BusinessMagazin

Tag: refugiati

  • ANALIZĂ: Criza din Grecia riscă să ducă la retragerea din NATO sau creşterea fluxului de refugiaţi

    “Intrarea Greciei în haos ar însemna o problemă strategică semnificativă pentru Europa şi, prin urmare, pentru Statele Unite”, a declarat amiralul american în rezervă James Stavridis, un fost comandant suprem al aliaţilor din NATO. “Această criză înseamnă mai mult decât bani şi pieţe financiare”, a adăugat el.

    Dacă Grecia este exclusă din zona euro din cauză că intră în incapacitate de plată, ar putea încerca să se răzbune retrăgându-se din NATO, blocând sancţiunile Uniunii Europene asupra Rusiei sau evacuând forţele americane de la baza din Creta, a apreciat Stavridis.

    “O Grecie care se simte neapreciată şi împinsă afară este puţin probabil să fie de ajutor” Statelor Unite şi Europei, a adăugat el.

    O îngrijorare majoră este fluxul de refugiaţi din Libia şi Siria, dintre care unii ar putea fi terorişti sau riscă să se radicalizeze. Autorităţile elene ar putea fi incapabile să mai controleze graniţele, permiţându-le imigranţilor să intre liber în Europa, care se confruntă deja cu o criză a refugiaţilor, a declarat Heather Conley, vicepreşedinte senior pentru Europa şi Eurasia la Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale din Washington.

    Intrarea în incapacitate de plată ar putea determina Grecia să caute aliaţi economici în afara UE. “Grecia va căuta peste tot să obţină bani”, inclusiv în China, care ar putea profita pentru a “controla o parte din ce se întâmplă în Europa”, a apreciat Andrea Montanino, director de afaceri globale şi programe economice la Atlantic Council, în Washington.

    Pericolul mai mare este natura impredictibilă a partidului de guvernământ Syriza, care a preluat puterea opunându-se măsurilor de austeritate cerute de FMI, a declarat Thomas Niles, fost ambasador american în Grecia din perioada preşedintelui Bill Clinton. “Sunt oameni care nu au absolut nicio experienţă politică”, a adăugat el.

    Coaliţia de guvernare din Grecia, care include membri ai Partidului Comunist, ar putea fi înclinată să ceară sprijin economic de la Rusia, a afirmat Douglas Elliott, de la Brookings Institution din Washington.

    Prăbuşirea Greciei, care este membru NATO, ridică de asemenea probleme de securitate pentru SUA şi Europa, potrivit analiştilor.

    Localizarea sa în Marea Mediterană, la graniţa dintre Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, arată câte sunt în joc dacă ţara devine instabilă, apreciază Conley.

    Statele Unite gestionează o mică bază navală în golful Souda, pe insula Creta, care ar putea fi pusă în pericol dacă relaţiile cu Grecia se deteriorează, a subliniat Stavridis.

  • Amnesty International cere o strategie internaţională pentru gestionarea crizei refugiaţilor

    “Asistăm la cea mai gravă criză a refugiaţilor din perioada noastră, cu milioane de femei, bărbaţi şi copii luptându-se să supravieţuiască în contextul conflictelor brutale, al reţelelor de traficanţi de persoane şi al guvernelor care urmăresc interese politice egoiste în loc să dea dovadă de compasiune umană”, a declarat Salil Shetty, secretarul general al Amnesty International, citat de Associated Press.

    Potrivit Amnesty International, liderii statelor lumii au abandonat milioane de refugiaţi”, lăsându-i într-o “existenţă insuportabilă”. Aproximativ 50 de milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi abandoneze casele din cauza conflictelor în anul 2013.

    “Criza refugiaţilor este una dintre cele mai grave probleme ale secolului 21, dar răspunsul comunităţii internaţionale a fost un eşec ruşinos”, a adăugat Salil Shetty.

    Amnesty International a îndemnat comunitatea internaţională să elaboreze o strategie globală pentru gestionarea crizei refugiaţilor, care provin în principal din Siria, Nigeria, Sudanul de Sud, Republica Centrafricană, Eritreea şi Burundi.

  • Norvegia va prelua 8.000 de refugiaţi sirieni până la sfârşitul lui 2017

    Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), Antonio Guterres, a făcut apel la comunitatea internaţională să găzduiască refugiaţi sirieni.

    Potrivit UNHCR, patru milioane dintre ei sunt în prezent înregistraţi în ţările vecine Siriei, în timp ce foarte mulţi nu sunt înregistraţi nicăieri.

    Norvegia va prelua 2.000 de refugiaţi sirieni în cursul acestui an, cu 500 mai mulţi decât s-a prevăzut iniţial, apoi 3.000 în 2016 şi încă 3.000 în 2017.

    Un acord în acest sens a fost convenit în urma unor lungi discuţii între Guvernul minoritar de dreapta, iniţial ostil unei deschideri mai largi a frontierei, şi partide de centru şi stânga, care cereau preluarea a 10.000 de refugiaţi în următorii doi ani.

    Una dintre formaţiunile politice aflate la putere, Partidul Progresului (populist), s-a retras de la discuţii, argumentând că este mai eficient ca refugiaţii să fie ajutaţi acolo unde se află.

    Partidul Stânga Socialistă a părăsit de asemenea masa de negocieri, apreciind că soluţia reţinută nu este suficient de generoasă.

  • Aproximativ 6.000 de refugiaţi au fost salvaţi în 48 de ore din Marea Mediterană

    Echipele de salvare au desfăşurat în total 30 de operaţiuni în această perioadă, inclusiv 15 duminică, ceea ce a ridicat numărul persoanelor salvate la 2.371, după ce, sâmbătă, fuseseră recuperate 3.480 de persoane. Majoritatea au fost salvate la circa 80 de kilometri de coasta libiană în operaţiuni care au implicat peste zece nave, notează DPA, în pagina electronică

    Refugiaţii au anunţat că sunt în pericol prin intermediul telefoanelor prin satelit. Toţi cei 5.851 de refugiaţi ar urma să fie duşi în Italia. O navă a marinei britanice, o navă comercială şi o ambarcaţiune malteză au participat, de asemenea, la operaţiunile de salvare, a precizat paza de coastă italiană.

    Armata germană a anunţat că ambarcaţiunile rămase după salvarea a peste 1.400 de persoane au fost distruse pentru că reprezentau un obstacol pe culoarele de navigaţie.

    Federico Fossi, purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaţi, a declarat pentru postul de televiziune italian Rai News 24 că duminică au fost primite zece telefoane de ajutor în decurs de doar câteva ore.

    Din ce în ce mai multe persoane care încearcă să scape de conflicte sau să caute circumstanţe economice mai bune aleg să traverseze Marea Mediterană în ambarcaţiuni inadecvate, punându-şi vieţile în pericol.

    Peste 40.000 de persoane au ajuns în Italia de la începutul anului, în timp ce aproximativ 1.800 au murit în timpul călătoriei.

  • Eurostat: Peste 1.500 de străini au cerut azil în România, în 2014

    Cifrele Eurostat arată că 1.545 de străini au cerut, în 2014, azil în România, în creştere faţă de 2013, când au fost depuse 1.495 de cereri.

    Cele mai multe cereri au fost depuse de cetăţeni sirieni – 615, afgani – 280 şi irakieni – 210.

    În primă instanţă au fost avizate pozitiv 740 de cereri, dintre care 460 pentu cetăţeni sirieni, 120 pentru irakieni şi 60 pentru afgani.

    La nivelul întregii Uniuni Europene, numărul persoanelor din state terţe care au cerut azil a crescut, anul trecut, cu 44% (191.000) faţă de 2013, ajungând la 626.000.

    Numărul sirienilor care au depus cereri de azil în statele membre UE a crescut de la 50.000 în 2013 la aproape 123.000 în 2014. Pe locul al doilea se află afganii – 41.305, iar pe al treilea, kosovarii – 37.875.

    Cei mai mulţi străini au ales Germania – 202.700 de cereri de azil, adică 32% din total, urmată de Suedia – 81.200 de cereri, Italia – 64.600, Franţa – 62.800 şi Ungaria – 42.800.

    Faţă de 2013, numărul cererilor de azil a crescut, anul trecut, cu 143% în Italia şi cu 126% în Ungaria.

    Din totalul de decizii în primă instanţă pronunţate în justiţie în 27 de state membre UE (Eurostat nu deţine date despre situaţia din Austria), 45% au fost pozitive.

  • Numărul persoanelor refugiate din cauza conflictului din estul Ucrainei a ajuns la 1,6 milioane

    “Ministerul ucrainean pentru Politici Sociale a anunţat că circa 980.000 de oameni şi-au părăsit casele şi s-au mutat în alte regiuni ale Ucrainei”, precizează UNHCR.

    “În plus, alţi aproximativ 600.000 de ucraineni s-au refugiat în state aflate în vecinătate, în principal în Rusia, Belarus, R.Moldova, Polonia, Ungaria şi România”, adaugă agenţia ONU.

    Peste 5.300 de oameni au murit, iar alte 12.000 de persoane au fost rănite de la începutul conflictului separatist din estul Ucrainei, în martie 2014, anunţă Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului.

  • Ţările bogate au primit un număr “derizoriu” de refugiaţi sirieni, denunţă Amnesty International

    Cu câteva zile înainte de conferinţa donatorilor de la Geneva, prevăzută pentru 9 decembrie, organizaţia pentru apărarea drepturilor omului s-a declarat “şocată” de refuzul ţărilor bogate de a primi mai mulţi refugiaţi sirieni.

    “Aproximativ 3,8 milioane de refugiaţi din Siria au fost primiţi în principal de cinci ţări din regiune: Turcia, Liban, Iordania, Irak şi Egipt”, subliniază Amnesty International. “Doar 1,7% din acest total a primit azil în alte ţări”, adaugă organizaţia.

    Amnesty a menţionat “numărul derizoriu al locurilor de relocare oferite de comunitatea internaţională” şi a subliniat că statele din Golf, Rusia şi China nu au propus niciun loc pentru relocarea refugiaţilor sirieni.

    Cu excepţia Germaniei, ţările din Uniunea Europeană nu s-au angajat să primească mai mult de 0,17% dintre refugiaţii aflaţi în cele cinci ţări care se învecinează cu Siria.

    “Dezechilibrul (…) este într-adevăr şocant”, a afirmat Sherif Elsayed-Ali, şeful departamentului pentru refugiaţi şi imigranţi din cadrul Amnesty. “Absenţa totală a angajamentului din partea ţărilor din Golf în vederea primirii (refugiaţilor) este ruşinoasă”, a subliniat el. “Legăturile lingvistice şi religioase ar trebui să plaseze ţările din Golf în prima linie a statelor care oferă un adăpost sigur” pentru refugiaţi, adaugă Amnesty.

    Organizaţia şi-a exprimat regretul că primirea unui număr mare de refugiaţi de către ţările vecine Siriei reprezintă o presiune enormă pentru aceste state, care nu dispun de resursele necesare pentru a gestiona situaţia.

    Amnesty International a adăugat că a cerut relocarea a 5% dintre refugiaţii din Siria până la sfârşitul anului 2015, şi a altor 5% în anul următor. Aceasta ar permite primirea aproape a tuturor celor 380.000 de refugiaţi pe care ONU i-a identificat drept cazuri eligibile pentru relocare, din cauza vulnerabilităţilor speciale, fiind vorba în special de copii orfani şi supravieţuitori ai cazurilor de tortură.

    “Ţările nu se pot limita doar la plata unor sume de bani pentru a avea conştiinţa liniştită şi a se spăla pe mâini de această problemă”, a apreciat Elsayed-Ali. “Cei care au reursele economice trebuie să joace un rol mai important”, a adăugat el.

    Conflictul din Siria a izbucnit în martie 2011, în urma reprimării sângeroase a manifestaţiilor antiguvernamentale care s-au transformat într-un război civil şi au determinat strămutarea a aproximativ jumătate din populaţia ţării.

    Peste trei milioane de persoane au părăsit Siria, devenind refugiaţi, în timp ce peste şapte milioane de persoane au fost strămutate în interiorul Siriei.

    Refugiaţii se confruntă cu sărăcia, probleme de sănătate şi tensiuni crescânde cu comunităţile locale, unde trăiesc în tabere improvizate şi în condiţii extrem de dificile.

  • Cel puţin 415.800 de persoane şi-au părăsit locuinţele din cauza conflictului din Ucraina

    “Potrivit ultimelor estimări, există circa 190.000 de persoane care şi-au părăsit locuinţele dar au rămas în Ucraina”, a declarat Ariane Rummery, purtătorul de cuvânt al UNHCR.

    “Alte 197.400 de persoane au fugit în Rusia, iar, dintre acestea, 78.000 au solicitat statut de refugiaţi. Circa 14.600 de persoane au plecat în Polonia, iar 13.883 în Belarus”, precizează Rummery.

    Confruntările între armata ucraineană şi insurgenţii separatişti proruşi s-au soldat cu peste 2.000 de morţi. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, alte 5.000 de persoane au fost rănite în conflict.

     

     

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • Efectul MH17: prea târziu pentru pace

    Kudrin a acuzat faptul că “forţe conservatoare” au profitat de criza de putere din Ucraina spre a împinge Rusia pe calea izolaţionismului, lovind astfel în interesele mediului de afaceri şi ale societăţii ruseşti. Anul trecut, economia Rusiei a crescut cu 1,3%, dar pentru 2014 este aşteptată o creştere sub 1% sau chiar intrarea în recesiune dacă SUA şi UE înăspresc programul de sancţiuni.

    Ca urmare a tragediei provocate de doborârea avionului MH17, SUA au anunţat că sunt gata să extindă lista sancţiunilor financiare deja adoptate, în timp ce UE au inclus pe lista ruşilor cu interdicţie de călătorie în spaţiul UE şi cu activele din străinătate blocate încă 15 înalţi oficiali acuzaţi că au contribuit la anexarea Crimeii şi la înarmarea separatiştilor ruşi din Ucraina, între care Boris Grîzlov, şeful partidului de guvernământ Rusia Unită, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitate, Nikolai Bortnikov, şeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Serghei Beseda, şeful FSB pentru operaţiuni internaţionale, Mihail Fradkov, şeful serviciilor de informaţii.

    Următorul val de sancţiuni pregătite de UE vizează, pe lângă extinderea listei de până acum, un posibil program de penalizări ale băncilor ruseşti şi de restricţii de export al anumitor tehnologii de vârf şi echipamente care pot fi folosite în industria militară a Rusiei. Intrarea în vigoare a acestor măsuri, care urmează să fie definitivate la 30 iulie, va fi decisă de o viitoare reuniune a şefilor de state şi de guverne ai Uniunii.

    Între sancţiunile planificate de UE figurează interdicţia impusă tuturor europenilor de a cumpăra obligaţiuni sau acţiuni emise de băncile unde statul rus este acţionar cu peste 50%, interdicţia impusă băncilor ruseşti de a organiza noi listări la bursele europene şi de a folosi bursa din Londra sau alte burse europene pentru a atrage finanţare de la investitori din afara UE. Planul de sancţiuni estimează că din totalul de 15,8 mld. euro reprezentând valoarea obligaţiunilor emise de instituţiile financiare ruseşti anul trecut, 7,5 mld. euro s-au realizat pe pieţele europene.

    Într-o formă sau alta, înăsprirea sancţiunilor este de aşteptat oricum, întrucât nici separatiştii ruşi din estul Ucrainei, nici guvernul de la Kiev nu au interes să înceteze ostilităţile, astfel încât regimul lui Vladimir Putin nu se mai poate extrage fără pagube din conflict nici dacă ar dori. Kievul, susţinut îndeosebi de SUA, consideră că o încetare a focului acum ar însemna ca separatiştii să scape nepedepsiţi şi să poată reîncepe oricând insurecţia, astfel încât puţinele apeluri la încetarea luptelor, venite din interiorul sau exteriorul ţării, nu mai au niciun efect.

    Continuarea conflictului militar din regiunile dominate de separatişti a dus, prin urmare, la creşterea numărului de refugiaţi din Ucraina în Rusia. Până în prezent, Moscova estimează că numărul refugiaţilor a depăşit 500.000 de persoane. Autorităţile regiunii ruseşti Rostov susţin că primesc între 500 şi 2.000 de refugiaţi zilnic, iar de la 2 iunie până la 21 iulie au acordat adăpost în localităţile din regiune pentru 35.000 de ruşi din Ucraina, dintre care unii au fost transportaţi apoi cu maşina sau cu avionul în alte regiuni din Rusia. Kremlinul a alocat de la bugetul federal cca 140 mil. dolari pentru găzduirea, ajutorarea şi transportul familiilor de refugiaţi.
     

  • Luni intră în vigoare EUROSUR, noul sistem de supraveghere a frontierelor UE

    Sistemul urmăreşte consolidarea frontierelor externe, terestre şi maritime ale UE, inclusiv în Spaţiul Schengen. EUROSUR va permite statelor membre să transmită între ele informaţii operaţionale şi să coopereze cu Frontex, Agenţia europeană pentru securizarea frontierelor, pentru diminuarea numărului imigranţilor clandestini.

    Sistemul va contribui la salvarea vieţilor celor care îşi asumă riscuri pentru a ajunge pe ţărmurile Europei, oferind statelor membre UE instrumente mai bune pentru a detecta micile ambarcaţiuni cu migranţi aflate în primejdie şi a le furniza asistenţă, în conformitate cu obligaţiile europene şi internaţionale, inclusiv principiul nereturnării. De asemenea, statele UE vor putea lupta mai eficient contra infracţiunilor transfrontaliere, precum traficul de persoane sau traficul de droguri.

    “EUROSUR reprezintă un răspuns cu adevărat european pentru a salva vieţile migranţilor care călătoresc pe nave supraaglomerate şi nesigure, pentru a evita alte tragedii în Marea Mediterană şi, de asemenea, pentru a opri ambarcaţiunile rapide care transportă droguri. Toate aceste iniţiative depind într-o mare măsură de schimbul de informaţii în timp util şi de eforturile coordonate dintre agenţiile naţionale şi europene”, a declarat Cecilia Malmström, comisar UE pentru afaceri interne.

    EUROSUR este instituit treptat, începând din 2 decembrie, cu cele 18 state membre ale UE de la frontierele externe meridionale şi orientale şi cu Norvegia, ţară asociată spaţiului Schengen. Celelalte 11 state membre ale UE şi celelalte ţări asociate spaţiului Schengen vor participa la EUROSUR începând cu 1 decembrie 2014. Diferitele componente ale EUROSUR vor fi actualizate în permanenţă în anii următori.

    Potrivit reprezentanţei UE în România, structura de bază a EUROSUR este reprezentată de “centrele naţionale de coordonare”, prin intermediul cărora sunt obligate să coopereze şi să îşi coordoneze activităţile toate autorităţile naţionale care au responsabilităţi în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor (de exemplu, poliţia de frontieră, poliţia, paza de coastă, marina militară). Aceste autorităţi naţionale fac schimb de informaţii privind incidentele care se produc la frontierele externe terestre şi maritime, privind situaţia şi poziţia patrulelor, precum şi rapoartele analitice şi de informare, prin intermediul “tablourilor situaţionale naţionale”.

    Graţie acestui schimb de informaţii, statul membru în cauză poate să reacţioneze mult mai rapid în cazul oricăror incidente legate de migraţia ilegală şi de infracţionalitatea transfrontalieră sau care prezintă un risc pentru viaţa migranţilor.

    Agenţia pentru gestionarea frontierelor UE, Frontex, joacă un rol important în reunirea şi analizarea informaţiilor din “tabloul situaţional european” culese de către statele membre, identificând eventualele schimbări ale rutelor sau noi metode folosite de către reţelele infracţionale. Acest tablou situaţional european conţine, de asemenea, informaţiile colectate în cursul operaţiunilor comune ale Frontex şi informaţii privind zona prefrontalieră. În plus, Frontex sprijină statele membre în detectarea navelor mici, cooperând îndeaproape cu alte agenţii ale UE, cum ar fi Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă şi Centrul Satelitar al UE.

    EUROSUR permite statelor membre să reacţioneze mai rapid nu numai în cazul unor incidente izolate, ci şi în cazul unor situaţii critice care au loc la frontierele externe. În acest scop, frontierele externe terestre şi maritime au fost împărţite în “secţiuni frontaliere”, fiecăreia dintre acestea fiindu-i atribuit un “nivel de impact” scăzut, mediu sau ridicat, similar cu un semafor. Această abordare permite identificarea punctelor critice la frontierele externe, determinând o reacţie standardizată la nivel naţional şi, dacă este nevoie, la nivel european.

    O atenţie deosebită a fost acordată asigurării respectării drepturilor fundamentale şi a obligaţiilor care decurg din dreptul internaţional. De exemplu, trebuie să se acorde prioritate persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii, minorii neînsoţiţi sau persoanele care au nevoie de asistenţă medicală de urgenţă. Regulamentul privind EUROSUR prevede în mod clar că statele membre şi Frontex trebuie să respecte pe deplin principiile nereturnării şi demnităţii umane în cazul persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională. Deoarece schimbul de informaţii în cadrul EUROSUR este limitat la informaţiile operaţionale, cum ar fi localizarea incidentelor şi a patrulelor, posibilitatea de a face schimb de date cu caracter personal este limitată.