Group Career pentru Leeds.

  • Tinerii români care doresc să studieze în străinătate, ofertaţi de zeci de unităţi de învăţământ din lume

    Tinerii români care doresc să studieze în străinătate sunt ofertaţi de zeci de unităţi de învăţământ din toată lumea. Potrivit statisticilor, peste 5.000 de români aleg anual programe de studii în Marea Britanie şi 100.000 de studenţi pleacă în fiecare an din Europa de Est către Vest. Peste 70 de instituţii de învăţământ din întreaga lume îşi vor prezenta în acest weekend oferta de studii tinerilor români care doresc să studieze în afara ţării, la cel mai important târg educaţional din România. În cadrul World Education Fair (WEF), care se va desfăşura la hotelul Athenee Palace Hilton în perioada 24-25 septembrie, tinerii vor putea să discute cu reprezentanţii universităţilor, colegiilor şi liceelor internaţionale de prestigiu, din Europa şi America de Nord..

    „La World Education Fair, prin conceptul de Educaţie 360o, ne propunem să aducem an de an toate instituţiile de învăţământ care au ceva de oferit unui public din ce în ce mai pretenţios şi mai avizat în ceea ce priveşte aşteptările educaţionale. Studiile internaţionale cuprind posibilităţi pentru toate categoriile de vârstă.

    Avem o paletă largă de oportunităţi educaţionale adresându-ne atât părinţilor cu copii în vârstă chiar şi de 5 ani, viitorilor studenţi, dar şi celor care vor să-şi completeze studiile universitare. Practic, târgul cuprinde toate programele educaţionale, de pregătire şi formare la care cineva s-ar putea gândi.

    Cei prezenţi, părinţi, tineri şi copii, vor putea avea discuţii individuale cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ şi vor primi consiliere din partea noastră, având posibilitatea să se înscrie pe loc la unele programe, cursuri de pregătire şi teste de orientare profesională sau de limbă engleză”, declară pentru Agerpres Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi în Străinătate, IntegralEdu.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

    Tinerii români care doresc să studieze în străinătate sunt ofertaţi de zeci de unităţi de învăţământ din toată lumea. Potrivit statisticilor, peste 5.000 de români aleg anual programe de studii în Marea Britanie şi 100.000 de studenţi pleacă în fiecare an din Europa de Est către Vest. Peste 70 de instituţii de învăţământ din întreaga lume îşi vor prezenta în acest weekend oferta de studii tinerilor români care doresc să studieze în afara ţării, la cel mai important târg educaţional din România. În cadrul World Education Fair (WEF), care se va desfăşura la hotelul Athenee Palace Hilton în perioada 24-25 septembrie, tinerii vor putea să discute cu reprezentanţii universităţilor, colegiilor şi liceelor internaţionale de prestigiu, din Europa şi America de Nord.. „La World Education Fair, prin conceptul de Educaţie 360o, ne propunem să aducem an de an toate instituţiile de învăţământ care au ceva de oferit unui public din ce în ce mai pretenţios şi mai avizat în ceea ce priveşte aşteptările educaţionale. Studiile internaţionale cuprind posibilităţi pentru toate categoriile de vârstă. Avem o paletă largă de oportunităţi educaţionale adresându-ne atât părinţilor cu copii în vârstă chiar şi de 5 ani, viitorilor studenţi, dar şi celor care vor să-şi completeze studiile universitare. Practic, târgul cuprinde toate programele educaţionale, de pregătire şi formare la care cineva s-ar putea gândi. Cei prezenţi, părinţi, tineri şi copii, vor putea avea discuţii individuale cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ şi vor primi consiliere din partea noastră, având posibilitatea să se înscrie pe loc la unele programe, cursuri de pregătire şi teste de orientare profesională sau de limbă engleză”, declară pentru Agerpres Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi în Străinătate, IntegralEdu.Tinerii români care doresc să studieze în străinătate sunt ofertaţi de zeci de unităţi de învăţământ din toată lumea. Potrivit statisticilor, peste 5.000 de români aleg anual programe de studii în Marea Britanie şi 100.000 de studenţi pleacă în fiecare an din Europa de Est către Vest. Peste 70 de instituţii de învăţământ din întreaga lume îşi vor prezenta în acest weekend oferta de studii tinerilor români care doresc să studieze în afara ţării, la cel mai important târg educaţional din România. În cadrul World Education Fair (WEF), care se va desfăşura la hotelul Athenee Palace Hilton în perioada 24-25 septembrie, tinerii vor putea să discute cu reprezentanţii universităţilor, colegiilor şi liceelor internaţionale de prestigiu, din Europa şi America de Nord.. „La World Education Fair, prin conceptul de Educaţie 360o, ne propunem să aducem an de an toate instituţiile de învăţământ care au ceva de oferit unui public din ce în ce mai pretenţios şi mai avizat în ceea ce priveşte aşteptările educaţionale. Studiile internaţionale cuprind posibilităţi pentru toate categoriile de vârstă. Avem o paletă largă de oportunităţi educaţionale adresându-ne atât părinţilor cu copii în vârstă chiar şi de 5 ani, viitorilor studenţi, dar şi celor care vor să-şi completeze studiile universitare. Practic, târgul cuprinde toate programele educaţionale, de pregătire şi formare la care cineva s-ar putea gândi. Cei prezenţi, părinţi, tineri şi copii, vor putea avea discuţii individuale cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ şi vor primi consiliere din partea noastră, având posibilitatea să se înscrie pe loc la unele programe, cursuri de pregătire şi teste de orientare profesională sau de limbă engleză”, declară pentru Agerpres Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi în Străinătate, IntegralEdu.

    Ce oferte pentru studiu în străinătate au tinerii români