BusinessMagazin

Tag: solutii

  • Cum folosim reţele neuronale pentru a detecta cauzele problemelor din cadrul infrastructurii IT

    Elementul de noutate:
    Prin folosirea de reţele neuronale pentru a detecta cauzele problemelor din cadrul infrastructurii IT, compania introduce conceptele de inteligenţă artificială (AI) şi supervised learning. Conceptele adăugate pentru îmbunătăţirea metodei root cause analysis (RCA) presupun antrenarea componentei inteligente (în acest caz reţeaua neuronală) folosind feedbackul primit şi comunicarea concluziilor către una sau mai multe persoane pentru a creşte acurateţea deciziilor. Prin folosirea reţelei neuronale şi antrenarea acesteia în mod recurent, se poate ajunge la rezultate extrem de precise ce pot fi cel puţin la fel de corecte ca soluţiile manuale, dar creează economii semnificative de timp şi resurse.

    Descrierea inovaţiei:
    Siscale este o companie IT  înfiinţată la începutul anului 2015, care dezvoltă soluţii de inteligenţă artificială (AI) pentru eficientizarea şi optimizarea operaţiunilor IT. Siscale este cel mai mare partener de pe Coasta de Est a SUA pentru Elastic, compania care a dezvoltat Elasticsearch, considerat cel mai bun motor de căutare pentru companii. Sediul central al companiei se află la New York, SUA, iar echipa de specialişti IT este localizată aproape în întregime în România.
    Root cause analysis sau RCA este o metodă ce are ca scop detectarea sursei unei probleme în cadrul unei infrastructuri IT. Ca urmare a interoperabilităţii între componentele unei infrastructuri IT, orice problemă apărută ajunge să afecteze numeroase servicii sau aplicaţii, iar detectarea sursei acelei probleme devine dificilă din cauza numărului mare de alerte care vin dinspre acele servicii şi aplicaţii. Aplicarea noţiunilor de machine learning (ML) îmbunătăţeşte metoda RCA transformând procesul de detectare a problemei dintr-o metodă de căutare în jurnale, care implică analiza manuală a unor volume mari de date, într-un proces automatizat, inteligent, bazat pe reţele neuronale şi algoritmi. Bazându-se pe alerte colectate, componenta AI analizează datele şi începe să „deducă” potenţialele cauze ale unor probleme.

    Efectele inovaţiei:
    Automatizarea analizei de cauză scade în mod semnificativ efortul necesar pentru analiza iniţială a unor probleme detectate şi poate reduce costurile necesare pentru a se ajunge la o eficienţă similară sau mult mai mare. Aceste avantaje oferă noi posibilităţi pentru echipele IT de a se concentra asupra altor aspecte ale activităţilor de zi cu zi, precum posibilitatea de a lucra la progresul individual sau efectuarea de operaţiuni sau implementări de soluţii mai avansate, care necesită efort şi concentrare. În acelaşi timp, detecţia automată a cauzei unor probleme oferă vizibilitate echipelor responsabile de remediere, într-un timp mult mai scurt. Mai exact, timpul constant al analizei efectuate de echipele de remediere va fi redus cu cel puţin 80% faţă de metodele manuale de analiză de cauză, iar timpul în care se garantează un răspuns va fi redus cu cel puţin 50%.

  • PitechPlus încheie anul cu afaceri de 9 milioane de euro. Ce planuri au reprezentanţii companiei pentru anul următor

    Compania şi-a axat activitatea în 2018 pe 5 direcţii: vânzări online, soluţii pentru industria ospitalieră, soluţii digitale pentru domeniile financiar şi asigurări, soluţii pentru segmentele auto şi mobilitate urbană  şi divertisment, în 2019 urmând să adauge două noi tipuri de servicii în portofoliu: transformare şi automatizare de business şi managementul aplicaţiilor.

    PitechPlus are în prezent o echipă de 270 de angajaţi în centrele de dezvoltare din Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş din care coordonează toată activitatea la nivel internaţional. Pentru 2019, reprezentanţii companiei şi-au propus creşterea numărului de angajaţi cu circa 20%. Proiectele la care lucrăm au devenit din ce în ce mai complexe, motiv pentru care dorim să extindem echipele actuale cu oameni cât mai bine pregătiţi”, mai spune Bogdan Herea.

    Creşterea numărului de salariaţi urmează tendinţa pieţei forţei de muncă din Cluj-Napoca, unde industria IT cunoaşte o dezvoltare accelerată. În prezent, faţă de 2011, numărul companiilor de IT s-a dublat, peste 1.240 de companii desfăşurându-şi activitatea în acest domeniu, însemnând că, la acest moment, 1 din 10 salariaţi clujeni lucrează în IT. 

    În prezent, PitechPlus îşi desfăşoară activitatea exclusiv pentru pieţele din Franţa, Elveţia, Germania, Marea Britanie, Statele Unite şi Belgia, urmând ca anul viitor să îşi extindă activitatea pe pieţele scandinave, dar şi în România, ţara noastră fiind pregătită pentru proiecte de transformare de business şi dezvoltarea soluţiilor de automatizare.

    Anul acesta compania a finalizat achiziţia MindMagnet, unul dintre principalii furnizori de soluţii Magento din România, adăugând astfel o nouă funcţie de consultanţă şi management de proiect cu expertiza complementară a platformei pentru ecommerce Magento.

    PitechPlus are 36 de clienţi activi în prezent, din industrii precum auto, comerţ, sectorul guvernamental şi bancar. Compania vizează creşterea numărului de clienţi, diversificarea portofoliului prin adăugarea de noi arii de expertiză fiind una dintre principalele direcţii strategice ale PitechPlus pentru anul 2019.
     

  • Romii din Transilvania vor candidat propriu la alegerile europarlamentare. Ce soluţii iau în calcul

    Reprezentantul organizaţiilor romilor din Ardeal, Aurel Pascu, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că problemele etniei rome trebuie aduse, astfel, la cunoştinţa Uniunii Europene.
     
    ”Cu ocazia sărbătoririi, marţi, a Zilei minorităţilor naţionale din România, mai multe organizaţii ale romilor din Ardeal au luat o decizie istorică pentru etnia romă, şi anume să aibă un candidat la alegerile europarlamentare de anul viitor. Este firesc ca romii să aibă un reprezentant în Parlamentul European, deoarece există probleme ale comunităţii romilor care trebuie aduce la cunoştinţa Uniunii Europene. În cei 29 de ani care au trecut de la Revoluţie, romii au primit doar promisiuni. În prima fază, vom avea negocieri cu partidele din întreg spectrul politic românesc pentru a desemna un reprezentant al etniei pe un loc eligibil pe listele lor, iar în cazul în care discuţiile vor eşua, vom avea un candidat independent al romilor la PE”, a spus Pascu.
     

  • Cristina Săvuică, Chief HappinesS Officer / Lugera – The People Republic România şi Cehia: “De foarte multe ori, vorbind despre job, despre succes, dar mai ales despre insucces, replica: «da, dar…» e la ordinea zilei. Oamenii foarte rar vorbesc în soluţii şi îşi asumă responsabilităţi. De obicei, vorbesc în probleme şi găsesc scuze”

    Carte de vizită
    ¶ Cristina Săvuică lucrează de 17 ani la Lugera, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa de recrutare şi consultanţă în resurse umane din România, iar din 2004 este şi partener în cadrul companiei
    ¶ Ocazia de a lucra în domeniul resurselor umane a venit, pe vremea când locuia în Bratislava, la departamentul de vânzări al unui ziar local în limba engleză, când l-a cunoscut pe directorul Lugera & Makler din Slovacia, care i-a propus să deschidă o companie şi în România
    ¶ Faptul că nu avea nici studii de specialitate (a terminat ASE) şi nici experienţă în domeniul resurselor umane a împiedicat-o să fie partener de la început, aşa că prima funcţie pe care a avut-o în cadrul companiei a fost de country manager
    ¶ A realizat obiectivele firmei din doilea an şi a primit 20% din acţiuni, devenind partener 

  • Enterprise Robotic Process Automation (RPA)

    Elementul de  noutate:
    Până acum mai puţin de trei ani, la nivel global existau foarte puţine soluţii de automatizare. Prin atributele sale de computer vision, platforma UiPath este un răspuns complet la nevoile de automatizare a proceselor de business pe care le au organizaţiile, inclusiv companiile de tip enterprise. Practic, roboţii software orchestraţi de platforma UiPath se comportă exact ca un angajat la biroul său şi pot să „vadă” şi să acceseze aplicaţii, operând modificări în acestea şi stabilind cursuri de acţiune şi consecinţe.

    Descrierea inovaţiei:
    RPA este o tehnologie folosită în aproape toate funcţiunile unei afaceri – de la resurse umane la departamentul financiar sau la cel de marketing. Platforma oferă organizaţiilor o tehnologie capabilă să automatizeze procesele operaţionale repetitive, bazate pe reguli, delegând roboţi virtuali să preia din sarcinile angajaţilor. În schimb, aceştia vor putea fi implicaţi în activităţi cu impact strategic mai mare pentru destinul organizaţiei, în sarcini creative sau în care implicarea umană este definitorie.  Datorită misiunii asumate de UiPath de a facilita accesul organizaţiilor la soluţii concrete de artificial intelligence (AI), platforma trece printr-un upgrade permanent, înglobând din ce în ce mai mulţi algoritmi de AI şi machine learning (ML), dezvoltaţi de partenerii tehnologici ai companiei. Activităţile platformei software UiPath se pot derula atât în reţelele organizaţiilor cliente, cât şi în cloud. Unul dintre avantajele tehnologiei RPA este că e system agnostic, adică poate interveni pe structurile IT ale clienţilor fără a cere ca aceasta să suporte modificări sau upgrade-uri. Printre activităţile suportate de tehnologia dezvoltată de UiPath se numără alocarea facturilor pe conturi, citirea şi procesarea datelor structurate şi nestructurate, extragerea de conţinut din multiple formate de date (Word, PDF, Excel etc.) şi procesarea lui ulterioară, sortarea şi procesarea e-mailurilor şi managementul datelor de autentificare.

    Efectele inovaţiei:
    Implementarea platformei UiPath aduce mai multe beneficii: îmbunătăţirea productivităţii unei companii (roboţii software lucrează 24 h / 7 zile pe săptămână), reducerea erorilor (în procesele repetitive, vulnerabile la elementul de eroare umană, roboţii dau aceeaşi atenţie primului proces, precum şi celui de-al 500-lea, de exemplu), îmbunătăţirea satisfacţiei clienţilor (odată eliberaţi de sarcinile repetitive şi consumatoare de timp, angajaţii se pot dedica unui serviciu faţă de clienţi mult mai calitativ; în plus, diverse operaţiuni, preluate de roboţi, vor fi derulate într-un interval mult mai mic de timp, deci clienţii sunt serviţi mai repede şi fără erori) sau ridicarea nivelului de satisfacţie a angajaţilor, care se vor implica în sarcini cu valoare adăugată.

  • Soluţii bazate pe inteligenţă artificială care previn hărţuirea minorilor atunci când sunt pe internet

    Elementul de  noutate:

    În comparaţie cu soluţiile de securitate existente pe piaţă, noul modul de control parental permite atât detectarea prădătorilor online, cât şi a hărţuirii pe internet.
    Modulul identifică agresorii sexuali prin depistarea atacurilor transmise în scris prin servicii de mesagerie online şi a solicitărilor sau schimburilor de fotografii cu conţinut nepotrivit. Mai mult, modulul îi semnalează părintelui atât conversaţii în care copilul este forţat să aibă un comportament nepotrivit, cât şi cereri de întâlnire în afara locuinţei sau de aflare a adresei de acasă venite din partea unor străini. Orice încercare de a obţine numere de carduri, adrese, date personale sau parole va declanşa, de asemenea, o alertă către părinte. Componenta antihărţuire este capabilă să detecteze comportamentul sau limbajul ostil – iniţiat de către copil sau îndreptat înspre el – menit să rănească emoţional o persoană, când agresiunea are loc în mod repetat şi creează un dezechilibru de putere între cele două părţi.
    Modulul monitorizează constant mesajele şi fotografiile trimise pe platforme precum WhatsApp, Facebook Messenger şi Instagram, dar şi pe alte aplicaţii populare.
    Părintele primeşte prin e-mail, zilnic, săptămânal sau lunar, un raport cu activitatea online a copilului, unde i se semnalează activităţile cu un grad crescut de risc şi potenţial periculoase.

    Descrierea inovaţiei:

    Studiile Bitdefender arată că doi din trei adolescenţi au fost hărţuiţi pe internet cel puţin o dată în ultimul an, jumătate au persoane necunoscute în lista de prieteni, iar unuia din douăzeci i s-au solicitat fotografii cu conţinut sexual. Inovaţia a pornit de la o nevoie reală a persoanelor care au iniţiat proiectul, părinţi fiind, după ce au sesizat potenţialele pericole la care se expun copiii. Ca urmare a rezultatelor unor studii de piaţă pentru testarea obiceiurilor de consum şi verificarea comportamentului online, care au inclus copii şi părinţi, specialiştii de la Bitdefender au explorat apoi principalele semne ale hărţuirii, având discuţii cu echipe de psihologi. Ei au validat informaţiile cu echipele tehnice ca să vadă în ce măsură există posibilitatea tehnologică de a fi implementate într-un produs software. Întreg procesul a durat aproximativ un an şi jumătate şi a înglobat expertiza a circa 20 de angajaţi din domenii precum dezvoltare, testare, machine learning, analiză comportamentală, management şi marketing de produs. Bugetul total alocat dezvoltării acestei inovaţii până la faza de produs a fost de peste 2 milioane de euro.
    Lansat în luna octombrie 2018, modulul antihărţuire din soluţia Bitdefender pentru control parental este disponibil pentru toţi utilizatorii de Bitdefender BOX din ţările vorbitoare de limbă engleză (Statele Unite ale Americii, Canada) şi va fi inclus în viitor, ca pachet opţional, şi în soluţiile Bitdefender Internet Security şi Bitdefender Total Security.

    Efectele inovaţiei:

    Modulul antihărţuire din soluţia de control parental, dezvoltat integral de cercetători din România, răspunde unor nevoi fundamentale ale părinţilor: să ştie că ai lor copii sunt în siguranţă, că nu ajung accidental pe site-uri cu conţinut nepotrivit, că nu petrec prea mult timp pe dispozitive, că nu sunt hărţuiţi sau se regăsesc în situaţii conflictuale când navighează pe internet şi, totodată, că nu pun în pericol integritatea locuinţei şi a celorlalţi membri ai familiei.
    După prima lună de la lansare, unu din şase utilizatori de Bitdefender BOX din Statele Unite ale Americii şi Canada foloseşte soluţia de control parental care include noul modul antihărţuire, timp în care algoritmii au analizat mii de conversaţii cu potenţial de risc. Instrumentul urmăreşte să consolideze relaţia părinte-copil şi nu se vrea a fi un instrument de invadare a vieţii personale a minorului. Astfel, părintele nu are acces la conţinutul conversaţiilor, iar alertele pe care le primeşte ar trebui să îi apropie şi să îi facă să discute despre subiectul respectiv. Mesajele primite de părinte sunt însoţite şi de recomandări ale unor psihologi, specifice fiecărei situaţii semnalate.

  • Cum funcţionează primul magazin din România care analizează comportamentul clienţilor

    Elementul de  noutate:
    Integrarea celor nouă componente de IoT (Internet of Things) permite colectarea, centralizarea şi prelucrarea eficientă a datelor privind nevoile şi comportamentul clienţilor în magazin. Elementele de inovaţie existau şi au fost integrate în noul concept de magazin inteligent, care poate fi replicat atât pentru alte companii de retail, cât şi în alte sectoare de business. Vodafone România a proiectat soluţia, a organizat resursele necesare realizării ei şi a identificat sectorul unde un astfel de suport poate asigura susţinerea dezvoltării activităţii – sectorul retail. Printre avantaje se numără şi faptul că aceste componente de IoT pot fi implementate fără a interfera cu operaţiunile curente ale companiei-client şi fără a afecta infrastructura existentă.

    Descrierea inovaţiei:
    Vodafone România şi Mega Image au lansat primul magazin inteligent din România, situat în bulevardul Barbu Văcărescu nr. 201. Magazinul dispune de nouă soluţii de tip Internet of Things complet funcţionale şi integrate într-o platformă digitală complexă. Acestea ajută Mega Image să identifice nevoile clienţilor, să le înţeleagă comportamentul, pentru a putea măsura şi îmbunătăţi eficienţa operaţiunilor din magazin, pentru a creşte satisfacţia cumpărătorilor şi pentru a oferi o experienţă de calitate ridicată în magazin.

    Soluţiile centralizează informaţii şi oferă statistici privind traficul clienţilor şi zonele de interes ale vizitatorilor, suport optimizat pentru monitorizarea stocurilor, afişarea de conţinut digital pentru publicitate personalizată, pentru o promovare a produselor adaptată pe segmente de cumpărători şi pentru gestionarea cozilor de aşteptare, furnizează semnal Wi-Fi în magazin, precum şi un sistem de feedback şi asistenţă imediată pentru clienţi. Spre exemplu, soluţia care identifică zonele de interes ale cumpărătorilor monitorizează, prin intermediul senzorilor inteligenţi, cele mai frecventate rute din magazin.

    Cu ajutorul datelor disponibile, reprezentanţii Mega Image pot înţelege mai bine nevoile cumpărătorilor şi le pot pune imediat la dispoziţie diverse beneficii, precum facilitarea accesului la produsele care îi interesează şi reducerea timpului de aşteptare. Toate aceste componente sunt integrate într-un concept digital complet, flexibil, ce poate fi replicat şi în alte unităţi comerciale, în funcţie de nevoile specifice ale companiilor de retail.

    Efectele inovaţiei:
    Principalele efecte ale inovaţiei sunt profilarea optimizată a clienţilor şi evaluarea corectă a comportamentului lor în magazin, redesenarea modelului de business al clientului, disponibilitatea în timp real a datelor despre evoluţia stocurilor din magazin (ceea ce îi dă companiei posibilitatea de a asigura o alimentare mai rapidă cu articolele care lipsesc), reducerea pierderilor prin scăderea cantităţii de marfă care trebuie aruncată, reacţia promptă a personalului de deservire (soluţia pentru asistenţa clienţilor) şi gestionarea îmbunătăţită a cozilor, ceea ce înseamnă un timp redus de aşteptare pentru clienţi.

  • Deficit URIAŞ de forţă de muncă industria ospitalităţii. Ce soluţii există

    „Vorbim de ceva ani că dezvoltarea şi operarea eficientă în turism nu se poate face în condiţiile crizei (n.red. – de forţă de muncă) pe care o traversăm azi. Atunci încercăm să propunem către autorităţi o serie de soluţii, pentru că nu există o soluţie miraculoasă care să rezolve total această problematică a forţei de muncă. Trebuie un mix de soluţii, astfel încât abordate fiecare dintre ele să ne ajute să micşorăm, pentru că rezolvarea ei totală este iluzorie”, a afirmat Călin Ilie, care este şi directorul general al Ibis Continental Hotels România, miercuri, în cadrul unei întâlniri cu presa.
     
    Una dintre soluţii o reprezintă investiţiile în educaţie. Companiile din domeniu au investit în învăţământul dual, dar se aşteaptă la rezultate în doi – trei ani. Astfel, această investiţie nu este suficientă, fiind completată de alta din aceeaşi arie.
     
    „Am investit şi investim în relaţia cu liceele tehnologice de turism, dar, astăzi, în liceele tehnologice din turism, în număr de circa 200 de licee de turism în ţară, figurează undeva la 48.000 de elevi care, şi în cazul în care i-am aborda pe toţi, nu ar rezolva problema forţei de muncă din turism. Deficitul pe care-l estimăm noi se ridică la minimum 100.000 de persoane”, a precizat Ilie.
     
    În prezent, în industria ospitalităţii lucrează aproximativ 400.000 de persoane, conform datelor prezentate de Dragoş Petrescu, proprietarului grupului City Grill şi preşedintele Asociaţiei HORA.
     

  • Corigentul României: Educaţia

    Statul român a alocat, în 2017, numai 3,7% din PIB pentru finanţarea sistemului de educaţie, cu un punct procentual mai puţin decât media europeană (de 4,7% din PIB) şi cu mult sub media din state dezvoltate precum Belgia, Finlanda sau Danemarca, unde cheltuielile cu învăţământul depăşesc 6% din PIB anual.

    „Educaţia din România nu este subfinanţată de 25 – 30 de ani, de la Revoluţie, subfinanţarea învăţământului este de vreo 40 de ani, de la criza din anii ’70 şi de la plata datoriei externe. De atunci este în declin învăţământul românesc“, spune Vasile Mih, directorul Colegiului Naţional „Dragoş Vodă“ din Sighetu Marmaţiei (jud. Maramureş). În opinia lui, cel mai mare impact în rezolvarea deficienţelor din educaţia românească l-ar avea alocarea celor 6% din PIB educaţiei – prevăzuţi în lege – care ar permite sistemului să crească şi să se modernizeze.

    „Nu este o poveste a tranziţiei, este o poveste a României. Iar societatea civilă şi mediul de afaceri au început să găsească soluţii pentru asta, ca să aibă oameni pregătiţi într-un anumit fel în viitor, oameni capabili să se angajeze. Eu am găsit termenul «employability» (angajabilitate – n.red.) într-un singur document şcolar din România, în legea calităţii; în Anglia acest termen este pe fiecare perete din fiecare şcoală“,  a mai spus Vasile Mih, care conduce un liceu cu 1.000 de elevi. Mih este unul dintre cei 40 de directori de şcoală din România care au fost selectaţi pentru un program de leadership organizat de Asociaţia pentru Valori în Educaţie, un ONG din domeniul educaţional.

    Sistemul de învăţământ a fost unul dintre cele mai „reformate“ sisteme din ultimele decenii: peste 100 de modificări au fost aduse în aproape 30 de ani la legile învăţământului. În plus, noul ministru al educaţiei, Ecaterina Andronescu, care a ocupat această funcţie şi în trecut (de numele ei se leagă desfiinţarea şcolilor profesionale), a venit săptămâna trecută cu câteva idei noi de reformă, printre care se află şi introducerea aşa-numitului bacalaureat „profesional“ sau tehnologic“, care să nu permită accesul absolvenţilor la facultate, ci doar într-o formă de educaţie duală.
    Găsirea unei căi de rezolvare a problemelor complexe din sistemul de învăţământ nu este o sarcină uşoară, mai ales în contextul în care niciodată n-a fost mai greu pentru angajatori să definească ce înseamnă forţă de muncă bine pregătită, spune Ramona Jurubiţă, country managing partner în cadrul firmei de audit şi consultanţă KPMG.

    „În secolul precedent, întrebarea «ce vrei să te faci când vei fi mare?»˃ era prima întrebare pe care o puneau părinţii, rudele, cunoştinţele unui copil. Şi majoritatea copiilor aveau răspunsuri clare sau cel puţin îşi imaginau cum ar arăta meseria pe care vor dori să o facă. Acum auzim din ce în ce mai rar astfel de întrebări. Acesta este contextul absolut bulversant în care se pune problema reformei sistemului de educaţie românesc, despre care ştim cu certitudine că este inadecvat pentru nevoile copiilor astăzi“, adaugă Jurubiţă.

    Modelul Coreei: „Talentul nu contează, dacă munceşti vei deveni bun la orice“

    Ramona Jurubiţă a dat exemplele sistemelor de educaţie finandez şi coreean, recunoscute, la nivel global, ca fiind modele de urmat, pentru că au dovedit că au adus rezultate foarte bune în dezvoltarea copiilor. Astfel, şcoala finlandeză este concentrată pe dezvoltarea unei identităţi pentru copil, de aceea peste 30% din materiile studiate sunt opţionale, iar metodele bazate pe experimentare sunt favorizate. De asemenea, şcoala coreeană este concentrată pe performanţă prin efort uriaş de învăţare.

    „Talentul nu contează, dacă munceşti vei deveni bun la orice, îţi spune şcoala coreeană, iar societatea bazată pe meritocraţie şi valoarea educaţiei o confirmă apoi din plin. La acest moment, amândouă sistemele de învăţământ – finlandez şi coreean – par să răspundă adecvat propriilor nevoi sociale, cele două ţări devenind economii puternice şi datorită valorii pregătirii şcolare“, adaugă Jurubiţă.

    În opinia ei, românii sunt deficitari astăzi la acest capitol, dar România îşi poate propune măcar să reducă în următorii ani rata analfabetismului funcţional, definită prin incapacitatea de a înţelege un text citit şi de a utiliza într-un context adecvat informaţia asimilată. Într-adevăr, circa 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeţi funcţional, potrivit unui studiu al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale, în contextul în care media acestui indicator la nivelul statelor Uniunii Europene este de 20%.

    „Unii dintre aceşti elevi devin studenţi. Şi chiar reuşesc să obţină diplome universitare sau de master. De ce cred că acesta trebuie să fie obiectivul principal? Fiindcă toate muncile care presupun seturi de instrucţiuni repetitive sau de memorie vor fi din ce în ce mai automatizate. Nu cred că în secolul XXI un om va rămâne relevant pe piaţa muncii dacă nu poate înţelege şi pune în aplicare sarcini complexe, fiindcă este analfabet funcţional“, mai spune Jurubiţă, atrăgând atenţia asupra faptului că, potrivit unor studii, 85% din meseriile care vor fi în anul 2030 încă nu au fost inventate.
    De altfel, rezultatele testelor PISA (Programme for International Student Assessment) din 2015 (cele mai recente) arată că elevii români au performanţe care îi plasează cu mult sub media restului statelor care au participat la această evaluare realizată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. PISA este o evaluare internaţională care măsoară competenţele de bază ale elevilor în trei domenii principale: citire/lectură, matematică şi ştiinţe. Deşi rezultatele din 2015 arată o îmbunătăţire faţă de anul 2006, prin comparaţie cu anul 2012 elevii români au înregistrat un regres. În 2018, România va participa din nou la acest program de evaluare internaţională.

    „Noi aplicăm teste elevilor după nişte metode de acum 40 de ani, de aceea avem rezultate atât de slabe la testele PISA, iar schimbarea trebuie să pornească de la noi. Atâta vreme cât te duci la clasă şi spui doar nişte formule chimice, copiii nu au cum să gândească, să experimenteze“, explică Violeta Dascălu, directoarea Şcolii Ferdinand I din Capitală, care şcolarizează în prezent 729 de copii.

    Reducerea abandonului şcolar trebuie să devină prioritate

    Violeta Dascălu a fost, de asemenea, selectată pentru un program de leadership organizat de Asociaţia pentru Valori în Educaţie. Programul, care are o durată de un an, are ca scop dezvoltarea abilităţilor de leadership ale directorilor pentru a creşte performanţele acestora şi ale şcolilor şi pentru a îmbunătăţi calitatea predării şi rezultatele elevilor.

    „Schimbarea a început, deoarece prin programe de tipul Academiei de Leadership pentru directorii de licee putem găsi soluţii şi le putem împărtăşi cu colegii noştri şi cu alţi profesori. Spre exemplu, în cadrul Şcolii Ferdinand, ea a reuşit o scădere a abandonului şcolar de la 6,5% în 2010 la 1,5% în prezent, printr-un set de măsuri simple, care nu au implicat eforturi financiare.
    „Noi ne-am dat seama că, deşi aveam şi noi rezultate academice bune – nu foarte multe, dar existau –, dacă mergem doar pe ideea aceasta de a scoate olimpici riscăm să îi pierdem pe ceilalţi copii sau să nu ne mai ocupăm de ei. Pentru că am avut copii care nu veneau la şcoală din diverse motive: aveam copii cu părinţi plecaţi în străinătate care absentau, cu părinţi şomeri sau la limita sărăciei, copii crescuţi de alte persoane decât părinţii lor etc. Sunt adevărate poveşti în spatele abandonului şcolar al copiilor şi noi ne-am străduit ca în primul rând de aceşti copii să ne ocupăm, să îi aducem la şcoală şi să încercăm să îi reţinem cât mai mult“, a mai spus Violeta Dascălu. Astfel, aceasta a apelat la ajutorul ONG-urilor din sectorul educaţiei pentru a face anchete sociale chiar acasă la familiile copiilor care absentau.

    Abandonul şcolar este una dintre marile vulnerabilităţi ale României, având în vedere că aproape unu din cinci copii abandonează în fiecare an şcoala, România fiind astfel pe penultimul loc în Uniunea Europeană la rata abandonului şcolar din 2017. Astfel, aproape 270.000 de tineri români părăsesc timpuriu şcoala în România, rata abandonului şcolar – de 18,1% –  fiind de aproape două ori mai mare decât media UE – de 10,6%.

    Dacă aş fi ministrul educaţiei…

    În contextul în care România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte cei mai importanţi indicatori ai sistemului de învăţământ, Business MAGAZIN i-a întrebat pe liderii din business ce măsură ar adopta astăzi dacă ar fi la conducerea Ministerului Educaţiei, pentru a avea o forţă de muncă mai bine pregătită în viitor.

    „Ministerul Educaţiei are 300.000 de angajaţi prost plătiţi, demotivaţi şi, parte dintre ei, incompetenţi. În consecinţă, i-aş cere premierului să respecte legea şi să acorde educaţiei 6% din PIB. În paralel, m-aş înconjura de consilieri competenţi care să mă ajute să instaurez meritocraţia pe toate palierele. Cu o resursă umană de calitate, corect plătită, sistemul s-ar regenera din interior şi ar găsi cele mai bune soluţii“, crede Andrei Goşu, managing partner în cadrul Ascendis, cea mai mare companie de training de pe piaţa locală.

    Într-adevăr, statisticile arată că, în ciuda creşterilor de salarii din ultimii ani, angajaţii din învăţământ au rămas cenuşăresele sectorului bugetar: câştigă, în medie, 2.700 de lei net pe lună (în septembrie 2018), cu mult sub nivelul salariului mediu al funcţionarilor publici, care au salarii de peste 4.200 de lei net sau al angajaţilor din sănătate, care au ajuns la o medie de 3.500 de lei net lunar.

    În opinia Ramonei Jurubiţă de la KPMG, una dintre măsurile de urgenţă pe care le-ar lua dacă ar fi la conducerea Ministerului Educaţiei ar fi obligativitatea ca orice dascăl din România să primească pregătire specială pentru învăţarea metodelor de învăţare participativă, care combat analfabetismul funcţional (nu memorare, ci înţelegere în context şi aplicare a cunoştinţelor dobândite, gândire critică), indiferent dacă predă matematică, chimie sau limbi străine.

    „Pentru evaluarea profesorilor, aplicarea cu succes a acestor metode ar trebui să fie în topul criteriilor utilizate. Cu ce fonduri să facem aceste lucruri şi poate multe altele? Încercând să implic şi mediul privat“, mai spune ea. Un potenţial obstacol pentru această măsură ar putea fi, adaugă Jurubiţă, cele 87% dintre firmele româneşti care nu pot acorda sponsorizări şcolilor.

    În prezent, sunt plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor 87% din totalul companiilor active, dar acestea pot efectua sponsorizări numai pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, în timp ce unităţile de învăţământ nu se încadrează pentru a beneficia de astfel de sponsorizări.

    „Care este potenţialul impact? Şcolile pierd accesul la 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Despre ce sumă vorbim? Estimez această sumă la 700 milioane de euro, în mod prudent. Întreg bugetul educaţiei pe 2018 este de aproximativ 5,11 mld. euro, deci contribuţia ar fi semnificativă“, spune Jurubiţă.

    Teodor Blidăruş, preşedinte al ANIS – Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii – şi CEO & cofondator al companiei de dezvoltare de soluţii IT pentru industria financiară Fintech OS, spune că, dacă ar fi ministrul educaţiei, ar pune accent pe informatică în primul rând.

    „Această disciplină implementată în curricula şcolară de la cele mai mici clase, chiar din preşcolar, are rezultate deosebite. Nu numai că performanţele elevilor vor fi mai bune la matematică, citire sau scriere, dar vor dezvolta o gândire structurată şi analitică“, crede Blidăruş.

    Competenţele din zona informaticii i-ar face pe elevi să înţeleagă tehnologia şi cum le poate ajuta/schimba vieţile, pe toate segmentele ei. De asemenea, studierea informaticii şi a domeniilor conexe le va dezvolta creativitatea şi spiritul de iniţiativă, iar procesul de învăţare va fi mult mai rapid, mai ales că o parte se studiază sub forma jocurilor.

    „Impactul direct va fi că România şi-ar utiliza mai bine şi cu valoare adăugată talentele, conducând invariabil la o creştere semnificativă a numărului de absolvenţi în facultăţile tehnice, precum şi o încurajare naturală a dezvoltării tehnologiilor emergente, care vor defini viitorul, dar ne-ar oferi şi o populaţie consumatoare avizată de tehnologie, aptă a discerne beneficiile de capcane“, adaugă Blidăruş. O a două măsură-cheie este cea legată de lucrul în echipă şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a colabora. Focusul exclusiv pe performanţă individuală nu mai este neapărat de actualitate“, mai spune preşedintele ANIS.

    Un alt obstacol care stă în faţa schimbării de care are nevoie sistemul de educaţie este mentalitatea, spun liderii din business, pentru că există o presiune socială puternică de a fi în rândul lumii“, dar cu primul loc în UE la capitolul analfabetism funcţional nu suntem în medie. Prin urmare, profesorii ar trebui să considere normal să facă parteneriate cu firme din mediul privat, având ca obiectiv rezolvarea acestei probleme, iar atunci când evaluările profesionale vor depinde semnificativ de acest indicator, vom avea un factor motivant suplimentar, mai spune Ramona Jurubiţă.
    „Pe de altă parte, profesorii, ca de altfel părinţii şi copiii, sunt deja afectaţi negativ de lipsa de predictibilitate în ceea ce priveşte programa şcolara, aceasta schimbându-se în fiecare an, iar schimbarea nu pare a răspunde nevoilor pieţei muncii. Programa şcolară nu ar trebui să fie o decizie politică, ci ar trebui să fie pregătită şi cu consultarea profesorilor şi a reprezentanţilor mediului privat“, adaugă Jurubiţă.

    De asemenea, ar trebui introduse testări obligatorii, standardizate la nivel naţional, în fiecare clasă gimnazială şi de liceu din România, pentru evaluarea nivelului de alfabetism funcţional, pentru a identifica evoluţia acestui indicator esenţial.

  • Electrificarea: noul standard pe piaţa vehiculelor comerciale

    Mercedes-Benz, liderul pieţei pe segmentele camioanelor de transport şi al vehiculelor specializate, a lansat recent mai multe modele în cadrul târgului IAA de la Hanovra. Principalele elemente aduse de producător în atenţia publicului au fost electrificarea şi conectivitatea. Klaus Maier, directorul de vânzări şi marketing al Mercedes-Benz Vans, spune că întreg portofoliul de vehicule va include versiuni electrice în doi sau trei ani. „Tocmai am lansat e-Vito, vom lansa şi e-Sprinter anul următor şi vor urma şi restul modelelor, descrie el planurile producătorului auto. Maier mai spune că versiunile electrice sunt construite în aceleaşi fabrici ca şi modelele clasice şi prin urmare cererea de pe piaţă va determina proporţia în care unităţile vor fi realizate. „Suntem însă determinaţi să urmăm acest proces de electrificare a vehiculelor, mai spune el.

    E imposibil să spui când numărul vehiculelor comerciale electrice îl va depăşi pe cel al vehiculelor comerciale cu motoare pe combustibil, crede Klaus Maier. În momentul de faţă, sunt destule modele care pot asigura până la 100 de kilometri pe zi cu o singură încărcare, iar asta e suficient pentru multe companii din zona logistică, argumentează el. „Dacă ne gândim la costurile de achiziţie, dacă maşina e folosită 60-70 de kilometri pe zi, luând în calcul şi costul electricităţii, investiţia se recuperează în doi-trei ani. Dacă vorbim însă de autonomii de 500 de kilometri, cred că va mai trece ceva timp până să avem vehicule comerciale electrice care să aibă acelaşi cost de achiziţie ca unele cu motoare pe diesel. În concluzie, cred că ţine foarte mult de client şi de cerinţele sale.

    Maier subliniază faptul că trecerea de la diesel la maşini electrice e foarte importantă în oraşe, acolo unde nivelul de poluare e foarte ridicat. În Europa, autorităţile par decise să îmbunătăţească infrastructura, iar legile vor impune oricum acest lucru.

    Divizia Mercedes-Benz Vans a înregistrat un record de vânzări în 2017, cu o creştere anuală de 12%, ajungând la 401.000 autovehicule la nivelul tuturor regiunilor. Astfel, în regiunea UE 30, vânzările s-au majorat cu circa 9% faţă de 2016, ajungând la aproximativ 273.300 autovehicule (2016: 249.900 unităţi), cu o creştere de aproximativ 10% în Germania, unde au fost comercializate aproximativ 105.800 unităţi (2016: 96.100) – ambele valori stabilind noi recorduri pentru divizia Mercedes-Benz Vans. Creşteri au fost înregistrate de asemenea în regiunea NAFTA, unde au fost comercializate circa 44.800 unităţi în 2017, cu 3% mai mult decât în 2016 (43.400 unităţi), iar un nou record a fost stabilit în Statele Unite ale Americii, unde divizia de autovehicule comerciale a Mercedes-Benz a înregistrat 34.200 unităţi vândute în 2017, cu 1% în plus faţă de rezultatul din 2016 (33.700 unităţi). O creştere a vânzărilor a fost raportată şi în America de Sud, unde numărul total de autovehicule comerciale uşoare Mercedes-Benz a crescut cu 31% faţă de 2016, până la 16.400 unităţi (faţă de 12.500 unităţi în 2016).

    „În prima jumătate a anului am crescut cu peste 7% la nivel global, după ce şi în ultimii ani am înregistrat creşteri importante“, notează Klaus Maier. El explică avansul înregistrat de companie prin mutarea atenţiei către pieţele din afara Europei, mai ales către Statele Unite şi China. În America, de altfel, compania a inaugurat la începutul lunii septembrie o fabrică în North Charleston, Carolina de Sud, unde va produce noul Sprinter. Odată cu deschiderea a venit şi prima comandă: 20.000 de unităţi pentru Amazon, gigantul de e-commerce. În prezent, principalele pieţe pentru divizia Vans a producătorului Mercedes-Benz sunt Germania, Statele Unite, Marea Britanie şi China. „Vorbim de mobilitatea electrică şi tot ce înseamnă aceasta: eu sunt convins că mobilitatea electrică va fi folosită în zona de logistică, de distribuţie – mai ales pe distanţe scurte, în interiorul oraşelor, aceasta cred că e tehnologia corectă”, spune şi Stefan Buchner, membru al boardului Daimler Trucks şi preşedintele Mercedes-Benz Trucks. „Pe distanţe lungi, sunt ferm convins că tehnologia diesel va fi la fel de importantă în următorii 5-10 ani. Desigur, există loc de mai bine şi depunem eforturi în acest sens.“ El explică însă că, dincolo de combustibil, un element esenţial este cel al infrastructurii, iar construirea acesteia revine în sarcina autorităţilor locale. „Noi urmărim cu atenţie dezvoltarea infrastructurii şi, în funcţie de condiţii, vom oferi tehnologia potrivită.”

    Stefan Buchner este de părere că ne aflăm într-o etapă foarte interesantă, mai ales în ceea ce priveşte motorizările, sistemele de siguranţă şi conectivitatea. „De ce e importantă conectivitatea? Foarte simplu, pentru că prin conectivitate putem îmbunătăţi fluxul operaţional al clienţilor noştri.“

    În ceea ce priveşte inovaţiile de pe noile modele lansate de Mercedes-Benz, el aminteşte de Active Drive Assist, sistemul de conducere autonomă, şi de cele legate de siguranţa participanţilor la trafic, în special Active Brake Assist 5, cea mai recentă variantă a sistemului dezvoltat de Daimler. „Am cheltuit o sumă importantă pentru a eficientiza consumul, pentru a îmbunătăţi conectivitatea şi, poate cel mai important, sistemele de siguranţă. În total, investiţiile reprezintă un număr cu trei cifre, de ordinul milioanelor de euro“, concluzionează Buchner.

    Piaţa de vehicule comerciale din România a crescut în primele şase luni cu 7%, fiind înmatriculate 12.572 de maşini, ponderea cea mai mare fiind reprezentată de vehiculele comerciale uşoare, cu 8.642 înmatriculări, arată datele ACEA – Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile – şi ACAROM – Asociaţia Constructorilor de Automobile din România. La nivelul UE, înmatriculările de vehicule comerciale noi au crescut în primele şase luni cu 4,7%, volumul acestora fiind de 1,28 milioane unităţi. Topul ţărilor europene este condus de Franţa, cu 271.116 unităţi, Marea Britanie cu un volum de 209.167 unităţi şi Germania cu un volum de 187.269 unităţi noi înmatriculate. Pe segmente, LCV-urile (vehiculele comerciale uşoare, <3,5 tone) reprezintă un volum de 1,06 milioane de unităţi, o creştere de 5,1%. Segmentul microbuzelor şi autobuzelor reprezintă un volum de 22.206 unităţi, o scădere de -0,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2017. Anul trecut, numărul vehiculelor comerciale noi înmatriculate a scăzut în România cu 1,2%, la 22.789 unităţi, în condiţiile în care la piaţa UE a crescut cu 3,2%, fiind cumpărate 2,4 milioane de vehicule.