BusinessMagazin

Tag: serviciu

  • Când clienţii văd doar alb sau negru

    Unul dintre miturile care au apărut în zona de customer service este legat de disponibilitatea clienţilor români de a investi în servicii de înaltă calitate şi, mai cu seamă, de ideea că românii nu ar fi dispuşi să plătească în plus pentru servicii mai bune. |n mod paradoxal, circa 60% dintre clienţii români ar putea să plătească mai mulţi bani pentru servicii mai bune, arată un studiu realizat de compania UP! Your Service.

    ”Există încă percepţia că românul nu vrea să plătească bani mai mulţi pentru un serviciu mai bun, ci vrea să ia ceva cu cât mai puţini bani. Conform studiului UP! Your Service, 5,8% dintre români ar da bani pentru un produs excepţional, spre exemplu pentru servicii premium, 27% nu vor să plătească în plus, deci ne rămân cam 60% din oameni care ar putea să dea mai mulţi bani. Astfel, românii pot fi dispuşi să plătească mai mult pentru servicii mai bune“, a spus Elena Călin, CEO al firmei de consultanţă UP! Your Service România, în cadrul evenimentului  Executive Conversations organizat săptămâna trecută de UP! Your Service România împreună cu Ziarul Financiar.

    Compania UP! Your Service este o firmă de consultanţă care oferă servicii de instruire a angajaţilor din companiile mari şi foarte mari pentru a-şi construi o cultură organizaţională astfel încât să presteze servicii mai bune clienţilor lor.

    Calitatea serviciilor a devenit un aspect din ce în ce mai important pentru companii odată cu ”emanciparea“ clientului, care a devenit mai pretenţios şi mai atent la produsele şi serviciile pe care alege să le cumpere. Crearea unor servicii de calitate reprezintă cea mai mare provocare pentru companii, în contextul în care preferinţele clienţilor diferă, iar piaţa este într-o continuă schimbare. ”Serviciile înseamnă să începi să iei măsuri, să faci ceva pentru cineva şi să creezi valoare pentru cineva. Oamenii au valori diferite în perioade de timp diferite“, a spus Jeff Eilertsen, VP client success & global service education în cadrul UP! Your Service.  |n opinia lui, una dintre greşelile frecvente pe care le fac companiile atunci când vor să îşi îmbunătăţească serviciile este legată de faptul că instruiesc foarte mulţi angajaţi din zona de customer service, iar liderii nu au parte de astfel de programe de training, pentru că sunt prea ocupaţi.

    De asemenea, pentru ca echipa de leadership dintr-o companie să fie aliniată cu strategia de îmbunătăţire a serviciilor oferite, trebuie să se aibă în vedere mai mulţi factori. Unul dintre aceştia este măsurarea a ceea ce contează cu adevărat: de la obiective financiare (profitabilitate, poziţie pe piaţă etc.) la sondaje de satisfacţie a clientului, încurajarea clienţilor să ofere feedback, generarea de noi idei şi paşi pentru îmbunătăţirea serviciilor.

    ”Ca să ţii liderii aliniaţi, aceştia trebuie scoşi din birouri şi încurajaţi să cunoască oamenii de pe teren, care interacţionează cu clienţii. Este important să cunoască angajaţii, să experimenteze alături de ei interacţiunea cu clienţii şi să le arate că munca lor contează“, a povestit Jeff Eilertsen. El a enumerat şi exemplificat cele şase niveluri ale serviciilor, după cum urmează: nivelul minim  acest tip de servicii sunt dezamăgitoare şi pot fi exemplificate cu o rezervare la hotel, iar când ajunge acolo, clientului i se spune că nu sunt camere disponibile şi că nu se află găsesc în baza de date, dar primeşte o cameră mică undeva la subsol. Nivelul previzibil reprezintă serviciile care nu oferă nimic special: atunci când clientul se duce la hotelul de 2 stele şi totul este fix cum se aştepta să fie. Acestea sunt aşteptările clientului mediu.

    Al treilea este nivelul dorit, adică cel preferat de clienţi, în care se aşteaptă să primească o cameră cu o privelişte frumoasă. Nivelul surprinzător este cel care oferă clienţilor ceva special, ca un dar neaşteptat. Nivelul incredibil descrie crearea de experienţe incredibile pentru oameni, care devin legendare şi recomandate mai departe. Există însă şi nivelul infracţional, care încalcă chiar şi aşteptările minime; spre exemplu, atunci când clientul ajunge la hotel, i se spune că nu are rezervare şi i se solicită chiar să îşi mute bagajele pentru că stă în calea altui client.

    ”Oamenii vorbesc în două situaţii despre serviciile primite: atunci când sunt foarte bune sau atunci când sunt foarte proaste. Iar dacă ne uităm la procente, 38% dintre aceştia vorbesc dacă experienţa pe care au avut-o este negativă, pe când 30% vorbesc dacă aceasta a fost pozitivă“, a mai spus Elena Călin.

    Studiul UP! Your Service a mai relevat faptul că 42% dintre consumatorii români evaluează experienţa generală cu serviciile ca fiind bună. Situaţia nu pare atât de rea, însă rezultatele studiului arată că 29% nu o cataloghează nici bună, nici rea.

    Astfel, firmele ar trebui să îşi îndrepte atenţia asupra clienţilor neutri, pentru că ei sunt cei care nu au parte de niciun fel de experienţă şi sunt dispuşi să apeleze la o altă companie.

    De asemenea, atunci când au parte de o experienţă negativă, o mare parte a clienţilor aleg să cumpere produse sau servicii de la altă companie, iar o pondere mare dintre cei care pleacă  povestesc mai departe prietenilor sau familiei despre experienţa neplăcută şi ajung chiar să vorbească urât despre compania respectivă.  Studiul realizat de UP! Your Service România s-a desfăşurat în perioada martie-aprilie 2018 şi a fost aplicat pe un eşantion de 1.923 de persoane din toată ţara. |n România există câteva companii care au ales să plătească pentru a implementa programe de îmbunătăţire a serviciilor oferite clienţilor, printre care se află Stefanini, ING Bank sau Porsche Finance Group.

    În cazul furnizorului de servicii IT Stefanini, companie cu 1.600 de angajaţi în România, programul de îmbunătăţire a serviciilor pentru clienţi  a avut ca scop creşterea gradului de implicare profesională a angajaţilor. ”Dacă oamenii sunt motivaţi şi vin la birou cu plăcere, invariabil acest lucru se va transmite mai departe şi clienţilor cu care interacţionează zilnic“, a spus Andreea Stănescu, vice-president service delivery în cadrul Stefanini pe regiunea EMEA. Ea a explicat că în cadrul companiei s-a plecat de la o abordare sistematică, de la elementele de teorie din cultura serviciilor şi s-a stabilit un set de acţiuni. ”A fost o abordare de management program foarte bine structurată, în care multe iniţiative au fost bine coordonate pentru a nu crea un haos.

    În urma acestor acţiuni, am stabilit viziunea care ne reprezintă, am ajuns la concluzia că nu poţi să oferi un serviciu extraordinar dacă nu zâmbeşti, iar ca să zâmbeşti clientului trebuie să ai motive şi să-ţi placă ceea ce faci. Partea de comunicare a fost şi s-a dovedit a fi esenţială în tot acest demers, pentru că a presupus comunicare la toate nivelurile din organizaţie“, a mai spus Andreea Stănescu. Unul dintre avantajele aduse de program a fost creşterea ratei de răspuns la sondajele de satisfacţie a angajaţilor de la 60% la 80% şi o mai mare deschidere spre comunicare din partea angajaţilor.

    Şi ING Bank a început un program de îmbunătăţire a serviciilor oferite clienţilor prin trainingul a 260 de angajaţi. |n urma programului, au fost generate 1.003 de idei distincte de îmbunătăţire a serviciilor oferite către clienţi. ”Dacă ne dorim ca angajaţii noştri să ofere o experienţă bună clienţilor, în primul rând trebuie să le oferim noi angajaţilor o astfel de experienţă, iar dacă vrem servicii incredibile, trebuie să facem şi noi acelaşi lucru pentru angajaţi, pentru că şi ei sunt clienţii noştri“, a spus Cătălin Vasile, director, head of advisory channels în cadrul ING Bank. Şi în cadrul companiei Porsche Finance Group s-a apelat la un program de instruire în vederea îmbunătăţirii serviciilor, având ca scop crearea un avantaj competitiv pe piaţă.
    ”Sigur, nu este toată lumea aliniată cu strategia în urma implementării programului. Dar credem cu tărie că aceasta este calea pe care trebuie să o urmăm. Chiar dacă este greu, trebuie să facem eforturi să ne îmbunătăţim în mod constant serviciile oferite, pentru că ne aduc rezultate mai bune“, a spus David Gedlicka, CEO al Porsche Finance Group.

    Compania Porsche Finance Group a început să gândească programul de îmbunătăţire a serviciilor în urmă cu 3-4 ani, după ce o serie de manageri din grup au participat la o prezentare făcută de Ron Kaufman (fondatorul companiei UP! Your Service).

  • Surpriză de la Uber: Gigantul lansează un nou serviciu la Bucureşti. În numai câteva luni de la lansare opţiunea a explodat

    Ceea ce a început ca un experiment pentru Uber în urmă cu aproape trei ani se dovedeşte a fi o linie de business extrem de bună, Uber Eats ajungând la peste 5% în veniturile de 7,5 miliarde de dolari ale Uber. Serviciul de livrare de mâncare vine în Bucureşti, iar Filip Nuytemans, general manager al Uber Eats pentru Europa de Vest şi CEE, povesteşte pentru Business Magazin care sunt planurile Uber Eats pentru România.

    ”A fost un experiment în care am încercat tot felul de lucruri până am găsit un model care să funcţioneze şi pe care l-am lansat la finalul lui 2015. De atunci, businessul a crescut foarte repede. Experimentul s-a transformat într-o linie de business ce aduce peste 5% din veniturile companiei“, spune Filip Nuytemans înainte de lansarea Uber Eats în România. Deocamdată, serviciul nu are o dată de lansare bătută în cuie, dar va fi ”cu siguranţă înainte de venirea verii. El spune că Uber a avut succes pe plan local, ajungând acum în patru oraşe, ”aşadar este un pas natural să aducem Uber Eats aici“.

    Uber Eats este un serviciu de livrare de mâncare, o aplicaţie care pune în contact consumatorii cu restaurantele din piaţă. Piaţa de livrare de mâncare din România este în creştere, astfel evoluţia pe care Uber a avut-o pe piaţa locală a dat un imbold companiei să aducă aici şi serviciul de livrare de mâncare. Statisticile arată că, în România, segmentul de livrare de mâncare va ajunge în 2018 la 196 milioane de dolari, din care felia comenzilor online este estimată la 192 milioane de dolari, potrivit Statista. Rata de creştere este estimată la 23,3% pe an, care va rezulta într-o piaţă de 452 milioane de dolari până în 2022. ”Acum zece ani, livrarea de mâncare nu era atât de proeminentă, însă acum, pe măsură ce stilul de viaţă al oamenilor a devenit tot mai agitat, oamenii caută comoditate, confort. Vedem un trend ascendent al livrării de mâncare peste tot pe glob şi sunt sigur că aşa va fi şi în România. Vedem piaţa crescând rapid an de an“, spune general managerul Uber Eats pentru Europa de Vest şi CEE.

    Cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comenzi online de mâncare sunt Foodpanda şi Oliviera, cu rulaje de 2,7 milioane de lei şi 1 milion de lei în 2016, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Ambele companii au înregistrat pierderi în 2016. Un alt jucător important este compania locală Eat & Joy, care administrează platforma online pentru comenzi de mâncare caserola.ro, ce în 2016 a avut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei şi un profit net de 30.000 de lei. Managerul de la Uber recunoaşte competiţia de pe plan local, dar spune că se concentrează pe ce poate aduce în plus Uber Eats, exemplificând diversitatea produselor şi rapiditatea livrării. ”|ncepem în Bucureşti şi ne concentrăm pe acest oraş; apoi ne putem gândi şi la extinderea în alte oraşe.“

    Cum funcţionează Uber Eats şi ce înseamnă asta pentru şoferii parteneri?

    Clientul pune o comandă prin aplicaţie, plăteşte mâncarea şi un comision către Uber, apoi îi este livrată de către un şofer Uber. Pentru a fi listat pe platformă, un restaurant plăteşte la rând lui un comision. ”Vrem ca livrarea de mâncare să fie convenabilă pentru toată lumea, la orice oră“, spune Nuytemans.

    El mai spune că selecţia de restaurante este foarte importantă. ”Trebuie să mergem mai departe de pizza, fast food şi să avem şi mâncare sănătoasă, mâncare italiană, sushi etc“. Pentru asta, managerul de la Uber Eats spune că ţinteşte un număr de peste 100 de restaurante la lansare şi câteva sute de curieri pentru a se asigura un timp de livrare bun.

    Al doilea element pe care Uber Eats trebuie să-l aducă în piaţă, potrivit lui, este livrarea rapidă. ”Acum, când comandă mâncare, mulţi oameni se gândesc că trebuie să aştepte 1 oră, 1 oră şi jumătate, iar noi vrem să livrăm mâncarea în 30 de minute.“ Pentru acest lucru, Filip Nuytemans explică faptul că în România va fi folosit, pentru livrări, un mix de curieri  cu maşina, pe biciclete şi scutere. ”Sunt oraşe unde avem foarte mulţi curieri care livrează comenzile mergând pe jos, de pildă în Hong Kong. Avem oraşe unde numărul bicicliştilor este foarte mare, precum Amsterdam. |n alte locuri avem maşini. |n Bucureşti va fi un mix, pentru a face livrarea eficientă.“ Metoda de transport diferă şi în funcţie de sezon, comentează executivul de la Uber; de exemplu, în Polonia şi Austria, pe timpul verii numărul de curieri pe biciclete şi scutere creşte.

    De ce ar vrea un restaurant să plătească pentru a apărea pe Uber Eats? ”Pentru ei va fi o piaţă nouă de desfacere, vor ajunge la clienţi la care altfel nu ar avea cum să ajungă şi în plus primesc acces la date şi astfel pot vedea cine sunt clienţii, ce feluri de mâncare sunt şi care nu sunt comandate şi astfel vor putea adapta meniurile“, spune Filip Nuytemans. Pentru şoferii Uber, venirea acestui serviciu înseamnă o metodă în plus de a câştiga bani, ”dar şi altii ar putea fi interesaţi. De exemplu, bicicliştii şi cei pe scutere sau biciclete ar putea obţine un venit în plus livrând mâncare“.

    Reprezentantul Uber Eats spune că încă nu au ţinte ferme legate de numărul de clienţi sau de restaurante pe care să-l atingă în primul an de activitate, ”dar vrem să creştem repede“. Una dintre metodele prin care şoferii Uber câştigă venituri mai mari este reprezentată de tariful dinamic. Astfel, dacă cererea este mai mare decât oferta (numărul de maşini disponibile), preţul pentru o cursă creşte. Acelaşi lucru s-ar putea implementa şi pentru serviciul Eats (orele aglomerate de prânz şi cină ar înseamna costuri mai mari pentru consumatori), dar deocamdată acest lucru nu se va întâmpla în România.

    Uber Eats face parte din Uber, dar divizia de pe plan local va fi condusă de o altă echipă decât cea care se ocupă de segmentul de transport de persoane. ”Există multe sinergii între cele două segmente, dar vor fi conduse de echipe diferite.“ De aceea, compania se află în proces de recrutare a unui general manager care să conducă operaţiunea din România. ”Construirea unui business de succes se face prin alcătuirea unei echipe de succes. Căutăm un manager care să cunoască piaţa locală, care are multă experienţă pe parte de operaţiuni şi e foarte motivat să construiască un business de jos în sus“, descrie Filip Nuytemans candidatul ideal pentru această poziţie.

    Una dintre cele mai recente rapoarte situează Uber la o valoare de peste 70 de miliarde de dolari. Afacerea s-a extins în ultimul an, dar serviciul de transport de persoane a fost închis în anumite pieţe, cea mai recentă decizie de acest fel fiind luată în Grecia. |n aceste condiţii, veniturile celui mai valoros start-up din lume au ajuns la 7,5 miliarde de dolari în 2017; afacerea este în creştere, însă compania încă nu a ajuns pe profit, ci chiar are pierderi consistente, anul trecut înregistrând pierderi de 4,4 miliarde de dolari. ”Dacă observi o şansă de creştere este important să investeşti. Dacă investeşti, nu o să ai profit imediat. Asta nu înseamnă că nu avem profit peste tot. Sunt ţări, oraşe atât pe segmentul de transport cât şi pe cel de livrare unde avem profit. Asta ne arată că modelul de business este bun“, consideră Filip Nuytemans.

  • Tot ce trebuie să ştiţi despre Uber Eats, serviciul de livrare de mâncare

    ”A fost un experiment în care am încercat tot felul de lucruri până am găsit un model care să funcţioneze şi pe care l-am lansat la finalul lui 2015. De atunci, businessul a crescut foarte repede. Experimentul s-a transformat într-o linie de business ce aduce peste 5% din veniturile companiei“, spune Filip Nuytemans înainte de lansarea Uber Eats în România. Deocamdată, serviciul nu are o dată de lansare bătută în cuie, dar va fi ”cu siguranţă înainte de venirea verii. El spune că Uber a avut succes pe plan local, ajungând acum în patru oraşe, ”aşadar este un pas natural să aducem Uber Eats aici“.

    Uber Eats este un serviciu de livrare de mâncare, o aplicaţie care pune în contact consumatorii cu restaurantele din piaţă. Piaţa de livrare de mâncare din România este în creştere, astfel evoluţia pe care Uber a avut-o pe piaţa locală a dat un imbold companiei să aducă aici şi serviciul de livrare de mâncare. Statisticile arată că, în România, segmentul de livrare de mâncare va ajunge în 2018 la 196 milioane de dolari, din care felia comenzilor online este estimată la 192 milioane de dolari, potrivit Statista. Rata de creştere este estimată la 23,3% pe an, care va rezulta într-o piaţă de 452 milioane de dolari până în 2022. ”Acum zece ani, livrarea de mâncare nu era atât de proeminentă, însă acum, pe măsură ce stilul de viaţă al oamenilor a devenit tot mai agitat, oamenii caută comoditate, confort. Vedem un trend ascendent al livrării de mâncare peste tot pe glob şi sunt sigur că aşa va fi şi în România. Vedem piaţa crescând rapid an de an“, spune general managerul Uber Eats pentru Europa de Vest şi CEE.

    Cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comenzi online de mâncare sunt Foodpanda şi Oliviera, cu rulaje de 2,7 milioane de lei şi 1 milion de lei în 2016, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Ambele companii au înregistrat pierderi în 2016. Un alt jucător important este compania locală Eat & Joy, care administrează platforma online pentru comenzi de mâncare caserola.ro, ce în 2016 a avut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei şi un profit net de 30.000 de lei. Managerul de la Uber recunoaşte competiţia de pe plan local, dar spune că se concentrează pe ce poate aduce în plus Uber Eats, exemplificând diversitatea produselor şi rapiditatea livrării. ”|ncepem în Bucureşti şi ne concentrăm pe acest oraş; apoi ne putem gândi şi la extinderea în alte oraşe.“

    Cum funcţionează Uber Eats şi ce înseamnă asta pentru şoferii parteneri?

    Clientul pune o comandă prin aplicaţie, plăteşte mâncarea şi un comision către Uber, apoi îi este livrată de către un şofer Uber. Pentru a fi listat pe platformă, un restaurant plăteşte la rând lui un comision. ”Vrem ca livrarea de mâncare să fie convenabilă pentru toată lumea, la orice oră“, spune Nuytemans.

    El mai spune că selecţia de restaurante este foarte importantă. ”Trebuie să mergem mai departe de pizza, fast food şi să avem şi mâncare sănătoasă, mâncare italiană, sushi etc“. Pentru asta, managerul de la Uber Eats spune că ţinteşte un număr de peste 100 de restaurante la lansare şi câteva sute de curieri pentru a se asigura un timp de livrare bun.

    Al doilea element pe care Uber Eats trebuie să-l aducă în piaţă, potrivit lui, este livrarea rapidă. ”Acum, când comandă mâncare, mulţi oameni se gândesc că trebuie să aştepte 1 oră, 1 oră şi jumătate, iar noi vrem să livrăm mâncarea în 30 de minute.“ Pentru acest lucru, Filip Nuytemans explică faptul că în România va fi folosit, pentru livrări, un mix de curieri  cu maşina, pe biciclete şi scutere. ”Sunt oraşe unde avem foarte mulţi curieri care livrează comenzile mergând pe jos, de pildă în Hong Kong. Avem oraşe unde numărul bicicliştilor este foarte mare, precum Amsterdam. |n alte locuri avem maşini. |n Bucureşti va fi un mix, pentru a face livrarea eficientă.“ Metoda de transport diferă şi în funcţie de sezon, comentează executivul de la Uber; de exemplu, în Polonia şi Austria, pe timpul verii numărul de curieri pe biciclete şi scutere creşte.

    De ce ar vrea un restaurant să plătească pentru a apărea pe Uber Eats? ”Pentru ei va fi o piaţă nouă de desfacere, vor ajunge la clienţi la care altfel nu ar avea cum să ajungă şi în plus primesc acces la date şi astfel pot vedea cine sunt clienţii, ce feluri de mâncare sunt şi care nu sunt comandate şi astfel vor putea adapta meniurile“, spune Filip Nuytemans. Pentru şoferii Uber, venirea acestui serviciu înseamnă o metodă în plus de a câştiga bani, ”dar şi altii ar putea fi interesaţi. De exemplu, bicicliştii şi cei pe scutere sau biciclete ar putea obţine un venit în plus livrând mâncare“.

    Reprezentantul Uber Eats spune că încă nu au ţinte ferme legate de numărul de clienţi sau de restaurante pe care să-l atingă în primul an de activitate, ”dar vrem să creştem repede“. Una dintre metodele prin care şoferii Uber câştigă venituri mai mari este reprezentată de tariful dinamic. Astfel, dacă cererea este mai mare decât oferta (numărul de maşini disponibile), preţul pentru o cursă creşte. Acelaşi lucru s-ar putea implementa şi pentru serviciul Eats (orele aglomerate de prânz şi cină ar înseamna costuri mai mari pentru consumatori), dar deocamdată acest lucru nu se va întâmpla în România.

    Uber Eats face parte din Uber, dar divizia de pe plan local va fi condusă de o altă echipă decât cea care se ocupă de segmentul de transport de persoane. ”Există multe sinergii între cele două segmente, dar vor fi conduse de echipe diferite.“ De aceea, compania se află în proces de recrutare a unui general manager care să conducă operaţiunea din România. ”Construirea unui business de succes se face prin alcătuirea unei echipe de succes. Căutăm un manager care să cunoască piaţa locală, care are multă experienţă pe parte de operaţiuni şi e foarte motivat să construiască un business de jos în sus“, descrie Filip Nuytemans candidatul ideal pentru această poziţie.

    Una dintre cele mai recente rapoarte situează Uber la o valoare de peste 70 de miliarde de dolari. Afacerea s-a extins în ultimul an, dar serviciul de transport de persoane a fost închis în anumite pieţe, cea mai recentă decizie de acest fel fiind luată în Grecia. |n aceste condiţii, veniturile celui mai valoros start-up din lume au ajuns la 7,5 miliarde de dolari în 2017; afacerea este în creştere, însă compania încă nu a ajuns pe profit, ci chiar are pierderi consistente, anul trecut înregistrând pierderi de 4,4 miliarde de dolari. ”Dacă observi o şansă de creştere este important să investeşti. Dacă investeşti, nu o să ai profit imediat. Asta nu înseamnă că nu avem profit peste tot. Sunt ţări, oraşe atât pe segmentul de transport cât şi pe cel de livrare unde avem profit. Asta ne arată că modelul de business este bun“, consideră Filip Nuytemans.

  • Românii sunt printre europenii care stau cel mai puţin cu ochii în ecrane

    Europenii cu vârste cuprinse între 20 şi 74 de ani petrec după serviciu între două şi trei ore pe zi în faţa unui ecran.

    Un sondaj realizat în 15 ţări membre ale Uniunii Europene, între 2008 şi 2015, arată că timpul pe care adulţii îl petrec în afara serviciului şi implică activităţi legate de utilizarea ecranelor (cum ar fi timpul petrecut în faţa televizorului sau a altor mijloace de informare în masă, jocuri pe calculator sau alte activităţi bazate pe ecrane), variază între 3 ore în Grecia până la doar două ore în Italia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţiunile Snapchat au scăzut cu 17% după ce compania a dezvăluit noul design al aplicaţiei

    Noul design era menit să atragă mai mulţi utilizatori noi, însă mulţi dintre fanii Snapchat nu sunt încântaţi de noile modificări. Vedetele au criticat în mod public noul design, iar un mesaj pe Twitter din partea modelului Kylie Jenner a tăiat un miliard de lire sterline (1,35 miliarde de dolari) din valoarea de piaţă a serviciului mobil, după ce a spus că nu va mai folosi Snapchat din pricina noii versiuni.

    În primul trimestru din acest an, patru milioane de utilizatori noi s-au alăturat serviciului, puţin peste jumătate din numărul estimat. Reprezentanţii platformei spun că, în acest trimestru, veniturile din publicitate ale companiei ar putea scădea din cauza numărului redus de utilizatori activi zilnic.

    Veniturile companiei au crescut cu mai mult de 50% în primul trimestru, până la 230,7 milioane de dolari (169,4 milioane de lire), însă acestea s-au clasat sub aşteptările analiştilor.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Facebook intră pe zona de matrimoniale. Cum va funcţiona serviciul de dating prezentat de Zuckerberg

    Anunţul a venit în timpul conferinţei anuale F8, eveniment dedicat dezvoltatorilor de aplicaţii pentru ecosistemul Facebook. “Vorbim de o facilitate care va ajuta oamenii să construiască relaţii adevărate, de lungă durată”, spus Zuckerberg.

    Aplicaţia va conecta utilizatori doar cu alţii cu care nu sunt prieteni. Fiecare utilizator îşi poate construi un profil dedicat întâlnirilor, diferit de cel normal, pe care prietenii nu îl pot vedea.

    Ca urmare a anunţului, valoarea acţiunilor companiei Match, cea care deţine aplicaţia de dating online Tinder, s-au prăbuşit pe bursa din Statele Unite. Acţiunile Match au pierdut peste 18% şi se aşteaptă ca acelaşi lucru să se întâmple şi cu alte companii care propun aplicaţii de acest tip.

    CEO-ul Facebook, în vârstă de 33 de ani, a mai spus că serviciul a fost conceput astfel încât să respecte regulile privind confidenţialitatea şi protecţia datelor.

    Un alt anunţ important făcut de Zuckerberg a fost legat de lansarea unei funcţii numită “Clear History” (“ştergere istoric”), care le va permite utilizatorilor să vadă ce aplicaţii şi site-uri trimit informaţii reţelei de socializare, să şteargă date din conturile lor şi să împiedice Facebook să le stocheze.

    Reţeaua de socializare a luat deja măsuri pentru a limita cantitatea de date pe care o împarte cu aplicaţii terţe şi vrea să facă paşi pentru a preveni un nou scandal “Cambridge Analytica”, a mai spus Zuckerberg.

    Datele a 87 de milioane de utilizatori Facebook, majoritatea din Statele Unite, probabil au fost accesate ilegal de compania de consultanţă britanică Cambridge Analytica, a anunţat recent firma de socializare online.

    Cambridge Analytica a utilizat date sustrase în 2014 din conturile Facebook pentru a stabili profilurile alegătorilor americani şi a le trimite reclame politice personalizate.

  • Se poartă micro

    Microgenţile sunt purtate în special de femeile care se merg cu maşina de acasă până la serviciu şi de la serviciu la întâlnirile de afaceri şi nu vor să pară că ar avea mare lucru de cărat, scrie The Guardian, creşterea vânzărilor de astfel de accesorii de dimensiuni reduse ducând şi la o creştere de vânzări de genţi ceva mai mari, pitite cu grijă sub birou şi în care se găsesc cărţi, agende şi cosmetice.

    Un alt motiv pentru popularitatea în urcare a microgenţilor îl reprezintă faptul că acestea arată mai bine în pozele încărcate pe reţelele de socializare online, de aici şi adoptarea lor de către manechine sau alte celebrităţi.

  • Proiect modificare coduri: Neglijenţa în serviciu din Codul Penal, abrogată

    „În ceea ce priveşte abrogarea art. 298, se impune abrogarea acestei norme, deoarece este foarte greu să se distingă între abaterea disciplinară şi fapta penală, dat fiind că ambele forme sunt reglementate în acela şi mod. Astfel, se ajunge la incriminări discreţionare, fără elemente clare de distincţie. În plus, faţă de decizia CCR referitoare la neconstituţionalitatea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, în care s-a configurat conţinutul constitutiv al infracţiunii în aceeaşi manieră ca la abuzul în serviciu, devine imposibil de imaginat cum s-ar putea încălca expres o normă, dacă funcţionarul ar cunoaşte-o şi nu ar urmări un scop ilicit. Adică, există o contradicţie: dacă funcţionarul cunoaşte textul de lege şi îl încalcă voit atunci forma de vinovăţie a culpei nu poate fi reţinută. Dacă nu îl cunoaşte din motive independente de voinţa sa (nu are competenţa de a o cunoaşte), atunci nu poate exista nicio formă de vinovăţie a acestuia”, arată documentul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două femei dintr-o comună suceveană cheamă zilnic ambulanţa, ca să ajungă în oraş, la cerşit

    Dr. Alexandru Lăzăreanu, managerul Ambulanţei din Suceava, a spus că peste 20% dintre solicitările zilnice sunt abuzive şi a dat exemplu cazul a două femei din comuna Slatina, mamă şi fiică, ambele cu probleme psihice, care de aproape trei luni sună de trei, patru ori pe zi şi solicită ambulanţă, relatează Monitorul de Suceava.
     
    Medicul spune că uneori mama solicită salvarea pentru fiica ei, spunând că se simte rău, alteori fiica este cea care sună şi cere echipaj cu medic pe motiv că mama ei este bolnavă.
     
    Pentru că niciodată nu au cum să ştie care este situaţia reală din casa celor două femei, echipajul merge la solicitare şi nu de puţine ori este nevoit să aducă şi pacientele la spital. Doar că, odată ajunse la Urgenţe, cele două ”se însănătoşesc” brusc şi dispar.
     
    ”Cât echipajul face foile, ele fug la cerşit, în oraş. Fiind cu probleme psihice, nici nu pot fi amendate de poliţie. De aproape 3 luni, sună de 3-4 ori pe zi”, a declarat dr. Lăzăreanu.

  • (P) Marketing şi traducere, uniunea perfectă pentru a vă internaţionaliza ecommerce-ul

    Dacă aveţi un ecommerce care încearcă sa îşi creeze o nişă şi să îşi promoveze produsele sau serviciile, nu ar trebui să subevaluaţi importanţa traducerii de marketing! Este vital să apelaţi la o traducere şi o adaptare corectă a întregului material de marketing şi să mizaţi pe un birou de traduceri profesional.

    Această percepţie poate părea evidentă, însă multe companii apelează la un serviciu profesional de traducere de marketing după ce au avut o experienţă neplăcută. Dar, care a fost motivul nemulţumirii acestora? Acela că traducerea de marketing nu a fost localizată -adaptată- la cultura ţintă, eşuând într-un mod lamentabil.

    Doriţi cu adevărat să vă faceţi îndrăgit în afara graniţelor dvs.? Dacă da, atunci nu ezitaţi, eliminaţi traducerile literale şi pariaţi pe obţinerea succesului într-o limba pe înţelesul tuturor!

    Ce este atât de special în textele de marketing?

    Este evident că orice tip de traducere prezintă o provocare, însă când vine vorba de  marketing şi de publicitate, dezvoltarea este mult mai complexă, fiind una dintre cele mai delicate traduceri cu care se poate confrunta un ecommerce.

    Traducerile de marketing implică multe variante, cu obiective atât de disparate cum ar fi promovarea unui brand, vânzarea unui serviciu sau crearea engagementului publicului. Dacă se urmăreşte internaţionalizarea ecommerce-ului, printre tacticile de marketing întrebuinţate se numără traducerea textelor din reţelele de socializare, tot ceea ce implică poziţionarea SEO (etichete, URL-uri, cuvinte cheie, etc.), campaniile de marketing, cataloagele, publicaţiile sau, inclusiv, propriile descrieri de produse şi/sau servicii.

    Dacă ţinem seama de toate aceste diversificări, marketingul este una dintre cele mai inovatoare şi creative discipline ale unei afaceri, deoarece crearea sa se bazează pe convingere şi descriere. Una dintre marile complicaţii ale acestui tip de texte, este că oferă un anumit produs sau serviciu în cadrul unei pieţe competitive şi se adresează unei pieţe potenţiale, şi de aceea reuşesc să se adapteze culturii publicului receptor.

    În acest context, traducerile de marketing trebuie să se adapteze şi ele la cultura ţintă, eliminând de multe ori traducerile literale. Este necesar să se cunoască foarte bine produsul (sau serviciul) şi piaţa, dar mai presus de orice, este vital să se aibă discernământ pentru a şti când o frază trebuie adaptată. Aceasta va fi cheia între o campania de succes şi alta eşuată.

    Erori comune în traducerea de marketing digital

    În cadrul unui ecommerce, se acordă atenţie multor aspecte atunci când vine vorba de marketing digital, cheltuindu-se de multe ori sume uriaşe de bani în campanii, însă nu se acordă multă atenţie traducerii acestor conţinuturi. Când acest lucru se întâmplă, apar erori care pot pune în pericol reputaţia unui ecommerce, în cel mai fericit caz, printr-o scădere a vânzărilor:

    • Atenţie la reţelele de socializare. O simplă eroare pe aceste canale poate schimba sensul campaniei respective şi, uneori, poate deveni virală afectând imaginea firmei.
    • Traducerea nu este localizată. În aceste cazuri, nu s-au luat în consideraţie toate posibilele accepţiuni ale unui cuvânt în limba ţintă, creând neînţelegeri deloc plăcute.
    • Nu se ia în considerare SEO. Greşelile în redactare, în etichete sau în linkuri vă pot afecta.  
    • Nu se acordă atenţie mesajelor de email marketing. Dacă nu acordaţi atenţie la textele mesajelor dvs. de poştă electronică, acestea pot ajunge în folderul spam, aşa că, aveţi grijă!

    Mizaţi pe o agenţie de traduceri pentru textele dvs. de marketing.

    Aşa cum probabil v-aţi putut da seama, o traducere incorectă a conţinuturilor de marketing ale ecommerce-ului dvs. poate duce la pierderea întregii munci depuse.

    Mizând pe o traducere de marketing profesională, realizată de un birou de traduceri cum este BigTranslation, formată din traducători nativi, vă va ajuta să vă faceţi remarcat faţă de ceilalţi. Asiguraţi-vă să garantaţi performanţa optimă a conţinuturilor şi campaniilor dvs. având încredere în cei care cunosc la perfecţie cultura căreia doriţi să vă adresaţi.