BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • Ţara unde coronavirusul provoacă o criză financiară mai gravă decât cea din 2008, când toată lumea a avut de suferit enorm

    Cea  mai mare economie nordică, a Suediei, ar putea să se îndrepte către cea mai mare recesiune din istoria acesteia, chiar mai rea decât criza financiară din 2008, potrivit unui articol publicat de Bloomberg.

    Produsul intern brut va scădea cu aproximativ 4% anul acesta, potrivit unui raport publicat miercuri, 25 martie, de economiştii Swedbank. Această scădere ar putea ajunge însă chiar la 8%, dacă şocul economic forţează un val de companii să intre în faliment, au mai declarat ei jurnaliştilor de la Bloomberg. Este de aşteptat, de asemenea, ca şomajul să depăşească 10% în următoarele luni, „în pofida unor stimuli fiscali fără precedent”, au spus economiştii citaţi.

    Previziunea arată cât de rapid a schimbat lucrurile răspândirea virusului: în ianuarie, Swedbank prezicea că economia Suediei va creşte cu 1,4% anul acesta. Dar cu economia globală blocată, economia bazată pe schimburi comerciale se confruntă cu o recesiune care va fi „mai de amploare şi mai rapidă” decât în perioada crizei financiare”, potrivit Swedbank.

  • Cea mai mare bancă americană preconizează oficial o recesiune în acest an în SUA şi Europa

    Cea mai mare bancă americană preconizează oficial o recesiune în acest an în SUA şi Europa. Coronavirusul a evoluat dramatic în ultimele săptămâni, arată analiştii JP Morgan.

    JP Morgan, cea mai mare bancă din Statele Unite, şi-a revizuit negativ prognozele de creştere economică pentru acest an, banca estimând că o recesiune adâncă va lovi economiile americană şi europeană până la finalul lunii iulie, transmite Business Insider.

    La baza evoluţiei negative ce va lovi Statele Unite şi Europa stă virusul Covid-19, care, potrivit analiştilor JP Morgan, „a evoluat dramatic în ultimele săptămâni” şi a ajuns să fie declarat pandemie.

    Evoluţia virusului, impactul măsurilor de stopare a răspândirii asupra activităţii economice şi un şoc al preţurilor la petrol au făcut ca ultima săptămână să fie cea mai proastă pentru pieţele financiare cel puţin de la criza financiară din 2008 încoace. Preţul petrolului a suferit cea mai mare prăbuşire din ultimii 30 de ani, iar bursele au fost dominate de volatilitate extremă.

    Economia Statelor Unite ar putea să se contracte 2% în primul trimestru din acest an şi cu 3% în cel de-al doilea, estimează JP Morgan, în timp ce economia zonei euro ar putea scădea cu 1,8% şi 3,3% în aceleaşi intervale. O recesiune tehnică este definită de două trimestre consecutive de contracţie economică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tomac: După criza epidemiologică, vine recesiunea. Jocul politic trebuia încheiat

    Preşedintele PMP, Eugen Tomac, spune că după criza epidemiologică va veni recesiunea, iar economia va fi „lovită foarte dur”, subliniind că „jocul politic trebuia încheiat”, făcând referire la faptul că Florin Cîţu şi-a depus mandatul pentru funcţia de premier.

    „Opriţi criza, lăsaţi jocurile, că vor arunca oamenii cu pietre în noi pe străzi. Este prea mult. Am ratat anul 2019 şi, în mod cert, suntem aproape să-l transformăm în unul dezastruos şi pe cel în curs. După criza epidemiologică, vine recesiunea. Economia va fi lovită dur, foarte dur. Jocul politic trebuia încheiat. Nu există nicio scuză că s-a ajuns aici. Toate vocile raţionale din societate au strigat fără să fie auzite. Joaca de-a ţara a ajuns prea departe”, a scris, vineri, Eugen Tomac, pe Facebook.

    Liderul PMP mai spune că după „aceste mişcări politice improvizate”, preşedintele Klaus Iohannis are obligaţia politică de a numi un premier din afara PNL, „pentru a aşeza la Palatul Victoria un guvern stabil, susţinut de majoritatea partidelor parlamentare în mod asumat, nu doar formal, nu doar printr-o aşezare forţată de împrejurări”.

    „România are nevoie în aceste zile de oameni de stat în toate poziţiile importante, nu de politicieni care nu se pot ridica deasupra vremurilor dure pe care le trăim. Starea de urgenţă nu este un moft politic, ne-o impune realitatea acestor zile. Viitorul cabinet trebuie să servească interesele naţiunii ca în vreme de război. Acest virus este mai periculos decât Armata Roşie. De aceea, este esenţial să dăm ţării un guvern nou foarte bun şi credibil”, a mai scris liderul politic.

    Florin Cîţu şi-a depus mandatul de premier desemnat cu câteva minute înainte începerii plenului reunit al Parlamentului pentru învestirea Guvernului. El spune că a făcut acest lucru pentru că a „refuzat categoric” compromisul de fi votat de PSD, ALDE şi Pro România.

  • Europa, vulnerabilă în faţa impactului coronavirusului. Germania, tot mai aproape de recesiune

    Stagnarea economiei Germaniei ameninţă întreaga Europă, continentul fiind vulnerabil în faţa unui şoc din partea Chinei, pe fondul epidemiei de coronavirus. Experţii prevăd o recesiune.

    Temerile de recesiune urmăresc din nou Europa, după ce economia Germaniei a stagnat la finele anului trecut, iar epidemia de coronavirus ameninţă, acum, exporturile în China, transmite CNN.

    Economia germană nu a înregistrat creşteri în ultimele trei luni din 2019, fapt care a poziţionat ţara pentru un an 2020 extrem de dificil, tocmai atunci când ar fi trebuit să îşi revină din punct de vedere economic.

    Slăbirea economiei statului german s-a resimţit în zona euro, care a crescut în ultimul trimestru cu 0,1%, cel mai redus ritm de creştere din ultimii şapte ani.

    Germania, a patra mare economie a lumii si de cea mai mare din Europa, era deja într-o situaţie dificilă, înregistrând o creştere de doar 0,6% pentru întregul an 2019, pe fondul unei slăbiri a vânzărilor de maşini resimţită la nivel global, din cauza războiului comercial dintre SUA şi China, dar şi din cauza incertitudinilor privind Brexitul.

    Economiştii prognozau că economia germană, care a rămas în stagnare din cauza sectorului producţiei, va începe să îşi revină începând cu 2020.

    China este a treia cea mai mare destinaţie pentru exporturile de mărfuri germane şi se aşteaptă ca o scădere a cererii să aibă impact în continuare. În 2018, Germania a exportat bunuri în valoare de aproape 94 miliarde euro (101,6 miliarde dolari) în China, de peste patru ori mai mult decât Franţa.

    Producătorii auto germani, care fac afaceri importante în China, au vândut cu mai puţin de 2 milioane de maşini în China, luna trecută, o scădere de 18% faţă de anul precedent.

  • Economia Germaniei, aproape de prăpastia recesiunii?

  • Mugur Isărescu, BNR: Lucrăm împreună cu Guvernul să ţinem lucrurile sub control. Situaţia nu este uşoară

    BNR este preocupată de situaţia fiscal-bugetară, în condiţiile în care economia încetineşte, iar deficitul bugetar trece de pragul de 3% din PIB, şi va lucra împreună cu Guvernul, pentru perioada următoare recomandând pru­den­ţă pentru corecţia deficitului bugetar, care să nu fie bru­ta­lă, pentru a nu împinge economia către recesiune.

    „Suntem preocupaţi de situaţia fiscal-bugetară. Credem că aici este nucleul de probleme căruia trebuie să-i facă faţă BNR şi economia, ţara, pentru a ajunge la o sta­bi­litate macroeconomică. Sprijinim abordarea Guvernu­lui pas cu pas. Nu credem că o corecţie brutală, bruscă a deficitului bugetar este suportabilă de către economie în 2020. Noi suntem pentru o corecţie fiscal-bugetară sustenabilă, tolerată de către economie şi care să nu împingă ţara către o încetinire mai accentuată a creşterii economice şi, eventual, spre o recesiune.

    Trebuie să fim foarte prudenţi cu modalitatea în care vom face corecţia fiscală, care este inevitabilă. Lucrăm cu Guver­nul, în măsura în care are şi acest Guvern capacitatea să ia decizii, pentru a găsi o ieşire înţeleaptă, dintr-o situaţie care nu este uşoară“, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la briefingul de presă de după prima şedinţă de politică monetară din 2020, la care a fost menţinută dobânda-cheie la 2,5%. 

    El a amintit că ascensiunea economiei încetineşte, prognozele indicând o creştere a PIB între 3 şi 4%, inflaţia este în scădere, iar cea mai mare problemă este în plan fiscal, majorarea de impozite nefiind o soluţie indicată.

    În ceea ce priveşte scenariul creşterii pensiilor cu 40%, Isărescu a spus că „nu trebuie să facem obsesii pe cifre biblice. Să fim foarte atenţi, dacă nu vrem să rătăcim 40 de ani printr-un deşert financiar“.

     

  • Mugur Isărescu, BNR: Lucrăm împreună cu Guvernul să ţinem lucrurile sub control. Situaţia nu este uşoară

    BNR este preocupată de situaţia fiscal-bugetară, în condiţiile în care economia încetineşte, iar deficitul bugetar trece de pragul de 3% din PIB, şi va lucra împreună cu Guvernul, pentru perioada următoare recomandând pru­den­ţă pentru corecţia deficitului bugetar, care să nu fie bru­ta­lă, pentru a nu împinge economia către recesiune.

    „Suntem preocupaţi de situaţia fiscal-bugetară. Credem că aici este nucleul de probleme căruia trebuie să-i facă faţă BNR şi economia, ţara, pentru a ajunge la o sta­bi­litate macroeconomică. Sprijinim abordarea Guvernu­lui pas cu pas. Nu credem că o corecţie brutală, bruscă a deficitului bugetar este suportabilă de către economie în 2020. Noi suntem pentru o corecţie fiscal-bugetară sustenabilă, tolerată de către economie şi care să nu împingă ţara către o încetinire mai accentuată a creşterii economice şi, eventual, spre o recesiune.

    Trebuie să fim foarte prudenţi cu modalitatea în care vom face corecţia fiscală, care este inevitabilă. Lucrăm cu Guver­nul, în măsura în care are şi acest Guvern capacitatea să ia decizii, pentru a găsi o ieşire înţeleaptă, dintr-o situaţie care nu este uşoară“, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la briefingul de presă de după prima şedinţă de politică monetară din 2020, la care a fost menţinută dobânda-cheie la 2,5%. 

    El a amintit că ascensiunea economiei încetineşte, prognozele indicând o creştere a PIB între 3 şi 4%, inflaţia este în scădere, iar cea mai mare problemă este în plan fiscal, majorarea de impozite nefiind o soluţie indicată.

    În ceea ce priveşte scenariul creşterii pensiilor cu 40%, Isărescu a spus că „nu trebuie să facem obsesii pe cifre biblice. Să fim foarte atenţi, dacă nu vrem să rătăcim 40 de ani printr-un deşert financiar“.

     

  • Recesiune, roboţi, rachete: marile provocări ale anilor 2020

    Bani din elicopter, crize climatice, oraşe smart şi economie spaţială, investitorii au toate aceste posibilităţi în faţă în pragul celui de-al treilea deceniu al secolului 21, scrie Reuters.

    Aceştia intră în noul deceniu după ce au văzut cum acţiunile la nivel mondial au câştigat peste 25.000 mld $ în valoare în ultimii 10 ani şi un raliu al obligaţiunilor ducând randamentele unor obligaţiuni de 13.000 mld $ sub zero.

    Aceştia au asistat de asemenea la transformarea de către firmele de internet a modului în care oamenii muncesc, îşi fac cumpărăturile şi se relaxează. Acum, investitorii se pregătesc pentru următorii 10 ani ai revoluţiei tech.

    Am putea oare asista la o repetare a anilor 1920, ani de prosperitate, inovaţie tehnologică şi evenimente sociale majore?

    Posibil, dar toată această euforie este dublată de nelinişte. Actualul ciclu economic este deja cel mai lung din istoria americană, iar recesiunea pare inevitabilă în următorul deceniu, care va marca de asemenea 100 de ani de la crahul Wall Street-ului din 1929.

    Iar soluţiile vor fi probabil neconvenţionale, chiar într-o măsură mai mare decât politicile dobânzilor negative şi relaxării cantitative.

    “În anii 2020 ne aşteaptă o lume a banilor din elicopter”, anticipează Deutsche Bank. O altă opţiune radicală este teoria monetară modernă.

    În timp ce câştigurile de pe pieţe se vor domoli, planeta va continua să se încălzească, iar acest lucru îi va determina pe investitori să caute alternative la sursele poluante. BofA se aşteaptă ca energia verde şi producătorii de autovehicule electrice să fie câştigătoare.

    Îmbătrânirea populaţiilor reprezintă o altă provocare, factorii demografici urmând să devină un criteriu cheie în investiţii.

    Un raport WEF anticipează o serie de realizări tehnologice majore pentru următorul deceniu.

    Anii 2020 ar putea fi o eră a oraşelor inteligente, anticipează UBS. Banca se aşteaptă ca cheltuielile anuale destinate oraşelor smart să atingă 2.000 mld $ în 2025. Pentru a profita de aceste evoluţii, investitorii se vor concentra pe domenii cum ar fi autovehiculele autonome.

    Într-un final, progresele realizate în dezvoltarea tehnologiei rachetelor şi sateliţilor deschid noi oportunităţi de investiţii. primul ETF dedicate industriei spaţiale a fost lansat în 2019.

    UBS anticipează că “economia spaţială” va atinge 1.000 mld de dolari în următoarele deceni, de la 340 mld $ în prezent.

     

  • Industria germană vede lumina de la capătul tunelului. Experţii spun cât timp va mai dura recesiunea

    Institutul economic german Ifo şi-a reconfirmat joi prognoza precedentă de creştere care nota că economia germană va creşte cu 1,1% în 2020 şi a revizuit pozitiv prognoza pentru 2021, de la un ritm de creştere a PIB de 1,4% la 1,5%.

    “În prezent, o recesiune în economia generală este foarte puţin probabilă”, spune Timo Wollmershaeuser, directorul departamentului de prognoze de la Ifo.

    El notează că politica fiscală este parţial responsabilă pentru această accelerare moderată. Wollmershaeuser arată că majorarea cheltuielilor guvernului federal şi a consumului privat, în urma scutirilor de impozite şi contribuţii de asigurări sociale, reprezintă cheltuieli anuale suplimentare în economie de aproape 25 de miliarde de euro, ceea ce contribuie la creşterea PIB cu 0,25%/an.

    “În timp ce performanţa furnizorilor de servicii orientaţi spre piaţa internă şi a companiilor de construcţii continuă să se îmbunătăţească, industria rămâne captivă în recesiune”, arată Timo Wollmershaeuser.

    Ifo notează că “cele mai recente date privind totalul comenzilor din economie, climatul de business din sectorul manufacturier şi o creştere suplimentară a exporturilor de bunuri din octombrie indică oprirea căderii libere (a industriei) şi că, treptat, lumina apare la sfârşitul tunelului economic din industrie”.

    Institutul economic mai prognozează că surplusul bugetar al Germaniei se va diminua de la 55 de miliarde de euro în acest an la 30,5 miliarde de euro în 2020 şi ulterior la 8,9 miliarde de euro în 2021.

    Balanţa comercială a Germaniei va continua să se menţină pozitivă, urcând de la 252 miliarde de euro la 271 miliarde de euro în 2020. În 2021, surplusul bugetar este estimate să se cifreze la 276 miliarde.

  • Activitatea economică în zona euro se menţine la limita dintre expansiune şi recesiune

    Indicele compozit (include şi producţia şi serviciile) Purchasing Manager’s Index (PMI) al IHS Markit, un indicator de încredere pentru o radiografie a economiei din zona euro, s-a situat la o valoare de 50,3 puncte în noiembrie, în scădere de la 50,6 puncte în luna octombrie.

    O valoare peste 50 de puncte simbolizează o expansiune a activităţii, în timp ce o valoare sub 50 reprezintă contracţie.

    Rezultatul pentru noiembrie al indicelui compozit a venit sub toate estimările dintr-un sondaj realizat de Reuters în rândul analiştilor, la mică distanţă de un minim al ultimilor şase ani din septembrie.

    PMI-ul pentru noiembrie indică un ritm de creştere a produsului intern brut (PIB) din zona euro de doar 0,1% pentru trimestrul al patrulea, spune IHS Markit în raport, mai slab decât creşterea de 0,2% din trimestrul precedent precum şi sub prognozele analiştilor de săptămâna trecută.

    „Se pare că creşterea încetineşte la ritmul unui melc în cel de-al patrulea trimestru. Prin urmare, lunile de iarnă vor un pic mai amare pentru creşterea din zona euro”, spune Bert Colijn de la ING.

    Totuşi, exporturile puternice şi cheltuielile publice şi private (consumul privat) au ajutat economia germană să evite o recesiune în trimestrul al treilea, au arătat alte date, deşi cea mai mare economie din Europa continuă să treacă printr-o perioadă dificilă.

    Condiţiile de business au continuat să se deterioreze în noiembrie, deşi mai lent decât în lunile precedente. PMI-ul pentru Germania a arătat că starea de spirit în rândul managerilor este încă sumbră.

    „Există semne că recesiunea industrială din Germania ar putea să fi trecut de punctul de minim. Dar PMI-ul ar putea de asemenea sugera doar că ritmul de contracţie (din industrie) încetineşte”, a spus şi Andrew Kenningham de la Capital Economics.

    În Franţa, activitatea de business a crescut uşor în noiembrie, în timp ce la nivelul zonei euro comenzile noi s-au situat uşor în teritoriul contracţiei pentru a treia lună consecutivă. Indicele afacerilor noi s-a cifrat astfel la 49,7 puncte, faţă de 49,6 puncte în octombrie.

    Totodată, indicele PMI pentru sectorul serviciilor din economia zonei euro a scăzut la 51,5 puncte în noiembrie, un minim al ultimelor 10 luni, sub toate estimările analiştilor. Posibilitatea continuării tendinţei e scoasă în evidenţă şi de faptul că societăţile din servicii au redus numărul angajărilor în noiembrie. Indicele privind aşteptările de business din acest sector a scăzut de asemenea la o valoare de 57,0 de la 57,4 puncte.

    În industria prelucrătoare s-au marcat totuşi şi vesti mai pozitive care ar putea indica o revenire a activităţii pe termen mediu, deşi PMI-ul a indicat o nouă contracţie, noiembrie fiind a zecea lună consecutivă. Valoarea indicatorului a crescut uşor la 46,6 puncte, peste estimări, de la 45,9 puncte în luna anterioară. Un sub-indice care măsoară producţia efectivă a crescut şi el la 47,1 puncte de la 46,6. Fabricile au redus de asemenea preţul bunurilor pentru a cincea lună consecutivă în noiembrie.

    Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant daţi LIKE paginii noastre de Facebook!