BusinessMagazin

Tag: reguli

  • Vrei să îţi iei permisul de conducere? Vezi care sunt noile reguli

    Maşinile care au fost implicate în accidente nu vor mai avea voie să circule dacă nu vor efectua o nouă inspecţie tehnică, iar şcolile de şoferi îşi vor putea prelungi autorizaţia doar dacă minimum 50% dintre candidaţii au promovat examenul, reiese dintr-un document adoptat, miercuri, de Executiv.

     Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră 2016-2020 prevede că maşinile care au fost implicate în accidente rutiere vor trebui supuse unor inspecţii tehnice înainte de a putea fi folosite din nou de către şoferi.

    ”Maşinile implicate într-un accident grav şi reparate pot intra direct în reţeaua de drumuri, fapt care este văzut ca fiind problematic, deoarece acestea ar trebui să fie supuse inspecţiei tehnice auto”, se arată în Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră.

    Documentul vizează şi şcolile de şoferi. Guvernul intenţionează ca acestea să primească prelungirea licenţei de funcţionare doar dacă cel puţin jumătate dintre candidaţi au promovat examenul şi au luat permisul de conducere.

    ”Şcolile de şoferi nu pot fi controlate în mod eficient dacă îndeplinesc cerinţele de formare pentru desfăşurarea numărului minim de ore de teorie şi practică. Datele din 2012 arătă că unele şcoli ar fi asigurat o instruire de 32 de ore / zi, pentru 365 zile pe an. ARR intenţionează să modifice legea pentru a evita astfel de situaţii în viitor. ARR intenţionează să introducă criteriul de promovare a examenului (min. 50%) pentru prelungirea licenţei de funcţionare a şcolii de şoferi pentru a controla numărul de candidaţi care pot lua examenul pentru permisul de conducere”, este stipulat în document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A inceput afacere intr-un birou unde erau două scaune şi trei oameni iar acum este cunoscut pe orice şantier din Bucureşti

    Da, are un proiect: la 37 de ani, Cezar Gămulescu a amenajat 1.200 de sedii de birouri şi este cunoscut şi recunoscut pe orice şantier din Capitală. În urmă cu doi ani a intrat în antreprenoriat şi îşi propune să îşi dezvolte compania firesc, într-o activitate cu reguli care unora le pot suna ciudat: trei sferturi dintre proiectele din ultimii 6-7 ani s-au desfăşurat noaptea sau în weekend.

    Un alt detaliu interesat al activităţii lui Cezar Gămulescu este faptul că lucrează fără ţintă de cifră de afaceri; spune că este stresat până în momentul când ajunge să îşi acopere cheltuielile companiei. „Dacă îţi propui să faci un milion de euro şi realizezi doar 700.000 de euro, ajungi să crezi că nu eşti suficient de bun. Şi atunci am zis să gândim altfel, să ne propunem să facem întâi 400 – 450.000 de euro, ca o primă ţintă. Ce facem după aceea se va răsfrânge atât asupra firmei, cât şi asupra oamenilor, ca salarizare, sau asupra acţionarilor.” Recunoaşte că îi este destul de simplu să depăşească nivelul propus iniţial, pentru că suma poate reprezenta două contracte de amenajare sau mobilier pentru cinci sau şase sedii de birouri.

    Are sediul undeva în zona Compozitorilor, pe o stradă cu sens unic; şoferul m-a lăsat, desigur, la capătul greşit, aşa că am luat pieptiş arşiţa verii bucureştene. Sediul i-a fost recomandat de un prieten care şi-a făcut birouri în clădire şi l-a angajat pentru amenajare; a rămas şi el acolo. A început afacerea forFITOUT în 2013, cu trei oameni şi două scaune. Provine dintr-o familie de medici şi s-a pregătit pentru medicină dar a dat la ASE. Era o perioadă în care la modă erau marketingul sau agenţiile de publicitate, aşa că a mers pe marketing.

    N-a ştiut în ce se bagă, pentru că alesese o facultate cu dublă specializare, marketing şi comerţ exterior, specializări care i-au folosit mult mai târziu; în perioada studiilor, însă, a muncit. Pentru a evita armata şi-a continuat studiile; spune că a fost o perioadă mai tumultuoasă, cu cinci slujbe în patru ani, iar în cele din urmă a ajuns la prima firmă serioasă, de echipamente electrice, Moeller. A lucrat la departamentul de marketing, într-o perioadă în care nu multă lume ştia ce este marketingul. A colaborat şi cu un prieten care avea o firmă de amenajări interioare, a mai avut un job temporar la Budapesta, iar în cele din urmă a încercat să îşi facă o firmă de amenajări, undeva în 2008. După şase luni şi nicio lucrare şi nicio perspectivă, a constatat că voinţa nu este de ajuns; îi lipsea experienţa. „Sunt mulţi care aleargă înainte de a învăţa să meargă şi cad şi îşi rup gâtul; găsesc scuze, dar nu găsesc o idee pentru a reclădi totul.”

    A revenit la condiţia de angajat într-o firmă de dezvoltări imobiliare, Cascade, implicată în unele din primele proiecte de birouri din Bucureşti. Spune că a fost cea mai bună şcoală de afaceri pe care a făcut-o, la cel mai ridicat nivel al intensităţii. „Făceam şi contabilitate, eram şi project manager, urmăream şi execuţia, mă certam cu constructori, am achiziţionat şi terenuri.” Din al doilea an al jobului a început un MBA, pentru că simţea nevoia să urce. S-a despărţit de Cascade şi a trecut la Corporate Office Solutions, companie americană. Iniţial project manager, a primit patru luni mai târziu şefia departamentului de project management; câteva luni mai târziu se înfiinţa COS antrepriză generală, departament care executa lucrări de construcţii şi instalaţii pentru companie. Iniţial lucrările de construcţii nu aveau o pondere forte mare în cifra de afaceri a companiei, dar în timp au ajuns să crească foarte mult, inclusiv în perioda de criză. În şase ani de activitate la COS a semnat 962 de contracte, care înseamnă 962 de sedii de firme, de la Bucureşti la Sofia. „Am semnat câte 10 – 15 sedii pe lună, era inimaginabil.”

    A simţit nevoia să mai facă un pas, întrebându-se dacă poate avea aceeaşi performanţă de unul singur. După multe nopţi nedormite, a luat decizia să îşi reactiveze proiectul antreprenorial, la începutul anului 2013, şi doar în luna ianuarie a semnat proiecte în valoare de 150.000 de euro. Spune că a beneficiat de multele relaţii pe care le-a dobândit la cele două firme mari pentru care a lucrat, unde a venit în contact cu mulţi parteneri, clienţi sau executanţi, a învăţat lucruri şi a lăsat loc de bună ziua. „Experienţele mele au fost destul de antreprenoriale, chiar în interiorul corporaţiei. La COS AG aveam libertatea de a crea, pentru că eram şi partener.” Crede că în marile companii, unde sunt mulţi angajaţi, poţi învăţa cum să lucrezi în echipă, cum să te comporţi cu oamenii, cum să comunici cu ei, şi acesta este cel mai bun antrenament.

  • De ce angajaţii japonezi nu sunt lăudaţi niciodată de şefi. “Dacă îi feliciţi pentru o treabă bine făcută, îţi vei pierde respectul în faţa colegilor”

    Deşi una dintre cele mai moderne societăţi în prezent, Japonia este încă tradiţională în foarte multe aspecte. Unul dintre ele fiind respectarea bătrânilor, seniorilor, iar tinerii nu ar trebui să-i contrazică niciodată. Chiar şi afacerile se fac altfel acolo, business-urile din Japonia lucrează după alte reguli faţă de cele din Occident, relatează BBC.

    De exemplu, în limba japoneză nu există un cuvânt pentru “feedback” deoarece nimeni nu avea nevoie de aşa ceva, spune Sharon Schweitzer, CEO al Protocol and Etiquette Worldwide. Aşadar, au fost nevoiţi să inventeze unul, fidobakku.

    “Dacă nu auzi nimic de la managerul tău înseamnă că faci o treabă bună. Dacă managerul cere un update la proiectul tău înseamnă că ceva nu este bine”, spune Schweitzer. Asta din cauza că şefii japonezi se aşteaptă să primească notificări constante de la angajaţi. Este un proces numit hou-ren-sou şi înseamnă ca angajaţii să trimită constant mailuri şefului când se duc la masă, cât la sută din proiect este terminat, când fac o pauză de cafea etc.

    În Occident, şefii poate sunt predispuşi să-şi laude angajaţii când rezolvă anumite probleme sau când ajung la anumite etape în cadrului unui proiect anume. “Dacă le răspunzi şi îi feliciţi pentru o treabă bine făcută, îţi vei pierde respectul în faţa colegilor”, spune Schweitzer.

    Singura metodă acceptabilă de a oferi “feedback” în Japonia constă în întâlnirile la bere după program. Defapt, există chiar o tradiţie în acest sens, nomikai, unde angajaţii alături de şef beau şi vorbesc despre muncă, chiar şi atunci discuţiile se vor concentra pe ceea ce nu merge bine, pe ceea ce poate fi îmbunătăţit.  Unul dintre motive este faptul că foarte mulţi japonezi îşi petrec toată viaţa în cadrul unei singure companii şi vor să fie promovaţi, iar metoda cea mai bună pentru a realiza acest lucru este să-ţi capul jos şi să nu faci greşeli.

    Un manager străin, Jim Whittle, a aflat pe propria piele de ce nu sunt lăudaţi angajaţii în Japonia. Era general manager la McVities Digestive Biscuits, iar un angajat a venit cu o idee să împărtă pacheţele de produse la metrou. O idee care a dus la creşterea vânzărilor. Whittle a lăudat-o în faţa colegilor, dar asta a dus doar la izolarea angajatului care a venit cu ideea. Era considerat un rebel de către colegi şi ei nu mai aveau încredere în el.

    “Sunt reguli pe care trebuie să le înveţi pentru a conduce eficient o companie din Japonia şi dacă nu le înveţi nu vei avea respectul echipei tale”, spune Whittle. 

    Totuşi lucrurile încep să se schimbe treptat şi aici şi o laudă minoră precum “bravo” este apreciată de angajaţii mai tineri. 

  • De ce angajaţii japonezi nu sunt lăudaţi niciodată de şefi. “Dacă îi feliciţi pentru o treabă bine făcută, îţi vei pierde respectul în faţa colegilor”

    Deşi una dintre cele mai moderne societăţi în prezent, Japonia este încă tradiţională în foarte multe aspecte. Unul dintre ele fiind respectarea bătrânilor, seniorilor, iar tinerii nu ar trebui să-i contrazică niciodată. Chiar şi afacerile se fac altfel acolo, business-urile din Japonia lucrează după alte reguli faţă de cele din Occident, relatează BBC.

    De exemplu, în limba japoneză nu există un cuvânt pentru “feedback” deoarece nimeni nu avea nevoie de aşa ceva, spune Sharon Schweitzer, CEO al Protocol and Etiquette Worldwide. Aşadar, au fost nevoiţi să inventeze unul, fidobakku.

    “Dacă nu auzi nimic de la managerul tău înseamnă că faci o treabă bună. Dacă managerul cere un update la proiectul tău înseamnă că ceva nu este bine”, spune Schweitzer. Asta din cauza că şefii japonezi se aşteaptă să primească notificări constante de la angajaţi. Este un proces numit hou-ren-sou şi înseamnă ca angajaţii să trimită constant mailuri şefului când se duc la masă, cât la sută din proiect este terminat, când fac o pauză de cafea etc.

    În Occident, şefii poate sunt predispuşi să-şi laude angajaţii când rezolvă anumite probleme sau când ajung la anumite etape în cadrului unui proiect anume. “Dacă le răspunzi şi îi feliciţi pentru o treabă bine făcută, îţi vei pierde respectul în faţa colegilor”, spune Schweitzer.

    Singura metodă acceptabilă de a oferi “feedback” în Japonia constă în întâlnirile la bere după program. Defapt, există chiar o tradiţie în acest sens, nomikai, unde angajaţii alături de şef beau şi vorbesc despre muncă, chiar şi atunci discuţiile se vor concentra pe ceea ce nu merge bine, pe ceea ce poate fi îmbunătăţit.  Unul dintre motive este faptul că foarte mulţi japonezi îşi petrec toată viaţa în cadrul unei singure companii şi vor să fie promovaţi, iar metoda cea mai bună pentru a realiza acest lucru este să-ţi capul jos şi să nu faci greşeli.

    Un manager străin, Jim Whittle, a aflat pe propria piele de ce nu sunt lăudaţi angajaţii în Japonia. Era general manager la McVities Digestive Biscuits, iar un angajat a venit cu o idee să împărtă pacheţele de produse la metrou. O idee care a dus la creşterea vânzărilor. Whittle a lăudat-o în faţa colegilor, dar asta a dus doar la izolarea angajatului care a venit cu ideea. Era considerat un rebel de către colegi şi ei nu mai aveau încredere în el.

    “Sunt reguli pe care trebuie să le înveţi pentru a conduce eficient o companie din Japonia şi dacă nu le înveţi nu vei avea respectul echipei tale”, spune Whittle. 

    Totuşi lucrurile încep să se schimbe treptat şi aici şi o laudă minoră precum “bravo” este apreciată de angajaţii mai tineri. 

  • Ţara unde s-au dat 1210 amenzi de circulaţia în cinci zile din cauza unui joc

    Odată cu lansarea Pokemon Go în Taiwan a crescut vertiginos numărul încălcărilor regulilor în trafic din cauza că foarte mulţi oameni şi-au folosit telefoanele mobile pentru a prinde Pokemoni în timp ce conduceau, informează Reuters

    Autorităţi au dat 1210 de amenzi pentru utilizarea smartphone-ului în trafic în cinci zile de la lansare. Peste 1100 s-au acordat şoferilor pe scutere. Şoferii automobilelor amendaţi au trebuit să plătească 95 de dolari, iar cei de pe scutere doar 32 de dolari, potrivit surselor citate de presa locală.

    “Toţi oamenii îşi folosesc telefoanele să joace joculeţul ăsta nebun” a declarat Yen San-lung, şeful diviziei de trafic a poliţiei din Taipei. “Este foarte uşor să fi distras de la condus când îţi foloseşti telefonul mobil. Poliţia va creşte eforturile de a opri astfel de incidente”, a mai spus el. 

     

  • Ţara unde s-au dat 1210 amenzi de circulaţia în cinci zile din cauza unui joc

    Odată cu lansarea Pokemon Go în Taiwan a crescut vertiginos numărul încălcărilor regulilor în trafic din cauza că foarte mulţi oameni şi-au folosit telefoanele mobile pentru a prinde Pokemoni în timp ce conduceau, informează Reuters

    Autorităţi au dat 1210 de amenzi pentru utilizarea smartphone-ului în trafic în cinci zile de la lansare. Peste 1100 s-au acordat şoferilor pe scutere. Şoferii automobilelor amendaţi au trebuit să plătească 95 de dolari, iar cei de pe scutere doar 32 de dolari, potrivit surselor citate de presa locală.

    “Toţi oamenii îşi folosesc telefoanele să joace joculeţul ăsta nebun” a declarat Yen San-lung, şeful diviziei de trafic a poliţiei din Taipei. “Este foarte uşor să fi distras de la condus când îţi foloseşti telefonul mobil. Poliţia va creşte eforturile de a opri astfel de incidente”, a mai spus el. 

     

  • Ţara unde s-au dat 1210 amenzi de circulaţia în cinci zile din cauza unui joc

    Odată cu lansarea Pokemon Go în Taiwan a crescut vertiginos numărul încălcărilor regulilor în trafic din cauza că foarte mulţi oameni şi-au folosit telefoanele mobile pentru a prinde Pokemoni în timp ce conduceau, informează Reuters

    Autorităţi au dat 1210 de amenzi pentru utilizarea smartphone-ului în trafic în cinci zile de la lansare. Peste 1100 s-au acordat şoferilor pe scutere. Şoferii automobilelor amendaţi au trebuit să plătească 95 de dolari, iar cei de pe scutere doar 32 de dolari, potrivit surselor citate de presa locală.

    “Toţi oamenii îşi folosesc telefoanele să joace joculeţul ăsta nebun” a declarat Yen San-lung, şeful diviziei de trafic a poliţiei din Taipei. “Este foarte uşor să fi distras de la condus când îţi foloseşti telefonul mobil. Poliţia va creşte eforturile de a opri astfel de incidente”, a mai spus el. 

     

  • Oraşul locuit doar de femei cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani. Ce trebuie să facă bărbaţii ca să poată intra in oraş – FOTO

    În Noiva do Cordeiro trăiesc peste 600 de femei, cu vârstele cuprinse între 20 şi 35 de ani. Unele dintre ele sunt căsătorite, dar soţii lor trebuie să trăiască şi să lucreze în altă parte, scrie Daily Mail.

    În această comunitate rurală din sud-estul Braziliei, femeile se află la conducere şi au propriul set de reguli. Femeile care sunt căsătorite şi au familii trebuie să-şi trimită soţii şi fii care au împlinit 18 ani să lucreze departe de casă, putând să se întoarcă doar în weekend.

    “Oraşul nostru e mai frumos, mai organizat şi mult mai armonios cu femeile la conducere”, spune Rosalee Fernandes pentru publicaţia britanică. “Împărţim totul, chiar şi pământul pe care-l muncim. Nimeni nu se află în competiţie cu nimeni. Ne strângem să ne uităm la telenovele, ne împrumutăm haine şi ne vopsim unghiile”, a adăugat ea.

    Problema este că este dificil de găsit un bărbat singur care să nu fie rudă sau căsătorit deja cu o vecină. “Toate visăm să ne îndrăgostim şi să ne căsătorim. Dar ne place să trăim aici şi nu vrem să fim nevoite să plecăm din oraş pentru a putea găsi un soţ”, a spus Nelma Fernandes.

    Astfel comunitatea de femei invită bărbaţii să li se alăture, cu o singură condiţie. “Trebuie să-şi dea acordul să facă ceea ce spunem şi să trăiască după regulile noastre”. 

     

     

  • Oraşul locuit doar de femei cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani. Ce trebuie să facă bărbaţii ca să poată intra in oraş – FOTO

    În Noiva do Cordeiro trăiesc peste 600 de femei, cu vârstele cuprinse între 20 şi 35 de ani. Unele dintre ele sunt căsătorite, dar soţii lor trebuie să trăiască şi să lucreze în altă parte, scrie Daily Mail.

    În această comunitate rurală din sud-estul Braziliei, femeile se află la conducere şi au propriul set de reguli. Femeile care sunt căsătorite şi au familii trebuie să-şi trimită soţii şi fii care au împlinit 18 ani să lucreze departe de casă, putând să se întoarcă doar în weekend.

    “Oraşul nostru e mai frumos, mai organizat şi mult mai armonios cu femeile la conducere”, spune Rosalee Fernandes pentru publicaţia britanică. “Împărţim totul, chiar şi pământul pe care-l muncim. Nimeni nu se află în competiţie cu nimeni. Ne strângem să ne uităm la telenovele, ne împrumutăm haine şi ne vopsim unghiile”, a adăugat ea.

    Problema este că este dificil de găsit un bărbat singur care să nu fie rudă sau căsătorit deja cu o vecină. “Toate visăm să ne îndrăgostim şi să ne căsătorim. Dar ne place să trăim aici şi nu vrem să fim nevoite să plecăm din oraş pentru a putea găsi un soţ”, a spus Nelma Fernandes.

    Astfel comunitatea de femei invită bărbaţii să li se alăture, cu o singură condiţie. “Trebuie să-şi dea acordul să facă ceea ce spunem şi să trăiască după regulile noastre”. 

     

     

  • Se schimbă regulile RCA. Cum poţi plăti asigurare mai ieftină

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) intenţionează, conform unui proiect de modificare a Normei 23/2014, să limiteze comisioanele de intermediere în cazul poliţelor RCA şi să interzică modificarea tarifelor de primă mai devreme de 12 luni de la ultima modificare, fără excepţii. Vânzarea prin canale care presupun costuri mai mici, cum este cel online, va permite o reducere de preţ.

    ASF propune şi abrogarea unui articol care interzicea oferirea de avantaje colaterale la pachet cu poliţa RCA. Astfel, firmele de asigurare vor putea, de exemplu, să ofere asistenţă rutieră clienţilor sau asistenţă juridică. Există posibilitatea, de asemenea, ca şoferii care cumpără RCA să primească reduceri pentru alte tipuri de poliţe, cum este cea CASCO.

    ASF a limitat, în perioada 2008 – 2010, comisioanele de intermediere pe RCA la un nivel de 15%, dar măsura nu a avut efect asupra tarifelor de primă, rezervelor de daună sau asupra modului de instrumentare şi plată a dosarelor de daună, fiind totodată contestată în instanţă.