Tag: realizare
-
LOVITURĂ uriaşă la graniţa cu România. Când toată lumea era cu ochii în politica la Bucureşti, Ungaria a realizat IMPOSIBILUL
În doar câteva zile patru multinaţionale au anunţat proiecte importante de sute de milioane de euro pentru industria maghiară. Vor fi create astfel câteva sute de locuri de muncă.Ungaria este un magnet pentru producători industriali străini cu toate că în ţările de origine ale unora dintre ei guvernul maghiar este criticat pentru nerespectarea principiilor UE şi pentru retorica sa anti-imigraţie, cu toate că această economie est-europeană se confruntă cu o penurie de forţă de muncă, iar salariile cresc accelerat.În pofida discursului antiimigraţie al guvernului Orban, unii oficiali maghiari au spus că o soluţie pentru alimentarea pieţei muncii sunt muncitorii străini. În 2015 circa 65.000 de muncitori străini lucrau în Ungaria. Cei mai mulţi, 34.000, au venit din România. Ministrul economiei Mihaly Varga a declarat în toamna anului trecut că se aşteaptă ca 50.000 de muncitori străini să ocupe locurile de muncă vacante. Noi surse de forţă de muncă ieftină pentru statele UE din Europa de Est au devenit Ucraina şi Moldova. Analiştii spun că în acest context, dacă nu-şi schimbă modelul economic, bazat acum pe forţa de muncă ieftină, Ungaria riscă să devină necompetitivă.Miercuri, presa maghiară a anunţat că compania germană din industria auto Continental va construi o fabrică de 100 de milioane de euro în Ungaria pentru a-şi extinde operaţiunile de electronice pentru maşini. Noua facilitate va fi construită la Debrecen şi va furniza pentru pieţele europene senzori şi sisteme de control al transmisiei, scrie Portfolio.hu. Continental are şase fabrici, o reprezentanţă pentru vânzarea de anvelope şi un centru logistic în Ungaria. De asemenea, compania a decis recent să deschidă un centru de inteligenţă artificială la Budapesta. Investiţia de la Debrecen va crea 450 de locuri de muncă. -
Dezvăluiri ŞOCANTE: prizonieri chinezi ar fi realizat produse pentru H&M şi C&A
Închisoarea în care a stat “era o afacere. Deţinuţii lucrau pentru companii producătoare de haine”. Printre brandurile pe care le-a recunoscut se numără giganţii H&M şi C&A.
“Prizionerii munceau în sala comună. Aceştia făceau părţi din ambalaje. Am cunoscut branduri precum 3M, C&A sau H&M. Asta este responsabilitate socială a companiilor? Sau poate firmele nu cunoşteau faptul că produsele sale erau realizate într-o închisoare din China?. Străinii care munceau erau fie africani, fie asiatici fără bani de la familie şi nicio altă metodă de strânge bani pentru a cumpăra produse igienice sau snacks-uri. Se lucra la bucată – 100 din asta, 1000 din altceva. Toată ziua lucrau şi câştigau în jur de 13,5 lire pe lună”, a scris Humphrey în FT.
Munca în închisoare nu încalcă regulile Organizaţiei Internaţionale a Muncii. După cum indică Humphrey, deţinuţii străini au fost plătiţi pentru munca lor, însă nu este clar dacă şi deţinuţii chinezi erau plătiţi pentru aceeaşi muncă.
Multe branduri internaţionale nu permit ca produsele lor să fie realizate în penitenciare. H&M le cere furnizorilor să semneze un contract care le spune explicit că “munca forţată, munca în închisoare sau cea ilegală nu este acceptată”. În aceeaşi situaţie se află şi C&A.
Un reprezentant al H&M a spus că “din ceea ce ştim noi nu există nereguli. Oricum luăm foarte în serios informaţia publicată de Financial Times”. Acelaşi reprezentant al firmei a spus că a auzit zvonuri în trecut legate de munca în închisori, iar compania le-a readus aminte furnizorilor chinezi că termenii din contract sunt non-negociabili.
Chiar dacă deţinuţii realizau produse pentru cele trei branduri, firmele s-ar putea să nu ştie asta din cauza faptului că acestea contractează firme din China care la rândul lor subcontractează alte firme ce ar putea avea practici neortodoxe.
Humphrey a fost arestat în China pentru că a obţinut ilegal informaţii despre cetăţenii chinezi, au stabilit autorităţile. La vremea respectivă el lucra pentru GlaxoSmithKline.
-
FIFA 2018 şi Bitcoin se numără printre cele mai populare subiecte de spam şi phishing
Autorii de mesaje spam s-au dovedit a fi actori pricepuţi, monitorizând în permanenţă subiecte globale şi evenimente importante din întreaga lume, cu scopul de a atrage atenţia victimelor şi de a profita de acestea. Cercetările derulate de Kaspersky Lab asupra activităţilor de spam şi phishing au confirmat că metodele folosite de infractori sunt eficiente din cauza atenţiei diminuate şi a încrederii necondiţionate ale utilizatorilor. Atunci când aceşti factori de risc se întâlnesc este mai probabil ca utilizatorii să urmeze instrucţiuni false.
În timp ce în 2017 lumea s-a pregătit intens pentru FIFA 2018, spammer-ii au trimis şi ei mesaje frauduloase pe această temă către victime. Au folosit logo-urile oficiale ale evenimentului sau informaţii despre organizatori şi sponsori şi au anunţat utilizatorii despre presupuse premii în bani sau bilete gratuite pe care le-ar fi câştigat.
O altă temă populară pentru spam şi phishing în 2017 au fost cripto-monedele, pe măsură ce preţul Bitcoin a crescut considerabil. Cercetătorii Kaspersky Lab au înregistrat în al treilea trimestru din 2017 o creştere a numărului de „trucuri” pe bază de blockchain, iar până la finalul anului au consemnat un arsenal extins de instrumente pentru spam.
Conform cercetărilor Kaspersky Lab, infractorii au folosit trucuri precum site-uri web deghizate în case de schimb pentru cripto-monede şi servicii false care ofereau mining în cloud, adică folosirea centrelor specializate de date care pot fi închiriate. Dar, în toate aceste cazuri, în loc să câştige, utilizatorii au devenit victime şi au pierdut bani. În cadrul schemelor de fraudă tradiţionale, cum ar fi falsele câştiguri la loterie, infractorii au început să folosească Bitcoin drept momeală şi, pe lângă bazele de date cu adrese care au fost promovate prin spam, au fost oferite spre vânzare şi baze de date cu email-uri pentru utilizatorii de cripto-monede, promiţând câştiguri fabuloase.
Mai mult, infractorii au distribuit diferite tipuri de malware în email-uri de tip spam, sub pretextul distribuirii unor instrumente pentru a câştiga monede Bitcoin sau a unor instrucţiuni pentru schimbul de cripto-monede. Cu toate acestea, cea mai importantă parte o reprezintă faptul că programele ransomware Cryptolocker (ai căror creatori au cerut răscumpărări în Bitcoin), au apărut în număr mai mic în mesajele spam, faţă de anul trecut.
Per total, volumul mediu de spam în 2017 a scăzut la 56,63%, ceea ce reprezintă o scădere de 1,68 procente faţă de 2016. În acelaşi timp, numărul de atacuri de phishing a crescut – sistemul Kaspersky Lab Anti-Phishing a fost declanşat de 246.231.645 de ori pe computerele utilizatorilor Kaspersky Lab, o creştere de aproape 59% faţă de 2016.
• Cea mai populară sursă de spam a fost SUA (13,21%), urmată de China (11,25%) şi Vietnam (9,85%). Următoarele surse din top zece sunt India, Germania, Rusia, Brazilia, Franţa şi Italia.
• Ţara cea mai vizată de mesaje spam a fost Germania (16,25%), care a înregistrat o uşoară creştere cu 2,12 puncte procentuale faţă de 2016. Celelalte state din top zece sunt China, Rusia, Japonia, Marea Britanie, Italia, Brazilia, Vietnam, Franţa şi Emiratele Arabe Unite.
• Cel mai mare procent de utilizatori afectaţi de phishing au fost în Brazilia (29,02%). Per total, 15,9% dintre utilizatorii unici ai produselor Kaspersky Lab la nivel mondial au fost atacaţi prin phishing.
-
Al treilea oraş din România care ar putea avea metrou. Primăria are un buget de 300 de milioane de euro
Potrivit unui proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului local al Municipiului Timişoara pe anul 2018, care va fi în dezbatere publică în data de 19 februarie, Primăria Timişoara vrea să aloce suma de 145.000 de lei pentru întocmirea unui studiu de prefezabilitate “privind realizarea unui sistem de transport în comun de tip metrou”.
Potrivit reprezentanţilor Primăriei Timişoara, prima linie de metrou din oraş va lega Aeroportul Internaţional “Traian Vuia” de Calea Şagului, pe unde se intră în oraş dinspre frontiera cu Serbia, şi va avea cel puţin cinci staţii.
-
Veniturile Electrica au crescut în 2017 la 481,2 mil. lei, dar profitul a scăzut la 257 mil. lei
Compania a raportat pierderi din exploatare totalizând 107,4 milioane de lei anul trecut, în scădere faţă de totalul de 115,6 milioane de lei consemnat în 2016.
Totodată, datoriile Electrica SA au crescut de la 84,4 milioane de lei în 2016 la 104,8 milioane de lei în 2017.
„Situaţiile financiare preliminare sunt neauditate, individuale, şi au fost întocmite în conformitate cu standardele IFRS-EU”, precizează Electrica în comunicarea către Bursă.
-
Grupul Purcari s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti
Oferta a fost bine primită, tranşa dedicată investitorilor retail fiind suprasubscrisă de peste patru ori, în pofida turbulenţelor care au afectat pieţele globale şi care au marcat scăderi record ale indicelui Dow, notează un comunicat al companiei. Preţul final al ofertei a fost de 19 lei/acţiune, valoarea totală a ofertei ajungând la peste 186 milioane lei (50 milioane dolari).
Grupul Purcari este condus de fondatorul şi CEO-ul său, Victor Bostan, de profesie oenolog, alături de acţionarii Horizon Capital, companie de private equity din Ucraina şi Moldova, şi International Finance Corporation (IFC), parte a World Bank Group.
-
Compania de outsourcing Optima a încheiat 2017 cu afaceri de peste 16 milioane de lei
“Este al patrulea an consecutiv în care înregistrăm o creştere de 20-25%. Pentru 2018 vrem să păstrăm acelaşi ritm, chiar dacă suntem conştienţi că, de la an la an, devine din ce în ce mai greu să susţinem acest ritm de creştere pentru că baza de la care plecăm este din ce în ce mai mare. Chiar dacă este un plan ambitios, la finele lui 2018, , vrem să atingem pragul de 20 de milioane de lei cifră de afaceri”, declară Daniel Mereuţă, director general Optima.
Anul trecut s-a pus accentul pe dezvoltarea serviciilor de vânzări, inclusiv vânzări directe. Pentru anul 2018, Optima îşi propune diversificarea portofoliului de clienţi şi a serviciilor oferite, dar şi abordarea altor industrii.
Compania Optima a fost înfiinţată în 2010 şi are sediul în Bucureşti, fiind membră în Association of Business Service Leaders (ABSL). În prezent, în Optima activează 300 de angajaţi în centrele din Bucureşti şi Iaşi. Optima face parte din Grupul Next Capital cu afaceri în factoring, cumpărare şi recuperare de creanţe, cu o valoare anuală a finanţărilor de peste 50 de milioane de euro. Grupul Next Capital are acţionariat majoritar românesc, iar minoritar fondul de investiţii britanic North Bridge Capital Partners.
-
O tânără din România a „inventat” casa pentru care nu ai nevoie de autorizaţie si este rezistentă la cutremur şi foc – FOTO
Posta Maria a realizat, în scop demonstrativ, o casă dintr-un container industrial, de tip birou. Aceasta are izolaţie, aer condiţionat şi multă lumină. Tîrgumureşeanca spune că există posibilitatea construirii unei astfel de case şi din containere maritime care sunt mult mai rezistente, însă cu mai puţine facilităţi, relatează Radio Mureş.
Containerul maritim nu are izolaţie. La fel, nu are sistem electric încorporat. Cel industrial are. Din acesta am făcut atelierul meu şi, momentan, îl folosesc ca şi atelier dar, între timp, dacă doresc să schimb ceva, atunci pot să-l folosesc şi pentru casă de weekend, de exemplu, sau pentru orice.”
O casă construită din containere are mai multe avantaje: nu necesită proiect şi nici autorizaţie de construcţie deoarece se poate amplasa direct pe teren. În plus, e rezistentă la cutremur şi foc. Costurile sunt comparabile cu cele ale construcţiilor clasice, spune Posta Maria:
Nu are nevoie de autorizaţie de construcţie, nu are nevoie de un proiect anume pentru realizarea unei case pentru că este ca şi un joc Lego. Se montează unul lângă celălalt, se pot pune la etaj… deci, numai creativitatea nu are limite. Costul unei astfel de case este undeva între casa de cărămidă şi cea de lemn. Deci, costurile sunt undeva la mijloc şi includ toate amenajările, tot ce ţine de construcţie.”
-
Cea mai veche sticlă nedesfăcută de vin, de pe vremea romanilor, ar putea fi încă băută
Sticla de un litru şi jumătate a fost îngropată într-un mormânt al unui nobil roman aflat lângă oraşul german Speyer. Sticla se mai numeşte şi Römerwein aus Speyer. Cercetătorii estimează că acesta datează din anul 325 e.n., scrie Atlas Obscura.Vinul a fost cel mai probabil realizat din strugurii locali care au fost plantaţi în timpul regimului romani. Se găsesc şi alte plante a căror identitate nu a fost scoasă la iveală, probabil pentru gust sau cu rol de conservare. Reziduul dinăuntru nu se mai poate numi însă vin. Conform imaginii de mai jos, este o masă solidă, întunecată şi un lichid albicios; dar chiar şi supravieţuirea acestui reziduu este fără precedent.Este o sticlă care a rămas închisă ermetic, cu un dop de ceară şi un strat gros de ulei de măsline care au prevenit evaporarea conţinutului.