BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Cum mai merge PNRR: Guvernul şi-a bugetat să cheltuiască 4 mld. euro din PNRR în 2023 şi a cheltuit numai 1,2 mld. euro

    Guvernul şi-a bugetat să cheltuiască 4 mld. euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi a cheltuit numai 1,2 mld. euro în 2023, conform execuţiei bugetare de la final de 2023. România trebuie să cheltuiască toţi cei 29 mld. euro din PNRR până la finalul anului 2026, altfel pierde banii, conform regulamentelor europene.

    ZF a scris în mai multe rânduri că absorbţia din PNRR este foarte mică şi, în acest ritm, România nu va reuşi să cheltuiască suma alocată.

    Adrian Câciu, ministrul fondurilor europene, a sugerat, răspunzând la o întrebare ZF în noiembrie 2023, că nu sunt probleme la implementarea PNRR: „PNRR-ul este construit, şi nu este numai România în situaţia asta, ca primii doi ani să fie pentru angajamente. În primul an trebuie să ai angajamente de 70% din anvelopa aferentă fiecărui stat. Ce înseamnă angajamente? Să faci contractele. Contractele pentru investiţii“, a spus el.

    Cu toate acestea, guvernul şi-a planificat la început de 2023 să cheltuiască 4 mld. euro (20 mld. lei) din PNRR în 2023 şi a cheltuit 5,8 mld. lei, adică 1,2 mld. euro. În acest moment, România a încasat de la Comisia Europeană peste 9 mld. euro din PNRR, cu tot cu prefinanţare, şi a înaintat şi a treia cerere de plată, în valoare de 2,7 mld. euro.

     

  • Calendarul sărbătorilor legale 2024: De câte zile libere se bucură angajaţii din România. Când sunt următoarele zile libere pentru români

    În anul 2024 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, prevede 17 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 17 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 10 pică în timpul săptămânii. Deoarece 7 dintre cele 17 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 10 zile libere.

    Zilele libere în anul 2024 sunt:

    • 1 mai (miercuri – Ziua Muncii);
    • 3 mai (vineri – Vinerea Mare);
    • 5 mai – (duminică – Paştele);
    • 6 mai (luni – a doua zi de Paşte);
    • 1 iunie ( sâmbătă – Ziua Copilului);
    • 23 iunie (duminică – Rusalii);
    • 24 iunie (luni – a doua zi de Rusalii);
    • 15 august (joi – Sfânta Maria);
    • 30 noiembrie (sâmbătă – Sfântul Andrei);
    • 1 decembrie (duminică – Ziua Naţională a României);
    • 25 şi 26 decembrie (miercuri şi joi – prima şi a doua zi de Crăciun).

    În acest an, cei care lucrează la stat vor avea în plus; zilele de 2 mai, 16 august şi 27 decembrie 2024 libere, cu scopul de a crea  punţi între zilele deja libere şi weekenduri.

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

     

  • Veşti bune pentru şoferi: Ce nouă categorie de vehicule pot conduce dacă deţin un permis auto categoria B

    Şoferii care deţin un permis de conducere auto categoria B, vor putea conduce, din această lună, o nouă categorie de autovehicule.

    În această lună, a fost publicată Ordonanţă De Urgenţă nr. 1 din 18 ianuarie 2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în Monitorul Oficial nr. 48 din 18 ianuarie 2024.

    OUG 1/2024 se aplică din 18 ianuarie 2024 şi le dă dreptul şoferilor care deţin un permis de conducere auto categoria B să conducă şi tractoarele agricole sau forestiere cu o viteză maximă constructivă de până la 40 de km/h.

    În Codul rutier a fost introdusă categoria Tr1 pentru tractoarele agricole sau forestiere a căror viteză maximă constructivă este mai mică sau egală cu 40 de km/h.

    Înscrierea în permisul de conducere a echivalării categoriilor B sau Tr cu categoria Tr1 se realizează în cazul eliberării unui nou permis de conducere, dar nu mai devreme de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    Echivalarea categoriilor B sau Tr cu Tr1 se realizează fără examinarea de către autoritatea competentă.

     

  • A doua cea mai mare economie a lumii e cu un picior în groapă. Investitorii şi-au luat trilioanele înapoi şi au lasat în urmă o naţiune pe care guvernul nu ştie dacă o mai poate salva

    Prăbuşirea pieţei bursiere din China, care s-a soldat cu o gaură de 6 trilioane de dolari şi care se întinde pe o perioadă de trei ani, dezvăluie un adevăr dureros pentru guvernul preşedintelui Xi Jinping: Oamenii sunt deznădăjduiţi în ceea ce priveşte perspectivele celei de-a doua mari economii a lumii, iar pesimismul lor devine din ce în ce mai greu de ignorat, scrie Bloomberg.

    Investitorii s-au debarasat în masă de acţiunile chinezeşti, ceea ce a dus la o scădere brutală cu 40% a indicelui bursier CSI 300. Un pachet guvernamental de salvare este în curs de examinare, iar suma pusă de guvern pe masă se ridică la 280 miliarde de dolari.

    Cu toate acestea, atât investitorii internaţionali cât şi cei retail rămân sceptici privind succesul măsurilor şi posibilitatea unei reveniri solide a economiei.

    În comparaţie cu criza imobiliară şi cu provocările demografice ale ţării, o prăbuşire a pieţei bursiere ar putea părea o problemă relativ superficială. Acţiunile reprezintă o fracţiune din averea gospodăriilor, la fel ca şi proprietăţile imobiliare, şi nu există semne de risc sistemic care ar putea pune în pericol stabilitatea financiară.

    Dar, într-o ţară în care controlul guvernului asupra comentariilor financiare şi a datelor economice este din ce în ce mai strict, pieţele reprezintă un memento public al problemelor care afectează economia reală, de la prăbuşirea preţurilor locuinţelor la creşterea tensiunilor comerciale. Selloff-ul masiv riscă să reducă cheltuielile de consum şi investiţiile întreprinderilor, agravând şi mai mult problemele economiei.

    A trecut aproape un deceniu de la ultima dată când autorităţile chineze s-au arătat atât de îngrijorate de piaţa bursieră a ţării. Dar contextul economic din 2015 a fost foarte diferit.

    La acea vreme, guvernul era pregătit să injecteze stimulente masive şi în principalul motor al economiei, sectorul imobiliar. Acesta a pus la dispoziţie peste 3.000 de miliarde de yuani din banii băncii centrale pentru demolarea vechilor clădiri de apartamente şi pentru construirea şi vânzarea unora noi. Autorităţile au redus drastic ratele dobânzilor, stimulând cheltuielile de consum şi investiţiile întreprinderilor. Politica celor doi copii a fost introdusă în luna octombrie a aceluiaşi an, revigorând interesul investitorilor pentru ţară. Iar datele oficiale au plasat creşterea PIB-ului pentru anul în curs la 7%.

    În 2023, economia şi-a atins obiectivul de creştere anuală de aproximativ 5% – dar a înregistrat şi cea mai gravă criză deflaţionistă de la criza financiară asiatică încoace. Preţurile locuinţelor au scăzut cel mai mult în decembrie din ultimii aproape nouă ani. Exporturile au întâmpinat dificultăţi, populaţia este în scădere şi există o armată vastă de absolvenţi fără loc de muncă.

    Mai important, deşi autorităţile par dispuse să intervină pentru a sprijini piaţa, acestea au indicat în mod clar că se îndepărtează de utilizarea stimulentelor alimentate de datorie pentru a stimula creşterea sectorului imobiliar şi a economiei în general. Măsurile de politică au fost modeste, securitatea naţională devine o prioritate la fel de importantă ca şi creşterea economică, iar semnele că puterea este din ce în ce mai concentrată la vârful Partidului Comunist sugerează că oficialii guvernamentali ar putea avea dificultăţi în a răspunde rapid la crize.

    Schimbarea de politică a Chinei a dus la o “retragere a creditelor de pe piaţă”, deoarece o mare parte din împrumuturi sunt legate de sectorul imobiliar, a declarat Jason Hsu, director de investiţii la Rayliant Global Advisors Ltd. Acest lucru înseamnă că amploarea recesiunii actuale este mult mai mare decât în 2015, a adăugat el.

    „Ce se întâmplă acum are un impact puternic negativ asupra finanţelor în general, de la gospodării la afaceri. Asta înseamnă că încrederea se risipeşte, iar viitorul pare mai nesigur”, a mai declarat acesta.

     

  • Poşta Română lansează o licitaţie de 16,8 mil. lei pentru un sistem ERP. Compania cere servicii de cloud livrate printr-un centru de date certificat Tier III. „Aplicaţiile folosite în momentul actual sunt învechite şi dificil de întreţinut, nu sunt integrate” şi nu permit automatizări

    Compania Naţională Poşta Română (CNPR), societate controlată de Ministerul Digitalizării, a lansat o licitaţie cu o valoare de 16,75 mil. lei, care are ca ţintă achiziţia unui sistem de gestiune a resurselor companiei (ERP), care să înlocuiască aplicaţiile „vechi, dificil de întreţinut”, care nu sunt nici integrate şi astfel nu permit nici realizarea de automatizări, conform documentelor publicate în platforma de licitaţii electronice.

    „Prin acest proiect, Poşta urmăreşte să gestioneze procesele operaţionale, de aprovizionare, producţie, calitate şi vânzare continuând cu înregistrarea acestora în financiar – contabilitate şi în sistemul intern de contabilitate managerială. Scopul prezentului caiet de sarcini este achiziţia de către Beneficiar a unor licenţe de utilizare pentru un sistem informatic integrat de tip ERP (software as a service – SaaS). Pentru implementarea acestui proiect este nevoie de următoarele componente: project management; serviciile de implementare şi customizare (analiza, configurare, testare, migrare de date, pregătire şi intrare în producţie şi stablilizare după intrarea în producţie); licenţele ERP şi mentenanţă aferentă, inclusiv sistemul de bază de date necesar pentru implementare; infrastructură cloud necesară; servicii de asistenţă tehnică şi support; Acest lucru este necesar pentru ca beneficiarul să poată estima costurile ulterioare cu întreţinerea sistemului implementat după intrarea în producţie, acestea fiind subiectul unui contract separat după perioada contractuala a prezenţei achiziţii”, conform datelor din caietul de sarcini.

    Compania are nevoie de acest sistem pentru că aplicaţiile vechi nu mai fac faţă cerinţelor de business, conform documentului. „În prezent, CNPR foloseşte în desfăşurarea activităţii zilnice mai multe aplicaţii neintegrate. Aceste aplicaţii sunt în cele mai multe cazuri complet neconectate sau permit transferul de date doar manual (prin import/export de date). Interfeţele automate sunt foarte rare, ceea ce înseamnă multă muncă manuală şi o posibilitate mai mare de pierdere a datelor între aplicaţii sau de deteriorare a acestora. Aplicaţiile folosite în momentul actual la nivel CNPR sunt învechite şi dificil de întreţinut, nu sunt integrate şi în majoritatea cazurilor nu este posibilă o transmitere automată a datelor între ele, sau în unele cazuri nu există deloc comunicare de date. Mai mult, nu există data master cu o administrare centralizată, astfel încât informaţia de bază este stocată în diferite versiuni, în mai multe locaţii”.

    Printre cerinţele impuse prin caietul de sarcini se numără şi utilizarea unei infrastructuri de tip cloud, care să fie livrată dintr-un centru de date certificat Tier III, conform sursei citate. „Centrele de date trebuie certificate Tier-III, cu redundanţă de N+l, la reţeaua electrică, reţeaua de comunicaţii şi sistemele de climatizare”.
    Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 4 martie 2024, când acestea vor fi şi deschise. Ofertele trebuie să fie valabile până la 4 septembrie 2024.
     

  • Angajaţii nemulţumiţi şi-au spus cuvântul: Christine Lagarde, şefa Băncii Centrale Europene, nu îşi face treaba aşa cum trebuie. Rezultatele contrastează cu notele mari acordate predecesorilor Mario Draghi şi Jean-Claude Trichet în studiile anterioare

    Christine Lagarde are performanţe slabe sau foarte slabe în calitate de preşedinte al Băncii Centrale Europene, potrivit majorităţii respondenţilor la un sondaj realizat de sindicat în rândul personalului acesteia, care sugerează că disensiunile interne au crescut în ultimii ani.

    Nemulţumirea crescândă faţă de conducerea lui Lagarde, raportată în sondajul consultat de Financial Times, reprezintă un regres pentru preşedintele BCE la puţin peste jumătatea mandatului său de opt ani la conducerea politicii monetare a zonei euro.

    Peste 50% dintre cei 1.159 de respondenţi au declarat că performanţa lui Lagarde a fost „slabă” sau „foarte slabă”. Acest procent este mult peste ratingurile negative de puţin sub 9% pentru Mario Draghi, pe care Lagarde l-a înlocuit în 2019, şi de 14,5% pentru predecesorul său, Jean-Claude Trichet. Sondajele privind cei doi preşedinţi anteriori ai BCE au fost realizate la finalul mandatelor lor.

    Sindicatul Ipso, care reprezintă cei 5.089 de angajaţi ai BCE, a declarat că descoperirile, relatate pentru prima dată de Politico, sugerează că Lagarde a „deschis flancul” băncii centrale la critici, deoarece „activităţile sale externe sunt vizibil mai mult axate pe chestiuni care nu au legătură cu activitatea de bază a BCE”

    Raportul a criticat-o pentru că se îndepărtează „prea des” de politică – în această lună, ea a declarat că potenţiala realegere a lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA a fost „în mod clar o ameninţare” pentru Europa.

    Sindicatul a adăugat că Lagarde, fiind primul preşedinte al BCE care nu este economist de formaţie, nu are „aceeaşi poziţie tehnocratică ca şi cei doi preşedinţi anteriori în ceea ce priveşte subiectele de politică monetară”.

    Unii oficiali ai BCE consideră că eforturile sale de a simplifica comunicarea au supărat personalul – ea i-a numit pe economişti „o clică tribală” în timpul unei apariţii la Forumul Economic Mondial de la Davos săptămâna trecută. De asemenea, ei cred că o parte din frustrare provine din cauza îngheţării bugetului şi a angajărilor din ultimii ani.

    BCE a răspuns atacând sondajul. L-a numit „imperfect” şi a spus că aceeaşi persoană ar fi putut să îl completeze de mai multe ori, iar unele dintre subiectele acestuia erau responsabilitatea unui grup mai larg decât preşedintele sau nu erau de competenţa sindicatului.

    BCE a precizat că un sondaj separat realizat anul trecut rândul personalului a avut o rată de răspuns mai mare, de 60%, şi a constatat că 80% dintre aceştia erau „mândri să lucreze” la banca centrală, iar 89% au declarat că au încredere în misiunea şi scopul acesteia.

    Lagarde şi comitetul executiv „s-au concentrat pe deplin asupra mandatului lor şi au pus în aplicare politici pentru a răspunde la evenimente fără precedent din ultimii ani, cum ar fi pandemia şi războaiele”, a adăugat acesta.

    Ca un semn al deziluziei crescânde în rândul personalului BCE, aproape 60% dintre cei chestionaţi de Ipso au declarat că au o încredere scăzută sau deloc în Lagarde şi în comitetul executiv, în creştere de la puţin peste 40% în urmă cu un an.

    O parte din disensiuni provin din furia legată de salarii, după ce BCE a acordat personalului o creştere salarială de puţin peste 4% anul trecut, lăsând angajaţii cu o reducere a salariului în termeni reali, după ce inflaţia a fost în medie de 8,4% în zona euro în 2022. Banca oferă acum personalului o creştere salarială de 4,7%, sub rata inflaţiei din zona euro de 5,4% de anul trecut.

    Mai mult de două treimi dintre angajaţii chestionaţi şi-au exprimat opoziţia faţă de decizia BCE de anul trecut de a anula „schema de sprijin pentru tranziţia în carieră”, care oferea o plată suplimentară angajaţilor care se apropiau de vârsta de pensionare.

    Puţin peste jumătate dintre respondenţi au declarat că nu susţin apelul lui Lagarde la moderaţia salarială, iar o proporţie similară s-a declarat „îngrijorată de faptul că inflaţia ar putea să nu revină pe traiectoria aşteptată”.

    Cu toate acestea, a existat mai mult sprijin pentru iniţiativa sa de a ţine cont de schimbările climatice în deciziile BCE, pe care puţin peste 57% au declarat că o aprobă.

    Lagarde a subliniat, de asemenea, eforturile de îmbunătăţire a diversităţii de gen în cadrul băncii centrale. Însă mai mult de jumătate dintre angajaţii intervievaţi au declarat că nu susţin abordarea sa privind obiectivele de gen.

    Femeile, care au reprezentat 37% dintre respondenţi, au susţinut mai mult decât bărbaţii politicile de diversitate ale lui Lagarde. Dar nivelurile de satisfacţie faţă de aceste politici au fost mai scăzute atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, decât în cazul lui Draghi.

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Angajaţii nemulţumiţi şi-au spus cuvântul: Christine Lagarde, şefa Băncii Centrale Europene, nu îşi face treaba aşa cum trebuie. Rezultatele contrastează cu notele mari acordate predecesorilor Mario Draghi şi Jean-Claude Trichet în studiile anterioare

    Christine Lagarde are performanţe slabe sau foarte slabe în calitate de preşedinte al Băncii Centrale Europene, potrivit majorităţii respondenţilor la un sondaj realizat de sindicat în rândul personalului acesteia, care sugerează că disensiunile interne au crescut în ultimii ani.

    Nemulţumirea crescândă faţă de conducerea lui Lagarde, raportată în sondajul consultat de Financial Times, reprezintă un regres pentru preşedintele BCE la puţin peste jumătatea mandatului său de opt ani la conducerea politicii monetare a zonei euro.

    Peste 50% dintre cei 1.159 de respondenţi au declarat că performanţa lui Lagarde a fost „slabă” sau „foarte slabă”. Acest procent este mult peste ratingurile negative de puţin sub 9% pentru Mario Draghi, pe care Lagarde l-a înlocuit în 2019, şi de 14,5% pentru predecesorul său, Jean-Claude Trichet. Sondajele privind cei doi preşedinţi anteriori ai BCE au fost realizate la finalul mandatelor lor.

    Sindicatul Ipso, care reprezintă cei 5.089 de angajaţi ai BCE, a declarat că descoperirile, relatate pentru prima dată de Politico, sugerează că Lagarde a „deschis flancul” băncii centrale la critici, deoarece „activităţile sale externe sunt vizibil mai mult axate pe chestiuni care nu au legătură cu activitatea de bază a BCE”

    Raportul a criticat-o pentru că se îndepărtează „prea des” de politică – în această lună, ea a declarat că potenţiala realegere a lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA a fost „în mod clar o ameninţare” pentru Europa.

    Sindicatul a adăugat că Lagarde, fiind primul preşedinte al BCE care nu este economist de formaţie, nu are „aceeaşi poziţie tehnocratică ca şi cei doi preşedinţi anteriori în ceea ce priveşte subiectele de politică monetară”.

    Unii oficiali ai BCE consideră că eforturile sale de a simplifica comunicarea au supărat personalul – ea i-a numit pe economişti „o clică tribală” în timpul unei apariţii la Forumul Economic Mondial de la Davos săptămâna trecută. De asemenea, ei cred că o parte din frustrare provine din cauza îngheţării bugetului şi a angajărilor din ultimii ani.

    BCE a răspuns atacând sondajul. L-a numit „imperfect” şi a spus că aceeaşi persoană ar fi putut să îl completeze de mai multe ori, iar unele dintre subiectele acestuia erau responsabilitatea unui grup mai larg decât preşedintele sau nu erau de competenţa sindicatului.

    BCE a precizat că un sondaj separat realizat anul trecut rândul personalului a avut o rată de răspuns mai mare, de 60%, şi a constatat că 80% dintre aceştia erau „mândri să lucreze” la banca centrală, iar 89% au declarat că au încredere în misiunea şi scopul acesteia.

    Lagarde şi comitetul executiv „s-au concentrat pe deplin asupra mandatului lor şi au pus în aplicare politici pentru a răspunde la evenimente fără precedent din ultimii ani, cum ar fi pandemia şi războaiele”, a adăugat acesta.

    Ca un semn al deziluziei crescânde în rândul personalului BCE, aproape 60% dintre cei chestionaţi de Ipso au declarat că au o încredere scăzută sau deloc în Lagarde şi în comitetul executiv, în creştere de la puţin peste 40% în urmă cu un an.

    O parte din disensiuni provin din furia legată de salarii, după ce BCE a acordat personalului o creştere salarială de puţin peste 4% anul trecut, lăsând angajaţii cu o reducere a salariului în termeni reali, după ce inflaţia a fost în medie de 8,4% în zona euro în 2022. Banca oferă acum personalului o creştere salarială de 4,7%, sub rata inflaţiei din zona euro de 5,4% de anul trecut.

    Mai mult de două treimi dintre angajaţii chestionaţi şi-au exprimat opoziţia faţă de decizia BCE de anul trecut de a anula „schema de sprijin pentru tranziţia în carieră”, care oferea o plată suplimentară angajaţilor care se apropiau de vârsta de pensionare.

    Puţin peste jumătate dintre respondenţi au declarat că nu susţin apelul lui Lagarde la moderaţia salarială, iar o proporţie similară s-a declarat „îngrijorată de faptul că inflaţia ar putea să nu revină pe traiectoria aşteptată”.

    Cu toate acestea, a existat mai mult sprijin pentru iniţiativa sa de a ţine cont de schimbările climatice în deciziile BCE, pe care puţin peste 57% au declarat că o aprobă.

    Lagarde a subliniat, de asemenea, eforturile de îmbunătăţire a diversităţii de gen în cadrul băncii centrale. Însă mai mult de jumătate dintre angajaţii intervievaţi au declarat că nu susţin abordarea sa privind obiectivele de gen.

    Femeile, care au reprezentat 37% dintre respondenţi, au susţinut mai mult decât bărbaţii politicile de diversitate ale lui Lagarde. Dar nivelurile de satisfacţie faţă de aceste politici au fost mai scăzute atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, decât în cazul lui Draghi.

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Dormi 8 ore? Nu asta contează cu adevărat pentru a te simţi odihnit. Iată ce spune ştiinţa

    De ce este nevoie pentru a te trezi odihnit după o noapte de somn.

    Somnul este o parte importantă a vieţii, fundamentală pentru regenerarea corpului şi a minţii. Este cunoscut faptul că lipsa somnului are efecte negative asupra sănătăţii. Specialiştii, pe baza cercetărilor, au stabilit că idealul este să dormim 8 ore pe noapte. Dar, este acelaşi parametru util pentru toată lumea?
    Se elimină toxinele
    Dr. Scott Kutscher, profesor de medicina somnului la Universitatea Stanford, a explicat, după cum a scris GQ, că o persoană medie are nevoie de între 7 şi 9 ore de somn. Dar acest lucru variază de la persoană la persoană.
    Stilul de viaţă, vârsta, perioadele din an, munca, mediul, stresul sunt doar câţiva factori care afectează somnul oamenilor. În timpul somnului, toxinele sunt eliminate şi energia este restabilită, iar odihna de calitate este esenţială pentru memorie şi pentru nivelul de concentrare pentru ziua următoare.
    Cu toate acestea, nu toate orele de somn trebuie luate în considerare în mod egal. Nu trebuie să dormi opt ore pentru a te simţi odihnit. Conform ştiinţei, orele pe care le petrecem în diferitele faze ale somnului sunt mai importante decât durata totală a unui pui de somn. De fapt, în timpul somnului trecem prin diferite momente şi anume:

    Non REM 1
    Non REM 2
    Non REM 3, numit şi somnul profund
    Faza REM sau mişcări rapide ale ochilor
    DEEP SLEEP
    Dr. Kutscher a explicat cum somnul pe care l-am putea defini drept lumină, cel al fazelor REM 1 şi 2, reprezintă 50% din ciclul somnului, somnul profund, iar faza REM corespunde celeilalte jumătăţi..
    În timpul somnului profund, corpul este în repaus, ritmul cardiac încetineşte şi respiraţia încetineşte, este momentul în care eliberăm hormonul de creştere, aşa că atingerea acestei faze este esenţială pentru sportivi. Mai ales cei care aleargă au nevoie de mai multe ore de somn.
    La această fază se ajunge în principal la începutul somnului, acoperă aproximativ 20% din întregul ciclu şi este cea care ne face să ne simţim cel mai odihniţi.
    FAZA REM, CEA A VISELOR
    Faza REM este cea în care apar visele şi întrucât ocupă, în mare parte, porţiunea finală a somnului, ajungem adesea să ne amintim ceea ce am visat. În această fază se modifică viteza bătăilor inimii şi presiunea corpului, în acest interval de somn avem tendinţa de a consolida amintirile şi de a face creierul să funcţioneze.
    Este, aşadar, o fază crucială a somnului care nu trebuie sărită şi care ne ocupă 2 ore din somn. Din acest motiv, dr. Kutscher subliniază că, cu cât te culci mai târziu, cu atât este mai uşor să sari peste această fază. Trezirea după o alarmă te împiedică adesea să ajungi la această etapă.
    ÎNTRE 7 ŞI 9 ORE
    Însumând toate aceste faze importante de somn, se consolidează ideea că o persoană are nevoie de cel puţin şapte ore de somn pentru a se simţi bine. Cel puţin aceste date se aplică adulţilor.
    Copiii dorm mai mult pentru că au nevoie să dezvolte anumite funcţii ale creierului şi ale corpului şi să promoveze eliberarea hormonului de creştere. O creştere bruscă a orelor de somn la un adult de peste 45 de ani poate fi un semn de avertizare transmis de organism şi poate fi util de raportat medicului de familie.
    ABSENŢA STIMULULOR
    Este esenţial să te detaşezi de orice dispozitiv electronic cu cel putin 30 de minute înainte de culcare, pentru a reduce stimulii către creier.
    Doctor Kusctcher subliniază că cel mai bun mod de a ajuta somnolenţa este să dormi, clasicul pui de somn de 30 de minute este deci recomandat de medici, dar important este să nu depăşeşti 30 de minute.
    În plus, chiar dacă nu adormi, simpla culcare şi odihnă ajută la restabilirea echilibrului corpului, important este să eviţi stimulii externi. Deci, pentru a te simţi odihnit, nu numărul de ore pe care le dormi este important, ci calitatea restului.

     

  • Oraşul din România care nu se mai opreşte din dezvoltare tocmai a primit o recunoaştere europeană – “Comunitate Sustenabilă – European Energy Award”

    Oradea excelază în sustenabilitate: recunoaştere europeană prin Premiul pentru Energie

    Municipiul Oradea obţine cel mai înalt punctaj în auditul fondurilor elveţiene, fiind recunoscut drept “Comunitate Sustenabilă – European Energy Award”.

    Auditul realizat de RoGBC evidenţiază performanţa oraşului în domenii precum dezvoltare urbană, eficienţă energetică şi adaptare la schimbările climatice.

    Municipiul Oradea a obţinut cel mai înalt punctaj la nivel naţional în auditul pentru fondurile elveţiene, fiind recunoscut drept “Comunitate Sustenabilă – European Energy Award”. Ceremonia de decernare a diplomei a avut loc vineri la Primăria Oradea, în prezenţa reprezentanţilor România Green Building Council (RoGBC) şi ai Ambasadei Elveţiei în România, conform site-ului Primăriei oraşului.

    Primarul Oradiei, Florin Birta, a declarat că oraşul face acum parte din reţeaua European Energy Award, obţinând un punctaj de 46,2%, cel mai bun la nivel naţional în prezent. Acest rezultat plasează Oradea înaintea altor oraşe auditate, cum ar fi Alba Iulia, Cluj-Napoca, Turda, Deva, Sibiu, Braşov sau Iaşi. Birta a subliniat că acest succes reflectă buna gestionare a resurselor oraşului şi a evidenţiat eforturile de a atrage fonduri europene, elveţiene şi norvegiene, în special în domeniul energiei.

    Auditul, realizat de RoGBC, a evaluat şase domenii, inclusiv dezvoltare şi planificare spaţială, clădirile municipale, aprovizionare şi eliminare, mobilitate urbană, organizare instituţională şi adaptarea la schimbările climatice.
    Giacomo Solari, reprezentantul Ambasadei Elveţiene în România, a subliniat că acest audit reprezintă un instrument de management esenţial pentru evaluarea diverselor domenii oferite comunităţii locale de către municipalitate. El a menţionat că 1.800 de oraşe europene, în special din Elveţia, Germania, Franţa, Italia şi Austria, utilizează acest instrument de management, subliniind importanţa acestuia în abordarea problemelor complexe cu care oraşele se confruntă.
    Dorin Beu, preşedintele RoGBC Transilvania, a adus în discuţie istoricul şi evoluţia sistemului European Energy Award, precizând că acesta a fost lansat în urmă cu 33 de ani în Elveţia şi este folosit acum de oraşe din întreaga Europă. Beu a subliniat că, în 2016, guvernul elveţian a încredinţat RoGBC responsabilitatea acestui program în România, evidenţiind colaborarea cu autorităţile locale şi naţionale.


     

  • Oraşul din România care nu se mai opreşte din dezvoltare tocmai a inaugurat nu mai putin de 7 pasaje rutiere într-o singură zi

    Pe 31 decembrie, in Oradea au fost inaugurate nu mai putin de 7 pasaje rutiere in zona Centrului Civic si a Pietei Cetate. Aceste reprezinta cele mai mari lucrari din ultimii 30 ani.

    Noile pasaje vor duce la eliminarea blocajelor in trafic in cel mai important nod rutier din interiorul orasului, vor asigura circulatia fluenta a tramvaielor si respectarea cadentei acestora iar piata de deasupra pasajului mare, intre Catedrala Ortodoxa si Parcul 1 Decembrie, va asigura traversarea in siguranta a pietonilor dinspre centrul vechi inspre cetate, a transmis Primaria Oradea.

    „Aceste pasaje sunt cadoul pe care oradenii, prin rabdarea de care au dat dovada in timpul lucrarilor, l-au ‘imprumutat’ constructorilor si municipalitatii, si care acum le este restituit, pentru a se bucura din plin de el, dupa cum merita”, a transmis primarul Florin Birta.

    Orasul a intampinat sarbatoreste inaugurarea lantului de tuneluri, transmite presa locala. Bisericile au tras clopotele, iar soferii au claxonat puternic.

    „Daca inainte aveai nevoie si de un sfert de ora sa treci prin fata catedralei ortodoxe si a pietei Cetate dinspre gara spre Nufarul, duminica la pranz am traversat centrul civic fara probleme, in nici 3 minute”, a declarat un sofer.

    Cititi mai multe pe www.aktual24.ro