BusinessMagazin

Tag: reusita

  • Grigore Horoi, preşedinte Agricola: “Cea mai mare realizare din carieră este faptul că am reuşit cu echipa pe care o conduc să manageriez într-un chip inspirat perioada crizei.” – VIDEO

    Nu contează admiraţia, mă simt foarte responsabil pentru oamenii care au speranţa unui loc de muncă, într-o zonă unde ofertele nu sunt foarte generoase. Sunt responsabil pentru familia mea pe care nu vreau să o dezamăgesc. Prima dată când am fost numit director pe subsidiarele grupului Agricola, îmi doream să rezist pe acea poziţie măcar un an, ca să mă pot lăuda copiilor şi nepoţilor mei că am fost şi eu director. Slavă Domnului, au trecut foarte mulţi ani de atunci şi sper să mai fie şi alţii. Cea mai mare realizare din carieră este faptul că am reuşit cu echipa pe care o conduc să manageriez într-un chip inspirat perioada crizei. Noi am transformat acel pericol într-o oportunitate.
    Am făcut împreună cu echipa alegeri strategice. Am mers pe strategie de diferenţiere. Noi venim cu un produse care să răspundă aşteptărilor.

    Îmi place să călătoresc în toate locurile pe care nu le-am văzut. Din păcate, mai mult îmi petrec timpul în vacanţe în afara ţării. Râvnesc să petrec timpul în România. Îmi place sportul, dar din păcate, din cauza unor afecţiuni fizice, nu prea mai pot juca chiar toate sporturile care îmi plăceau, dar joc ping-pong.

  • Cum a reuşit un primar din Prahova să elimine aproape toate ajutoarele sociale

    Printre localităţile unde autorităţile au reuşit să descurajeze lenea se numără şi Blejoi.
     
    Dacă la preluarea mandatului actualului primar, în 2004, erau peste 100 de dosare întocmite în baza legii venitului minim garantat, în prezent mai sunt 11 beneficiari, dintre care 7 au documente medicale verificate.
     
    Primarul comunei Blejoi, Adrian Dumitru, susţine că în toţi aceşti ani s-au făcut anchete sociale ca la carte, iar asistaţii social au fost obligaţi să-şi îndeplinească orele de muncă în folosul comunităţii. 
     
    Cei care nu au venit la activităţi precum îngrijirea parcurilor sau curăţenia pe domeniul public şi-au pierdut dreptul la ajutorul social. 
    În plus, având în vedere că pe teritoriul comunei îşi desfăşoară activitatea marile centre comerciale şi zeci de alte firme de producţie, rata şomajului în Blejoi este aproape 0.
     

  • Cine este antreprenorul român care vinde fotolii la Polul Nord şi face milioane din asta

    Adrian Rus a reuşit să descopere ceea ce mulţi alţi oameni de afaceri caută: o nişă pe care să dezvolte un produs de milioane de euro. Cum a ajuns să exporte fotolii de masaj în toată Europa şi chiar şi unui client de la Polul Nord?

    Antreprenoriatul este un stil de viaţă pe care-l adopţi atunci când eşti o persoană cu iniţiativă, cu dorinţa de a încerca, de a exploata şi explora o idee, un drum”, descrie Adrian Rus calea pe care a luat-o, în urmă cu mai bine de un deceniu.

    El a pus în Cluj-Napoca bazele Komoder, companie ce activează pe piaţa scaunelor de masaj, ce a ajuns anul trecut la 2.500 de fotolii vândute şi o cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro; pentru anul în curs, Rus previzionează venituri de 3 milioane de euro.

    „În timpul liceului, familia şi profesorii mi-au încurajat latura antreprenorială; cred de asemenea că spiritul antreprenorial se mai poate moşteni”, descrie Rus orientarea înspre antreprenoriat.  

    În perioada 2006-2011, el a condus propria agenţie de creaţie, unde dezvolta proiecte online şi aplicaţii; a ajuns la concluzia că experienţa acumulată în proiectele derulate pentru diverşi clienţi îi este suficientă pentru a lansa un nou business. „Nu ştiam exact ce vom vinde, dar eram foarte decis să utilizez resursele agenţiei pentru un proiect de nişă”, spune el. A studiat piaţa, a identificat produsul care, potrivit lui, la momentul respectiv era inexistent în România şi a lansat noul proiect în 2011.
    „Prima interacţiune cu un fotoliu de masaj am avut-o în afara ţării şi mi s-a părut o soluţie foarte bună pentru sănătate”, îşi aminteşte el. 

    Obstacolele nu au lipsit atunci când a dezvoltat afacerea – variind de la găsirea surselor de finanţare până la căutarea angajaţilor.

    Compania a crescut organic, evoluând de la 2 angajaţi la 20, de la un birou de 15 mp la 2.000 mp de depozitare. Lansată oficial în 2011, în prezent Komoder este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de fotolii de masaj din România.

    Primul showroom a fost deschis în Cluj-Napoca, iar în prezent, compania are magazine deschise în Timişoara, Bulgaria, Spania, Italia şi a dezvoltat şi parteneriate de revânzare în Belgia şi Olanda. Antreprenorul menţionează însă că fotoliile sale au ajuns chiar şi la Polul Nord, după ce un client al său de acolo a observat produsele în Olanda.

    Compania lucrează cu două fabrici din China şi Taiwan, având cerinţe speciale pentru fiecare produs (de la dimensiuni, la culori şi aspecte tehnice). „De exemplu, preferăm să testăm produsul câteva luni înainte de a-l introduce pe piaţă şi alegem cu atenţie culorile şi materialele. Partea tehnică şi calitatea masajului sunt esenţiale, deoarece un fotoliu de masaj trebuie să se ajusteze în funcţie de persoana care-l ocupă.”

    Consumatorul român alocă în medie 7.000 – 8.000 de lei pentru o astfel de achiziţie, în timp ce clientul din Spania alocă 3.000 – 4.000 de euro, subliniază Rus. Aşteptările lor sunt, în schimb, similare: livrare rapidă, service şi montaj inclus, cât şi garanţie. 

    Înainte de achiziţie, clienţii se informează online, studiază produsele, datele tehnice, iar mai apoi îşi doresc o experientă în magazine, pentru a înţelege beneficiile produselor, completează fondatorul Komoder.

    Practic, mediul online şi cel fizic se completează, dar există excepţii: clienţii cu vârsta între 30-35 de ani, care se pot rezuma la experienţă online.

    „Pe termen mediu, estimăm că fotoliul de masaj va deveni un accesoriu pentru sănătate şi va fi tot mai prezent în casele românilor. Va fi un dispozitiv inteligent care va identifica persoanele cu probleme ale musculaturii paravertebrale sau cu afecţiuni ale coloanei vertebrale şi le va putea ameliora sau chiar trata”, spune Rus. Cum se diferenţiază însă produsele oferite de companie faţă de celelalte produse disponibile pe piaţă? „Calitatea fotoliilor de masaj Komoder este un factor, dar ne diferenţiem puternic şi prin serviciile oferite. Clienţii au anumite asteptări pe partea de consultanţă (uneori chiar medicală), oferim un serviciu de livrare complet adaptat clientului şi, bineînţeles, posibilităţi de finanţare.”

    În ceea ce priveşte planurile lui în continuare, pentru 2019, Adrian Rus vizează două noi showroomuri în afara ţării.
    Potrivit ZF, piaţa europeană a fotoliilor de masaj are o valoare de 500 de milioane de euro. În România, printre concurenţii Komoder se numără Masatto, tot din Cluj-Napoca, sau Chairmony din Bucureşti.

  • Caz fericit într-un cătun din Timişoara: Cum au reuşit preotul şi pădurarul să oprească tăierea a 800 de fagi din sat

    Potrivit informaţiilor din petiţia intitulată “Să salvăm pădurile din Prisăcina – Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei!”, lansată în primăvara acestui an, un număr de 838 de fagi au fost marcaţi, în toamna anului trecut, de către Ocolul Silvic Băile Herculane în vederea tăierii. Arborii se află pe văile din jurul cătunului Prisăcina, din judeţul Caraş-Severin, în care mai locuiesc doar 26 de familii.

    Petiţia lansată de mai multe organizaţii de mediu a fost adresată Gărzii Forestiere Timişoara, cu scopul de a respingere cererea de emitere a avizului necesar exploatării forestiere a două parcele din apropierea cătunului Prisăcina, pe care se află pădurile de fagi, “avȃnd ȋn vedere impactul devastator şi ireversibil pe care aceste lucrări silvotehnice ȋl vor avea atât asupra peisajului natural, cât şi asupra comunităţii locale”.

    În petiţie, care a strâns peste 11.000 de semnături, se arată că “aceste păduri nu au fost exploatate comercial niciodată până acum, locuitorii din aceste cătune trăind de sute de ani în armonie cu natura şi fără a o afecta. De altfel, toţi locuitorii din cătunul Prisăcina au semnat un protest faţă de aceste exploatări, exprimându-şi astfel indignarea şi nemulţumirea faţă de aceste intervenţii silvice”.

    Preşedintele Asociaţiei Altitudine Banat, Alin Ciulă, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că în urma mobilizării mai multor organizaţii de mediu, precum şi a sătenilor, reprezentanţi ai Gărzii Forestiere Timişoara au mers în teren pentru a verifica situaţia, iar mai apoi au decis ca exploatările planificate şi intervenţiile silvice să fie oprite pe cele două parcele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea tânărului din România care a renunţat la fotbal şi s-a făcut LĂUTAR. Acum câştigă într-o seară cât lua din fotbal într-o lună

    În clasa a IV-a a început să se antreneze serios pe terenul de fotbal, urmând astfel visul tatălui său de a-l vedea un sportiv de performanţă. A jucat la echipa de juniori a Universităţii Craiova, apoi a prins un loc în lotul echipei a doua a Universităţii.
     
    “A fost una dintre cele mai frumoase perioade pentru că jucam pentru echipa mea de suflet şi am avut privilegiul de a fi antrenat chiar de Gheorghiţă Geolgău, fostul mare jucător al Ştiinţei. La 16 ani am plecat la Pandurii Târgu Jiu şi am prins lotul în perioada în care echipa juca în prima ligă, iar Pandurii  erau pe locul doi în campionatul României.”, îşi aminteşte Cosmin din perioada în care trăia doar pentru fotbal.
     
     
    La 21 de ani a fost însă nevoit să renunţe la sport, iar calea pe care a ales-o a fost cea a muzicii. Cu toţii ştiau că este talentat nu numai la lovitul balonului de fotbal, ci şi la triluri de muzică populară.
     
    “Cântam la antrenamente, prin curte sau în baie. De multe ori colegii mă rugau să le cant la micile petreceri din deplasari, dar totul a început abia după ce am renunţat la fotbal. Am mers la o nuntă la ţară unde a venit să cânte un cunoscut saxofonist din Timişoara, Petrică Nicoară. Un vecin care mă auzise cum cânt m-a prezentat dumnealui şi aşa a început totul. Apoi, m-a chemat cu el la diferite evenimente în ţară. ”, povesteşte Cosmin despre începuturile în muzică.
     
     
    La doi ani de când a început să cânte, Cosmin Bîrlan este deja o vedetă de muzică populară în toată regula şi a participat la numeroase concursuri şi spectacole, dar şi sute de cântări la evenimente. A absolvit Şcoala de Arte din Drobeta Turnu Severin şi acum  urcă pe scenă alături de Niculina Stoican, Anica Ganţu sau Petrică Nicoară.
     

  • Cine sunt românii care au luat sute de milioane pe afacerile lor

    Start-up-ul local UiPath, specializat în cea mai în vogă tehnologie la nivel global – dezvoltarea de roboţi software care automatizează procesele de lucru din companii –, a fost evaluat la 3 miliarde dolari – cea mai înaltă evaluare înregistrată vreodată de o companie de IT lansată din România, după ce luna trecută a reuşit să atragă cea de-a treia mare finanţare – 225 milioane dolari.

    În topul celor mai valoroase businessuri de tehnologie din România este inclus şi Bitdefender, furnizor de soluţii de securitate cibernetică, consacrat deja ca fiind cel mai puternic brand din IT-ul românesc. Acesta a fost evaluat la peste 600 milioane de dolari în urma tranzacţiei prin care fondul de investiţii Vitruvian Partners a devenit al doilea cel mai mare acţionar al companiei, odată cu achiziţia pachetului minoritar de aproximativ 30%, deţinut de fondul de investiţii Axxess Capital.

    Al treilea loc în clasament este ocupat de compania de software Softvision din Cluj, care a fost preluată recent de furnizorul american de servicii de IT Cognizant Technology, valoarea tranzacţiei fiind estimată la 550 milioane dolari.

    Tot în jurul acestei sume – 500 milioane de dolari – s-a situat şi tranzacţia din 2014 dintre start-up-ul local LiveRail, care a dezvoltat o tehnologie de monetizare a clipurilor video, şi gigantul american Facebook, care deţine cea mai mare reţea de socializare din lume. La doi ani de la integrarea LiveRail în cadrul Facebook, gigantul american a decis însă să închidă operaţiunile acestuia.

    3 mld. dolari

    1. UiPath

    Povestea start-up-ului UiPath, fondat de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, a început în urmă cu trei ani, când start-up-ul s-a desprins dintr-o companie specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing, înfiinţată încă din 2005. Treptat, aceasta s-a specializat în soluţii de automatizare, iar din 2012 şi-a îndreptat atenţia către piaţa de automatizare robotizată a proceselor. Atunci, cei doi fondatori ai UiPath şi-au dat seama de potenţialul acestei pieţe şi au înfiinţat separat start-up-ul specializat pe astfel de soluţii. Cei doi au deschis şi entităţi în străinătate, printre primele numărându-se Marea Britanie, India şi SUA.  Prima mare finanţare a fost obţinută în 2015 – 1,5 mil. dolari –  de la Credo Ventures, Early Bird şi Seedcamp, iar a doua în 2017 – 30 mil. dolari – de la fondul de investiţii Accel. Apoi, au urmat cele două mari finanţări obţinute anul acesta – 153 mil. dolari, de la Accel, Capital G şi Kleinder Perkins Caufield & Byers – şi 225 mil. dolari – de la Sequoia, Capital G şi Accel.

    După cele trei mari finanţări primare, care totalizează peste 400 milioane dolari, UiPath şi-a extins prezenţa la nivel internaţional deschizând noi birouri în diferite colţuri ale lumii, precum Australia, Hong Kong, Franţa (Paris) şi Germania (München).

    600 mil. dolari

    2. Bitdefender

    Familia Talpeş, Florin şi Măriuca, a pus bazele Bitdefender, cel mai mare producător local de software, acum mai bine de 20 de ani, reuşind să ajungă în întreaga lume cu antivirusul şi toate soluţiilor de protecţie a sistemelor informatice. Astfel, soluţii de securitate IT dezvoltate de Bitdefender sunt utilizate acum la nivel global de aproximativ 500 de milioane de utilizatori.

    Luna trecută, Bitdefender şi-a extins prezenţa globală directă prin achiziţia companiei SMS eTech din Australia. Mai exact, Bitdefender a preluat linia de business care se ocupă de distribuţia produselor sale pe piaţa australiană şi din Noua Zeelandă, achiziţia făcând parte din strategia sa de dezvoltare la nivel internaţional. Odată cu achiziţia liniei de business din cadrul SMS eTech, Bitdefender va deschide propria subsidiară în Australia, urmând să-şi întărească astfel poziţia în întreaga regiune Asia-Pacific. Ca atare, dezvoltatorul de soluţii de securitate cibernetică va deschide un birou în oraşul Melbourne, acesta fiind primul biroul Bitdefender din regiunea Asia-Pacific.

    În ultimii doi ani, Bitdefender a deschis birouri proprii în Italia, Suedia şi Canada, ca parte a procesului de expansiune globală.

    Anul trecut, compania a înregistrat afaceri de 591 milioane lei (129,6 mil. euro), în creştere cu 30% faţă de 2016, în timp ce profitul net s-a menţinut aproape la acelaşi nivel, cifrându-se la 29 mil. lei (6,2 mil. euro), mai mare cu 3%.

    550 mil. dolari

    3. Softvision

    Compania de software Softvision a fost înfiinţată în 1994 de românul Laurenţiu Russo, care a studiat şi şi-a început cariera în SUA, lucrând pentru companii precum AMD şi HP. Treptat, Softvision a devenit un furnizor global de software şi servicii de consultanţă IT ce deţine în România aproximativ o jumătate din numărul de angajaţi la nivel internaţional.

    Compania are în România mai multe studiouri de dezvoltare, în Cluj-Napoca, Baia Mare, Bucureşti, Timişoara şi Iaşi, cu un număr mediu de angajaţi de 1.139  anul trecut, conform datelor de la Finanţe. Softvision este unul dintre cei mari 10 angajatori din industria de software din România după numărul mediu de angajaţi din 2017, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Finanţe. Anul trecut, compania a raportat în România afaceri de 195,9 mil. lei (42,9 mil. euro), în creştere cu 8% faţă de anul precedent. Înainte de a fi preluată la începutul acestei luni de americanii de la Cognizant Technology, în schimbul unei sume de aproximativ 550 mil. dolari, Softvision avea la nivel global aproximativ 2.400 de angajaţi, ceea ce înseamnă că în România se află aproximativ o jumătate dintre oameni.

    În 2016, compania fuzionase cu Software Paradigms International (SPI), una dintre cele mai mari firme din SUA, ca parte a planurilor de extindere globală.

    500 mil. dolari

    4. LiveRail

    Povestea LiveRail, compania online cumpărată în 2014 de Facebook cu 500 mil. dolari, are ca punct de start un proiect de externalizare semnat între un start-up britanic care a oferit unei mici firme din Cluj-Napoca, găsită după căutări pe internet, un contract de dezvoltare a unei pagini web. Acest contract i-a pus în legătură pe britanicul Mark Trefgarne şi pe românii Andrei Dunca şi Sergiu Biriş, iar calitatea proiectelor realizate la Cluj pentru clienţii din Marea Britanie i-a determinat pe cei trei să treacă la un nou nivel, respectiv să demareze împreună, ca parteneri, LiveRail – proiectul unei tehnologii care să permită afişarea de reclame video online. Tehnologia LiveRail a fost iniţial testată pe platforma video locală Trilulilu, supranumită „YouTube de România“, fondată de asemenea de Dunca şi Biriş.

    Conform unui raport al Business Insider, achiziţia LiveRail de către Facebook nu a luat drumul pe care aceştia îl doreau. Facebook a cumpărat LiveRail în ideea de a „mărita” nivelul de acurateţe oferit de reclamele targetate ale reţelei de socializare cu reclamele video pe Facebook şi nu numai. Vicepreşedintele diviziei de reclame pe produs a Facebook, Brian Boland, a recunoscut că integrarea tehnologiei LiveRail a durat mai mult decât s-ar fi aşteptat.

    În 2016, Facebook a decis să închidă LiveRail „pentru a ne concentra pe metode mai bune pentru a ajuta publisherii să îşi vândă reclamele direct către advertiser, precum şi pentru expansiunea ofertei noastre de reclame video“, potrivit declaraţiei oficiale de atunci a gigantului american.

  • Suma impresionantă pe care o tânără reuşeşte să o economisescă în fiecare săptămână prin „Regula de trei zile”

    Un simplu stil de viaţă, denumit „Regula de trei zile”, a ajutat-o pe o tânără să economisească nu mai puţin de 200 de dolari într-o săptămână, conform Daily Mail. 

    După ce şi-a facut un plan de cheltuieli, Jamie Rappaport, o tânără din Pennsylvania, s-a hotărât să nu mai cumpere nimic pe care ar putea să îl folosească doar o singură dată. Pentru orice altceva, va aştepta trei zile până să achiziţioneze, iar dacă dorinţa va persista, abia atunci poate cumpăra.

    Rappaport a decis să preia controlul asupra cheltuielilor sale după ce a realizat că nu a economisit nimic şi era nevoită să ceară bani părinţilor săi din ce în ce mai des. „Cumpărăturile impulsive mi-au distrus economiiile”, declara tânăra. Aşa că mama sa a ajutat-o cu un sfat – dacă vede un lucru care îi place şi va fi interesată de el şi peste trei zile, după ce trece entuziasmul de moment, să îl cumpere fără să se simtă vinovată. Două săptămâni mai tarziu, după ce i-a intrat salariul, mai avea în cont 200 de dolari, lucru care nu i se mai întâmplase de mult timp.

    „Nu îmi vine să cred câte cumpărături din impuls am salvat cu <<Regula de trei zile>>, sunt foarte încântată”, a mai declarat Jamie Rappaport

  • Cum reuşeşte un tânăr să facă 100.000 de dolari pe lună cu un site. Ideea SIMPLĂ pe care oricine o poate pune în practică

    În cinci ani, platforma de membership online Patreon a strâns două milioane de sponsori care susţin 100.000 de artişti, contribuind cu fonduri în valoare de 350 de milioane de dolari. Ce este însă Patreon?

    Serviciul a fost lansat în mai 2013 de către Jack Conte, împreună cu colegul său de camera Sam Yam. Pe atunci, Conte avea un oarecare success pe YouTube ca muzician şi reuşise să adune pe canalul său de YouTube în jur de 150.000 de subscriberi. De obicei, aduna un milion de vizualizări lunar şi a avut colaborări cu artişti ca Ben Folds şi Nick Hornby. Cu toate acestea, se alegea cu doar 50 de dolari lunar de pe urma site-ului.

    Patreon a fost soluţia. În loc să se focuseze pe milioanele de urmăritori sau pe miile de subscriberi, el a realizat că cel mai bine este să atragă câteva sute de fani înrăiţi care să scoată portofelele şi să fie dispuşi să sponsorizeze cumva activităţile sale creative.

     

    Rezultatele nu au întârziat să apară. În 2014, când mii de patroni i-au oferit peste 7000 de dolari pentru fiecare videoclip nou, a realizat că nu poate să conducă un astfel de site care se întrevedea promotor al unui nou tip de economie online, ca artist indie.

    La început, sponsorii au fost reticenţi înainte de a scoate din buzunar sume chiar şi de un milion de dolari anual, însă lucrurile au început să se mişte.

    La a cincea aniversare, compania a chemat 140 de persoane de la birourile din San Francisco, a găzduit 100.000 de artişti sponsorizaţi de două milioane de patroni.

    De la înfiinţare, fundaţia a strâns peste 350 de milioane de dolari, iar anul acesta, potrivit unui purtător de cuvânt, fondurile vor fi duble faţă de 2017, undeva la 300 de milioane de dolari.

    Cel mai de succes canal înscris pe platforma Patreon, Chapo Trap House, adună lunar 100.000 de dolari, de la cei peste 22.000 de sponsori.

    Un alt exemplu este scriitoarea Laurie Penny, care se numără printre persoanele sponsorizate de fanii săi, şi strânge lunar, de la cei 625 de sponsori, peste 4.000 de dolari.

  • Povestea celui mai proaspăt MILIARDAR din Rusia. Cum a reuşit acesta să facă bani din cea mai mare slăbiciune a Rusiei

    Serghei Studennikov este unul dintre aceştia. El a deschis primul magazin de băuturi lângă hubul industrial Chelyabinsk, din partea asiatică a Munţilor Urali, în urmă cu mai mulţi ani, scrie Bloomberg. În prezent, lanţul său Krasnoe & Beloe este cel mai profitabil din ţară, cu 6.700 de unităţi în 57 din cele 85 regiuni.

    Vânzările de alcool au crescut în 2017 cu 50%, la 215 miliarde ruble (3,3 miliarde dolari) şi cu 40% în 2018, Serghei devenind cel mai proaspăt miliardar din Rusia, potrivit Bloomberg Billionaire Index. Având finanţare de la bănci de stat precum Sberbank şi VTB, Studennikov, care a prins gustul vodcii ilegale în timpul unei prohibiţii din anii 1980, a spus că NU doreşte să încetinească ritmul.

    „Deschidem ŞASE MAGAZINE NOI pe zi”, a declarat mogulul alcoolului într-un interviu acordat în holul unui hotel din Moscova.
    Extinderea agresivă a poziţionat Krasnoe & Beloe (Roşu & Alb) în faţa celor de la Dixy şi Auchan şi i-a provocat la duelul comercial pe cei de la Lenta, pentru locul trei în topul celor mai mari lanţuri ruseşti, obiectiv care trebuie îndeplinit până în 2021, potrivit Infoline, un grup de cercetare din St. Petersburg. Liderii de piaţă X5 şi Magnit, care au investit ani de zile în „spionarea” reciprocă a strategiilor de marketing, au început să negocieze tacit.

    Studennikov are un plan simplu şi anume comercializarea unui volum mic de alimente alături de alcool şi nu invers. Spaţiile de pe rafturi sunt alocate acelor furnizori care oferă cel mai mic preţ. Numărul produselor ajunge la 1.300 şi două treimi reprezintă alcoolul.

    „Alcoolul a devenit cea mai profitabilă categoria pentru retailerii alimentari, dar Krasnoe & Beloe influenţează masiv piaţa”, a declarat Ivan Fediakov, şeful Infoline. „Ei oferă o gamă variată de bere, vin şi alcool la preţuri mici şi ameninţă chiar şi supermarketurile, prin vânzarea de alimente”.

    Un magazin obişnuit Krasnoe & Beloe oferă 800 de tipuri de alcool, inclusiv bere Corona, whiskey Jack Daniels şi vin Barton & Guestier – când preţul este corect.

    Mogulul negociază mereu cu furnizorii, precum şi cu cei peste 100.000 de angajaţi. Foştii asistenţi de magazin, care primau 25.000 ruble pe lună (380 dolari) în unele regiuni, spun că deseori erau obligaţi să achite din buzunar inventarul nevândut, la finele lunii, o practică pe care patronul o consideră „motivaţională”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

     

  • Un român din Alba povesteşte cum a reuşit să aibă succes cu o cultură nespecifică României: Vrei să fii milionar?

    Bogdan Sandu Ciprian, unul dintre puţinii cultivatori de aluni din judeţul Alba, a spus că aceasta este una dintre cele mai profitabile afaceri pe termen lung în agricultură deoarece doar în al şaselea an, când arbustul ajunge la maturitate, producţia per hectar generează un profit de peste 8.000 de euro, mai mare decât investiţia iniţială – circa 6.000 de euro –, fără suprafaţa de teren.

    “Am aluni pe o suprafaţă de şase hectare şi mă voi extinde pe încă patru. Afacerea am început-o de cinci ani. Plantarea se face toamna sau primăvara, alunul se cumpără cu 15-20 lei firul. Eu am mizat pe o plantaţie intensivă de aluni, iar per hectar a fost necesară o investiţie de circa 6.000 de euro, fără teren. Cu arat, discuit, frezat, făcut găuri, plantat, pus îngrăşăminte de animale, absolut tot ce este necesar. După patru ani începe să facă alune, iar cu producţia din al şaselea an îţi scoţi investiţia”, a spus corespondentului MEDIAFAX Bogdan Ciprian, prezent la Târgul Apulum Agraria, cel mai important eveniment de promovare a agriculturii judeţului Alba.

    Bogdan Ciprian a povestit că nu erau mulţi cultivatori de alune în România, în urmă cu câţiva ani, acesta fiind unul dintre motivele pentru care a mizat pe acest business.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro