BusinessMagazin

Tag: rate

  • România are una dintre cele mai mari diferenţe între ratele de angajare la femei şi bărbaţi din UE

    În România, în 2016, era angajată 66,3% din populaţia cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani, 75% fiind bărbaţi şi 57,4% femei. Ţinta de ocupare a forţei de muncă stabilită de România pentru anul 2020 vizează o rată de 70% pentru populaţia în vârstă de 20-64 de ani.

    Alte state care au înregistrat diferenţe mari între rata de angajare la femei şi cea la bărbaţi, persoane cu vârste curpinse între 20 şi 64 de ani, sunt Cehia (16 puncte procentuale), Grecia (19 pp) şi Italia (20,1 pp).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chiriile, mai mari decât ratele lunare pentru locuinţe prin programul Prima Casă

    Costurile chiriilor sunt semnificativ mai mari decât cel al ratelor lunare în cazul achiziţiei locuinţelor prin programul Prima Casă, cu un credit pe o durată de 30 de ani, potrivit unei cercetări cercetări realizate de platforma de imobiliare Storia.ro.

    Astfel, un angajat din România  care  vrea să-şi închirieze o casă trebuie să plătească o chirie lunară echivalentă cu 33% din salariul net lunar în cazul închirierii unei garsoniere, faţă de o rată de 20% din salariul net în cazul programului Prima Casă. Pentru un apartament cu două camere, chiria ajunge la 48% din salariul lunar şi 64% dacă îşi închiriază o locuinţă cu trei camere, faţă de o rată cu o pondere lunară de 34%, respectiv 46% prin programul Prima Casă.

    La nivel de oraş, angajaţii din judeţul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru închirierea unei locuinţe, fie că vorbim de o garsonieră sau un apartament cu două şi trei camere. Aşadar, deşi clujenii se află pe locul trei în topul angajaţilor cu cele mai mari salarii din România după salariaţii din Bucureşti şi cei din Ilfov, costul chiriei pentru un apartament cu trei camere în Capitală este cu o treime mai mic decât în Cluj-Napoca.

    În judeţele în care nu au fost prea multe investiţii noi în ultimii ani, preţurile pentru închirierea locuinţelor au o pondere mai mică în veniturile medii ale salariaţilor. Astfel, creşterea salariului minim şi a salariilor din companiile private au făcut ca în judeţe precum Olt sau Gorj chiria unei garsoniere să reprezinte numai un sfert din salariul mediu net (faţă de media naţională de 45%).

    În medie, la nivel naţional închirierea unei garsoniere porneşte de la 130 euro pe lună, reprezentând o trieme din salariul mediu net al unui angajat din România. Cele mai mari preţuri sunt în Cluj, unde chiria medie pentru o garsonieră este de 230 de euro pe lună, Bucureşti (230 de euro/ lună), jud. Ilfov (200 de euro pe lună), Braşov (180 de euro pe lună) şi Iaşi (178 de euro/ lună). Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

    Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

    În Harghita, judeţul cu cele mai mici salarii medii (de 326 de euro pe lună), costul închirierii unei garsoniere este de  122 de euro pe lună (cu 6% sub media naţională), dar are o pondere de 38% în venitul salarial mediu (cu 6% peste media naţională).

    Costul închirierii unui apartament cu două camere reprezintă la nivel naţional aproape jumătate (48%) din salariul mediu net al unui angajat din România.

    Şi în cazul apartamentelor cu două camere, angajaţii din Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a chiriei, în raport cu salariul mediu. Astfel, închirierea unei locuinţe cu două camere reprezintă 72% din salariul mediu net al unui angajat din Cluj, cu 50% peste media înregistrată la nivel naţional, unde închirierea unei astfel de locuinţe consumă aproape jumătate din venitul net lunar.

    În medie, închirierea unui apartament cu două camere costă 190 de euro pe lună la nivel naţional. Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu două camere sunt în Cluj-Napoca (370 de euro pe lună), Bucureşti (330 de euro pe lună), Ilfov (290 de euro pe lună), Braşov (251 de euro pe lună), Iaşi (250 de euro pe lună) şi Timiş (250 de euro pe lună). Cele mai mici costuri cu închirierea a două camere sunt în judeţele  Harghita (125 de euro pe lună), Sălaj (130 de euro pe lună), Hunedoara (133 de euro pe lună) şi Botoşani (137 de euro pe lună).

    Costul închirierii unui apartament cu trei camere reprezintă la nivel naţional aproape două treimi (64%) din salariul mediu net al unui angajat din România. Un angajat din Cluj-Napoca plătit cu salariul mediu pe economie nu-şi permite să plătească preţul pentru chiria unui apartament cu trei camere, întrucât închirierea unei locuinţe cu 3 camere reprezintă 107% din salariul mediu net din judeţ.  Închirierea unei astfel de locuinţe  are o pondere  semnificativ mai mare în veniturile angajaţilor clujeni prin comparaţie cu media la nivel naţional, unde un angajat plăteşte, în medie, 64% din salariu pentru chiria unui apartament cu trei camere.

    În medie, închirierea unui apartament cu trei camere costă 250 de euro pe lună la nivel naţional. Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu 3 camere sunt în Cluj (549 de euro/lună), Bucureşti (420 de euro/lună),  Ilfov (378 de euro/lună), Braşov (350 de euro/lună) şi  Timiş (310 euro/lună). Cele mai mici costuri cu închirierea a trei camere sunt în Teleorman (131 de euro/lună), Vâlcea (155 de euro/lună), Dâmboviţa (178 de euro/lună) şi Harghita (185 de euro/lună).

    În clasamentul realizat la nivel naţional pentru închirierea unei garsoniere, Capitala se află pe poziţia a 12-a, cu o medie de 12% din salariul mediu net. Astfel, în Bucureşti preţul mediu lunar plătit pentru închirierea unei garsoniere este de 230 de euro, la egalitate cu cel din oraşul Cluj-Napoca, deşi salariile bucureştenilor sunt cu 18% mai mari decât ale acestora.

    Pentru un apartament cu două camere, locuitorii Capitalei plătesc în medie 330 euro, costul chiriei reprezentând 53% din salariul mediu net al unui angajat bucureştean. În clasamentul general, oraşul Bucureşti se clasează pe poziţia a 11-a, rata lunară pentru închirierea unui apartament cu două camere fiind cu 12% mai mică decât cea din Cluj-Napoca.

    Tot pentru Bucureşti, închirierea unui apartament cu trei camere porneşte de la 420 de euro pe lună, chiria lunară reprezentând 67% din salariul mediul net lunar. La fel, faţă de ocupanţii primului loc, bucureştenii plătesc aproape cu aproape o treime (31%) mai puţin decât clujenii.

    Cercetarea a fost realizată prin metoda analizei cantitative, folosind ca surse de informare baza de date a Storia.ro pentru preţurie medii ale chiriilor şi datele Institutului Naţional de Statistică pentru centralizarea veniturilor salariale medii pe judeţe în 2016. Salariul mediu net a fost calculat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică pentru intervalul ianuarie – noiembrie 2016 (cele mai recente date disponibile la data realsizării cercetării).

  • Cum am ajuns să plătim cele mai mari impozite la cele mai mici salarii?

    România se află pe locul opt în rândul statelor din UE cu cel mai ridicat nivel de taxare a salariului minim, după Franţa (unde rata de taxare aplicată la salariul minim este de 87,6%), Italia, Slovacia, Ungaria, Olanda, Suedia şi Estonia, unde nivelul de taxare variază între 50% şi 80% din salariul minim. Deşi are una dintre cele mai mari rate de taxare a salariului minim, România are unul dintre cele mai mici salarii minime din Europa, arată datele KPMG. Cu numai 322 euro/lună (1.450 lei brut/lună), salariul minim din România este mai mare doar prin comparaţie cu cel din Bulgaria (235 de euro/lună). Cele mai mari salarii minime le au angajaţii din Luxemburg, unde salariul minim brut este de circa 2.000 de euro pe lună.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum am ajuns să plătim cele mai mari impozite la cele mai mici salarii?

    România se află pe locul opt în rândul statelor din UE cu cel mai ridicat nivel de taxare a salariului minim, după Franţa (unde rata de taxare aplicată la salariul minim este de 87,6%), Italia, Slovacia, Ungaria, Olanda, Suedia şi Estonia, unde nivelul de taxare variază între 50% şi 80% din salariul minim. Deşi are una dintre cele mai mari rate de taxare a salariului minim, România are unul dintre cele mai mici salarii minime din Europa, arată datele KPMG. Cu numai 322 euro/lună (1.450 lei brut/lună), salariul minim din România este mai mare doar prin comparaţie cu cel din Bulgaria (235 de euro/lună). Cele mai mari salarii minime le au angajaţii din Luxemburg, unde salariul minim brut este de circa 2.000 de euro pe lună.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Producătorul de mobilă Lem’s a ajuns la afaceri de 76 de milioane de lei în primul trimestru

    Campania de reduceri, soluţiile de finanţare în rate fără dobândă şi noile produse de mobilier care au intrat în portofoliul curent Lemet la sfârşitul lui 2016 şi începutul lui 2017, au stimulat vânzările în această primă parte a anului.

    Românii preferă culorile deschise (cappuccino lucios, bej cubanit, alb lucios) când vine vorba de bucătării, optează pentru culoarea wenge în combinaţie cu cappuccino şi fronturi super lucioase la livinguri, iar la dormitoare preferă liniştea şi atmosfera destinsă pe care o oferă culoarea salcâm ciocolată.

    În prezent reţeaua LEM’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, aproximativ 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţă de peste 40.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • Românii ÎNTÂRZIE cu plata ratelor bancare şi a împrumuturilor luate de la prieteni şi familie, dar NU şi cu plata chiriilor

    Cercetarea arată că, în cele mai multe cazuri, respondenţii au spus că înregistrează întârzieri la plata ratelor bancare şi a sumelor împrumutate de la familie şi prieteni. Românii şi germanii înregistrează întârzieri la plata ratelor bancare într-o proporţie asemănătoare de 34%, respectiv 33%, scrie Ziarul Financiar.
     
    În ceea ce priveşte creditele ipotecare, spaniolii se află pe primul loc cu un procentaj de 29%, în timp ce respondenţii din celelalte şase ţări participante la studiu, înregistrează întârzieri cu un procentaj între 10% pentru România şi 17% pentru Germania. Pentru aceste tipuri de plăţi, polonezii înregistrează cel mai scăzut procentaj, doar 2% dintre respondenţi.
     
    Citeşte continuarea articolului în Ziarul Financiar
     

     

  • Românii se grăbesc să plătească rata la casă, dar uită de împrumuturile luate de la prieteni şi familie

    Rezultatele studiului implementat de Grupul Kruk în şapte ţări unde compania desfăşoară operaţiuni: Polonia, Republica Cehă, Slovacia, România, Germania, Italia şi Spania, arată care sunt cele mai des întâlnite servicii financiare unde respondenţii participanţi la studiu prezintă facturi restante.

    În cele mai multe cazuri, respondenţii au spus că înregistrează întârzieri la plata ratelor bancare şi a sumelor împrumutate de la familie şi prieteni. În acelaşi timp, românii şi germanii, într-o proporţie asemănătoare de 34%, respectiv 33%, înregistrează întârzieri la plata ratelor bancare, se arată într-un comunicat al companiei Kruk.

    Atunci când vine vorba de întârzieri la plata chiriilor, polonezii înregistrează cel mai ridicat procentaj: 29%, în timp ce doar 6% dintre români au întârzieri la plata chiriilor. În ceea ce priveşte creditele ipotecare, spaniolii se află pe primul loc cu un procentaj de 29%, în timp ce respondenţii din celelalte şase ţări participante la studiu, înregistrează întârzieri cu un procentaj între 10% pentru România şi 17% pentru Germania. Pentru aceste tipuri de plăţi, polonezii înregistrează cel mai scăzut procentaj, doar 2% dintre respondenţi.

    Dacă luăm în calcul întârzierile la plata utilităţilor: gaz şi electricitate, 35% dintre români au răspuns că au întârzieri la plata acestor utilităţi, comparabil cu rezultatele înregistrate de către respondenţii italieni (38%). Opusul acestor rezultate este prezentat de către Republica Cehă (8%) şi Germania, cu 14%.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Unde sunt cele mai ieftine garsoniere şi apartamente din ţară

    Rata lunară pentru o garsonieră consumă, în medie, 20% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziţionat o astfel de locuinţă prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară a unei garsoniere reprezintă 19% din venitul lunar al unui angajat la nivel naţional, potrivit unei analize realizate de platforma de imobiliare Storia.ro.

    În judeţul Hunedoara achiziţia unei locuinţe cu o cameră consumă numai 10% din salariul unui angajat plătit cu salariul mediu la nivel judeţean, indiferent dacă este cumpărată prin Prima Casă sau prin credit standard. Astfel hunedorenii plătesc cel mai puţin dintre toţi românii. 

    Tot în Hunedoara achiziţia unui apartament cu 3 camere consumă doar 24% din salariul lunar din judeţ, dacă este cumpăra prin Prima Casă şi numai 22% din salariu în cazul unui credit ipotecar standard. În acelaşi judeţ, locuinţele cu 4 camere consumă 24% din salariul lunar din judeţ dacă aceasta se face prin Prima Casă şi 22% dacă locuinţa este cumpărată prin credit ipotecar standard.

    Clujenii plătesc cele mai mari rate lunare, indiferent de modul de creditare ales. Astfel, pentru o garsonieră achiziţionată prin programul Prima Casă, rata lunară este de 32% din salariul mediu net din judeţ şi 30% din salariul lunar dacă e cumpărată prin credit imobiliar standard.

    După judeţul Cluj-Napoca, primele poziţii sunt ocupate de Dolj, Iaşi, Mureş, Braşov, Bihor, Prahova şi Brăila. Capitala se sitează pe poziţia a 15-a.

    Angajaţii din judeţul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru achiziţia unui apartament cu una sau două camere, deşi salariile din judeţ sunt mai mici decât cele din Capitală.

    Astfel, chiar dacă salariul mediu net din Cluj-Napocaeste cu 18% mai mic decât cel din Bucureşti, angajaţii clujeni plătesc rate cu 15% mai mari decât bucureştenii pentru achiziţia aceluiaşi tip de garsonieră. În cazul achiziţiei unui apartament cu 2 camere, rata lunară plătită pentru un credit prin Prima Casă echivalează cu 47% din salariul mediu al unui angajat clujean, cu mult peste media Bucureştiului, de numai 34% din venitul lunar.

    Pentru apartamentele cu 3 şi 4 camere, cele mai mari rate sunt în judeţul Constanţa. La polul opus, Hunedoara este cel mai avantajos judeţ din România din punctul de vedere al ponderii pe care o are rata lunară de achiziţie a unei locuinţe în salariul mediu, indiferent de tipul de imobil achiziţionat.

    La nivel naţional, achiziţia unei locuinţe în rate lunare prin programul Prima Casă reprezintă un cost echivalent cu valori între 20% şi 46% din salariul lunar mediu net, în funcţie de tipul de imobil cumpărat.În cazul unui credit ipotecar standard, rata lunară pentru cumpărarea unei locuinţe variază între 19% şi 44% din salariul mediu net la nivel naţional.

    “În momentul acesta, Clujul trece printr-o perioadă de creştere similară cu cea din anii 2007-2008. Oraşul se dezvoltă foarte rapid, cererea a ajuns să fie mult mai mare decât oferta şi, în acest context, din ce în ce mai mulţi oameni trec peste bariera preţului cu gândul că fac o investiţie de lungă durată. Cu siguranţă preţurile se vor stabiliza în următoarele 12 luni, iar procesul de vânzare va fi unul mult mai calculat şi mai bine informat“,explică Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Apartamentele cu 2 camere

    Rata lunară pentru un apartament cu 2 camere consumă, în medie, 34% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziţionat o astfel de locuinţă prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară pentru achiziţia unei locuinţe cu 2 camere reprezintă 32% din salariul lunar  net al unui angajat.

    Pentru o locuinţă cu 2 camere, un angajat clujean care obţine salariul mediu net va plăti 47% din veniturile sale lunare net (dacă achiziţionează locuinţa prin Prima Casă) şi 45% dacă o va cumpăra prin credit imobiliar standard.

    Imediat în clasamentul judeţean, urmează Constanţa, Dolj, Timiş, Iaşi, Maramureş, Bihor şi Braşov. Ratele cel mai puţin împovărătoare se găsesc în judeţele Hunedoara, Giurgiu, Harghita, Mehedinţi şi Teleorman.

    Apartamentele cu 3 şi 4 camere

    În majoritatea judeţelor, costul unui apartament cu 3 camere este similiar cu cel al unui apartament cu 4 camere raportat la povara pe care ar reprezenta-o pentru un salariat plătit la nivelul salariului mediu din judeţ, în aceleaşi condiţii de creditare.

    Angajaţii constănteni care vor să-şi cumpere un apartament cu 3 camere vor plăti  o rată echivalentă cu 58% din salariul lunar dacă o achiziţionează prin programul Prima casă. Dacă achiziţia se face printr-un credit imobiliar standard, rata lunară va consuma numai 57% dn salariul lunar.

    Pentru apartamentele cu 4 camere, un angajat care obţine salariul mediu net din Constanţa va plăti 46% din veniturile sale lunare nete (dacă achiziţionează apartamentul prin Prima Casă) şi  44% dacă va cumpăra locuinţa prin credit imobiliar standard (cu avans de 15%).

    În Bucureşti, unde există şi cele mai mari salarii, achiziţia unei garsoniere înseamnă o rată de 22% din salariul mediu din municipiu prin programul Prima Casă şi 21% din salariul mediu net prin creditul imobiliar standard, peste media naţională. Pentru achiziţia unui locuinţe cu 2 camere, rata lunară consumă doar o treime (34%) din salariul mediu din municipiu dacă locuinţa este cumpărată prin Prima Casă şi 32% dacă este achiziţionată prin credit ipotecar.

    Achiziţia unei locuinţe cu 3 camere prin Prima Casă rata lunară este echivalentă cu 39% din salariul mediu lunar. În cazul unui credit ipotecar tot pentru 30 de ani, avansul minim este de 15%, iar rata lunară echivalează cu 43% din salariul mediu net al unui angajat din Capitală. Pentru apartamentele cu 4 camere, valoarea ratei prin programul Prima Casă este de 39%, respectiv 43% prin credit imobiliar.

  • Judeţul din România unde te costă cel mai mult să-ţi cumperi un apartament

    Angajaţii din judeţul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru achiziţia unui apartament cu una sau două camere, deşi salariile din judeţ sunt mai mici decât cele din Capitală, potrivit unei analize realizate de platforma de imobiliare Storia.ro.

    Astfel, chiar dacă salariul mediu net din Cluj-Napocaeste cu 18% mai mic decât cel din Bucureşti, angajaţii clujeni plătesc rate cu 15% mai mari decât bucureştenii pentru achiziţia aceluiaşi tip de garsonieră. În cazul achiziţiei unui apartament cu 2 camere, rata lunară plătită pentru un credit prin Prima Casă echivalează cu 47% din salariul mediu al unui angajat clujean, cu mult peste media Bucureştiului, de numai 34% din venitul lunar.

    Pentru apartamentele cu 3 şi 4 camere, cele mai mari rate sunt în judeţul Constanţa. La polul opus, Hunedoara este cel mai avantajos judeţ din România din punctul de vedere al ponderii pe care o are rata lunară de achiziţie a unei locuinţe în salariul mediu, indiferent de tipul de imobil achiziţionat.

    La nivel naţional, achiziţia unei locuinţe în rate lunare prin programul Prima Casă reprezintă un cost echivalent cu valori între 20% şi 46% din salariul lunar mediu net, în funcţie de tipul de imobil cumpărat.În cazul unui credit ipotecar standard, rata lunară pentru cumpărarea unei locuinţe variază între 19% şi 44% din salariul mediu net la nivel naţional.

    “În momentul acesta, Clujul trece printr-o perioadă de creştere similară cu cea din anii 2007-2008. Oraşul se dezvoltă foarte rapid, cererea a ajuns să fie mult mai mare decât oferta şi, în acest context, din ce în ce mai mulţi oameni trec peste bariera preţului cu gândul că fac o investiţie de lungă durată. Cu siguranţă preţurile se vor stabiliza în următoarele 12 luni, iar procesul de vânzare va fi unul mult mai calculat şi mai bine informat“,explică Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Garsoniere

    Rata lunară pentru o garsonieră consumă, în medie, 20% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziţionat o astfel de locuinţă prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară a unei garsoniere reprezintă 19% din venitul lunar al unui angajat la nivel naţional.

    Clujenii plătesc cele mai mari rate lunare, indiferent de modul de creditare ales. Astfel, pentru o garsonieră achiziţionată prin programul Prima Casă, rata lunară este de 32% din salariul mediu net din judeţ şi 30% din salariul lunar dacă e cumpărată prin credit imobiliar standard.

    După judeţul Cluj-Napoca, primele poziţii sunt ocupate de Dolj, Iaşi, Mureş, Braşov, Bihor, Prahova şi Brăila. Capitala se sitează pe poziţia a 15-a.

    La polul opus se găseşte judeţul Hunedoara, unde achiziţia unei locuinţe cu o cameră consumă numai 10% din salariul unui angajat plătit cu salariul mediu la nivel judeţean, indiferent dacă este cumpărată prin Prima Casă sau prin credit standard.

    Apartamentele cu 2 camere

    Rata lunară pentru un apartament cu 2 camere consumă, în medie, 34% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziţionat o astfel de locuinţă prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară pentru achiziţia unei locuinţe cu 2 camere reprezintă 32% din salariul lunar  net al unui angajat.

    Pentru o locuinţă cu 2 camere, un angajat clujean care obţine salariul mediu net va plăti 47% din veniturile sale lunare net (dacă achiziţionează locuinţa prin Prima Casă) şi 45% dacă o va cumpăra prin credit imobiliar standard.

    Imediat în clasamentul judeţean, urmează Constanţa, Dolj, Timiş, Iaşi, Maramureş, Bihor şi Braşov. Ratele cel mai puţin împovărătoare se găsesc în judeţele Hunedoara, Giurgiu, Harghita, Mehedinţi şi Teleorman.

    Apartamentele cu 3 şi 4 camere

    În majoritatea judeţelor, costul unui apartament cu 3 camere este similiar cu cel al unui apartament cu 4 camere raportat la povara pe care ar reprezenta-o pentru un salariat plătit la nivelul salariului mediu din judeţ, în aceleaşi condiţii de creditare.

    Angajaţii constănteni care vor să-şi cumpere un apartament cu 3 camere vor plăti  o rată echivalentă cu 58% din salariul lunar dacă o achiziţionează prin programul Prima casă. Dacă achiziţia se face printr-un credit imobiliar standard, rata lunară va consuma numai 57% dn salariul lunar.

    Pentru apartamentele cu 4 camere, un angajat care obţine salariul mediu net din Constanţa va plăti 46% din veniturile sale lunare nete (dacă achiziţionează apartamentul prin Prima Casă) şi  44% dacă va cumpăra locuinţa prin credit imobiliar standard (cu avans de 15%).

    La polul opus este tot situaţia din judeţul Hunedoara, unde achiziţia unui apartament cu 3 camere consumă doar 24% din salariul lunar din judeţ, dacă este cumpăra prin Prima Casă şi numai 22% din salariu în cazul unui credit ipotecar standard. În acelaşi judeţ, locuinţele cu 4 camere consumă 24% din salariul lunar din judeţ dacă aceasta se face prin Prima Casă şi 22% dacă locuinţa este cumpărată prin credit ipotecar standard.

    Valoarea ratelor lunare în Capitală
    În Bucureşti, unde există şi cele mai mari salarii, achiziţia unei garsoniere înseamnă o rată de 22% din salariul mediu din municipiu prin programul Prima Casă şi 21% din salariul mediu net prin creditul imobiliar standard, peste media naţională. Pentru achiziţia unui locuinţe cu 2 camere, rata lunară consumă doar o treime (34%) din salariul mediu din municipiu dacă locuinţa este cumpărată prin Prima Casă şi 32% dacă este achiziţionată prin credit ipotecar.

    Achiziţia unei locuinţe cu 3 camere prin Prima Casă rata lunară este echivalentă cu 39% din salariul mediu lunar. În cazul unui credit ipotecar tot pentru 30 de ani, avansul minim este de 15%, iar rata lunară echivalează cu 43% din salariul mediu net al unui angajat din Capitală. Pentru apartamentele cu 4 camere, valoarea ratei prin programul Prima Casă este de 39%, respectiv 43% prin credit imobiliar.

  • A transformat un dar de nuntă într-o avere de 9 miliarde de dolari

    Părinţii săi au murit când avea patru ani, Roman Abramovici fiind apoi crescut de bunica şi unchiul său.

    El a obţinut prima sursă de finanţare sub forma unui dar de nuntă de la socrii săi; a renunţat apoi la studii pentru a-şi urmări visul de antreprenor, care în primă fază a constat în vânzarea unor raţe de plastic dintr-un apartament situat în Moscova.

    Până la vârsta de 21 de ani, Abramovich intrase pe piaţa neagră folosind banii primiţi de la părinţii soţiei sale. Companiile sale au devenit în cele din urmă legale la începutul anilor ’90; până atunci, omul de afaceri pornise şi lichidase deja peste 20 de firme.

    La 26 de ani, Abramovich a fost arestat sub acuzaţia că ar fi furat bunuri ale statului. Nouă ani mai târziu, el avea să devină guvernator al provinciei Chukotka.

    El susţine şi în ziua de azi că a fost nevinovat în respectivul caz: “Au fost probleme cu sistemul bancar. Banii pierduţi de rafinărie au fost ulterior descoperiţi iar eu am fost eliberat”, spune miliardarul rus.

    Luxul şi opulenţa sunt cele mai bune cuvinte pentru a caracteriza viaţa miliardarului rus Roman Abramovich. Petrecerile pe care le organizează sunt deja legendare, precum cele de Revelion din insula St. Barts.