Lidl anunţă că cele peste 290 de magazine vor fi închise în prima şi a doua zi de Paşte, pe 2 şi 3 mai. Astfel, clienţii îşi vor putea face cumpărăturile în magazinele reţelei până sâmbătă, 1 mai, inclusiv, activitatea magazinelor fiind reluată marţi, 4 mai.
„În această perioadă, orarul de funcţionare a magazinelor Lidl din toată ţara este adaptat constant la măsurile impuse de autorităţi, în funcţie de situaţia epidemiologică locală”, precizează reprezentanţii companiei într-un comunicat.
♦ Clotilde Armand, primarul sectorului 1, afirmă că va face prima breşă în programul scurt al bugetarilor: „Vom schimba regulamentul intern pentru ca în ziua de vineri să nu se mai lucreze până la ora 14.00. Să se lucreze până la ora 16.30.
O parte importantă dintre bugetari lucrează vineri până la ora 14.00, justificând cu un program prelungit cu o jumătate de oră în timpul primelor patru zile ale săptămânii. Acest program însă nu ia în considerare nicio pauză, inerentă unei activităţi de 8 ore. În sectorul privat, programul de lucru este de 8,5-9 ore, cu pauze incluse de cel puţin o oră în total.
„Organizarea şi modul concret de stabilire a programului de lucru pentru toţi salariaţii Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale se realizează în conformitate cu prevederile legale (…) durata normală a timpului de lucru este de 40 de ore/săptămână. Repartizarea acestora este reglementată prin Regulamentul intern al instituţiei, astfel: de luni până joi, în intervalul orar 8:00 – 16.30, şi vineri, în intervalul orar 8.00 – 14.00“, a răspuns la solicitarea ZF Ministerul Muncii.
Primarul sectorului 1 Clotilde Armand, spune că intenţionează să regândească programul scurt al angajaţilor din Primăria Sectorului 1.
Aceeaşi situaţie a programului scurt de vineri se poate regăsi în mai multe instituţii ale statului, inclusiv la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Consiliul Concurenţei, ANAF etc.
Guvernul se luptă cu un deficit bugetar uriaş şi încearcă reducerea acestuia în special pe baza unei creşteri economice încă neconfirmate de date. În aceeaşi vreme, salariile bugetarilor au însemnat 110 mld. lei în 2020, adică mai mult de o treime din veniturile fiscale ale statului. Împreună cu pensiile, salariile înghit 93% din veniturile fiscale. Salariile din sectorul public din România sunt cu 70% mai mari decât salariul mediu pe economie, din acest punct de vedere, cea mai mare diferenţă din Europa, arată o analiză a lui Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România.
Ziarul Financiar a trimis solicitări instituţiilor statului pentru a cere lămuriri privind pontajul angajaţilor cu program scurt vinerea şi dacă şi salariile sunt în concordanţă cu programul scurtat.
Ministerul Muncii şi Primăria Sectorului 1 au avut un răspuns similar: de luni până joi programul angajaţilor este de la 8.00 la 16.30, deci 8,5 ore timp de 4 zile pe săptămână şi vinerea 6 ore.
În total, se adună 40 de ore – norma întreagă.
Primăria Sectorului 1 a răspuns: „Programul zilnic de lucru pentru salariaţii care în ziua de vineri lucrează până la ora 14:00 este de luni până joi de la ora 08:00 la ora 16:30, respectiv 4 zile*8 ore şi oră/ zi â 34 de ore, iar vinerea de la ora 08:00 la ora 14:00, respectiv 1 zi â 6 ore. În consecinţă, este respectată durata normală a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână, întrucât 34 de ore (de luni până joi) Ă 6 ore (vineri) â 40 de ore.“
Din răspunsurile celor două instituţii se înţelege fie că angajaţii lucrează fără pauze, fie că pauzele sunt incluse în programul de lucru.
Potrivit Codului muncii „timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare.“
Despre pauze, Codul Muncii spune „Pauzele, cu excepţia dispoziţiilor contrare din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din regulamentul intern, nu se vor include în durata zilnică normală a timpului de muncă.“
Cele două ore jumătate libere vinerea pentru unii angajaţi bugetari, adunate într-un an, înseamnă practic încă 16 zile de concediu. Un angajat normal are dreptul la 21 de zile de concediu de odihnă pe an.
Cum este în mediul privat?
Bogdan, 25 de ani, este angajat la o companie multinaţională din telecomunicaţii, cu normă de lucru întreagă. Programul său zilnic este de luni până vineri de la 9:00 la 18:00.
„Practic, am 7,5 ore de lucru efectiv zilnic şi o oră şi jumătate de pauză, care este împărţită în 4: două pauze de jumătate de oră şi două pauze de un sfert de oră“ spune Bogdan.
Andrei, angajat într-un call-center, are un program de 8,5 ore zilnic împărţit astfel: 7,5 ore timp de lucru efectiv şi trei pauze, una de jumătate de oră şi două de un sfert de oră.
În martie, dincolo de pandemie, vaccinare şi prăbuşirea fondului Greensill, care îl trage după el şi pe noul magnat al oţelului, miliardarul Sanjeev Gupta (care deţine Sidex Galaţi şi o bancă în România), cel mai comentat subiect din lume a fost plângerea anonimă a unui analist de la Goldman Sachs, care a declarat că munceşte prea mult, că şefii îl exploatează, că nu are nicio zi liberă şi, în final, că este plătit prost pentru efortul depus. Alături de analistul de la cea mai influentă, dar şi cea mai hulită bancă de investiţii americană, au mai venit şi alţi analişti de la Londra, ceea ce în final a dus la o reacţie din partea conducerii băncii, care le-a spus că va studia problema, că se gândesc să le dea duminica liber, dar până când aceste lucruri se vor rezolva, le-a trimis analiştilor tineri cutii cu fructe şi sărăţele.
Un analist de la Goldman Sachs, conform site-urilor de resurse umane, se apropie de 100.000 de dolari pe an brut, dublu faţă de cât este venitul mediu din New York şi de 3 ori mai mult decât venitul mediu din SUA. Toată lumea ştie că în investment banking, în marile firme de avocatură, în firmele de consultanţă se lucrează non-stop, că noţiunea de a dormi mai mult de câteva ore nu există, că şansa de a avea un lunch în afară, în timpul programului, este foarte mică, dar în continuare sunt cozi uriaşe de tineri dornici să lucreze în aceste domenii.
Selecţia la locul de muncă este extrem de dură, rezistă numai cel care are rezultate cuantificabile în veniturile încasate de la clienţii gestionaţi. Ideea este că dacă promovezi, dacă ajungi la etajele superioare, câştigul este practic nelimitat, managing directorii ajungând şi la 20 de milioane de dolari pe an, bineînţeles, cea mai mare parte din bonusuri. Deci îi putem înţelege pe şefi că îşi exploatează angajaţii din subordine, în special pe tineri.
Ca să lucreze pentru numele mari de pe Wall Street sau City-ul londonez tinerii fac orice, pentru că au şansa să scape de «sărăcia» comună şi pot să stea la masa bogaţilor. Capitalismul este dur la vârf şi rezistă numai cei care au o determinare de fier şi pot să „calce pe cadavre” în atingerea obiectivelor personale şi a ţintelor financiare. Îmi amintesc că un bancher român, care a lucrat mulţi ani la Londra, mi-a spus la un moment dat că fusese angajat de o bancă, iar din scaunul pe care îl obţinuse trebuia să facă un profit anual de 10 milioane de lire sterline. Dacă nu făcea, pleca.
Pentru băncile de investiţii, eşti pur şi simplu obligat să lucrezi non-stop, deoarece clienţii acestora cer acest lucru şi plătesc ca atare. Acest model câştigă teren şi în alte sectoare, având în vedere cât de dură este lupta pentru fiecare contract, fiecare client.
Învăţând din America, unde a lucrat la Microsoft, Daniel Dines, cel care este unul dintre cofondatorii UiPath, cel mai valoros start-up pornit din România, a spus într-o prezentare că se aşteaptă ca cei care lucrează pentru el să fie disponibili 24/7, respectiv „dacă îl sun la ora 2 noaptea să discut ceva, să răspundă la telefon şi să fie prezent”. Şi pentru acest lucru, de a fi disponibili non-stop, angajaţii primesc acţiuni în cadrul companiei, care s-ar putea să fie extrem de valoroase. Când UiPath se va lista la Bursa de la New York, mulţi dintre aceşti angajaţi vor vedea dacă merită sau nu să aibă telefonul deschis.
Păstrând proporţiile şi reducând sumele în discuţie, care sunt mult mai mici, şi în România se lucrează non-stop când sunt proiecte de consultanţă, de finanţare, de audit care implică sume mari de bani, din care pot rezulta bonusuri consistente. Dar încă nu suntem ca americanii.
În America, în marile centre financiare ale lumii, nimeni nu este obligat să lucreze la băncile de investiţii, acolo unde şansele de burnout sunt mult mai ridicate. Dar toată lumea o face pentru bani, pentru că diferenţa faţă de media societăţii este destul de mare.
Cine vrea o viaţă liniştită se poate duce într-o fabrică cu program fix, de 8 ore.
OTP Bank România a anunţat că primeşte cereri de creditare pentru achiziţia de locuinţe prin Programul Noua Casă, cu o dobândă variabilă de 3,67% (marja de dobândă de 2% Ă IRCC), dobânda anuală efectivă (DAE) ajungând la 3,73%.
Pentru un credit acordat de OTP Bank în valoare de 221.000 lei, pentru o perioadă de 30 de ani, clientul va avea o dobândă variabilă de 3,67% (marja de dobândă de 2% Ă IRCC), o dobândă anuală efectivă (DAE) de 3,73%, iar rata lunară va fi de 1.013 lei (metoda de rambursare prin rate Ă dobândă egale). Costul total al creditului va fi de 143.852 lei, iar valoarea totală plătită ajunge la 364.852 lei, conform unui exemplu transmis de bancă.
La acestea se adaugă comisionul anual de gestiune FNGCIMM de 0,30%, calculat din valoarea garanţiei.
Pentru ediţia de anul acesta a programului Noua Casă Ministerul Finanţelor a alocat un plafon de garantare de 1,5 mld. lei.
„OTP Bank oferă credite pentru achiziţia de locuinţe prin programul Noua Casa, cu aceeaşi rată a dobânzii ca anul trecut, respectiv marja fixă de 2% la care se adaugă IRCC (Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor). Acest tip de credit nu are comision de analiză sau de administrare lunară a dosarului, singurul comision fiind cel de gestiune pentru garanţia acordată de stat, datorat către FNGCIMM (Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri). Acesta a fost redus la 0,3% în 2021 şi se aplică anual la valoarea garantată de către stat pentru creditul prin Programul Noua Casă”, a transmis banca.
În privinţa avansului necesar, pentru achiziţia unei locuinţe cu o valoare de până la 70.000 euro este nevoie de 5%, echivalent lei, iar pentru locuinţe cu valori între 70.001 şi 140.000 de euro, echivalent lei, avansul minim este de 15%.
„Suntem un partener tradiţional FNGCIMM şi un finanţator consecvent al programului Noua Casă, prin care un segment important al clienţilor poate achiziţiona locuinţe în condiţii de finanţare speciale, cu garanţii susţinute de stat. În 2021, după un an de pandemie şi de proiecte puse în aşteptare, este cu atât mai important să susţinem împlinirea acestor obiective ale clienţilor noştri, să asigurăm buna funcţionare a programului şi să distribuim rapid către beneficiari fondurile alocate”, a declarat Roxana Hidan, director general adjunct OTP Bank România, divizia Retail.
Pentru clienţii care nu se încadrează în condiţiile Programului Noua Casă, OTP Bank propune instrumente de finanţare alternative, precum creditul ipotecar standard, pentru care se poate alege fie o dobândă variabilă pe toata durata creditului, fie o dobândă fixă pentru primii 5 ani, apoi variabilă. În cazul alegerii ratei de dobândă variabilă, acestea se încadrează între 4,49 % şi 5,79%, cu DAE între 4,62% si 6,07%. În cazul alegerii unei rate a dobânzii fixe pentru primii cinci ani, aceasta este între 5,19% şi 6,49%, cu DAE între 5,35% şi 6,81%. Pentru creditul ipotecar standard avansul minim este de 15%.
OTP Bank România a anunţat că primeşte cereri de creditare pentru achiziţia de locuinţe prin Programul Noua Casă, cu o dobândă variabilă de 3,67% (marja de dobândă de 2% Ă IRCC), dobânda anuală efectivă (DAE) ajungând la 3,73%.
Pentru un credit acordat de OTP Bank în valoare de 221.000 lei, pentru o perioadă de 30 de ani, clientul va avea o dobândă variabilă de 3,67% (marja de dobândă de 2% Ă IRCC), o dobândă anuală efectivă (DAE) de 3,73%, iar rata lunară va fi de 1.013 lei (metoda de rambursare prin rate Ă dobândă egale). Costul total al creditului va fi de 143.852 lei, iar valoarea totală plătită ajunge la 364.852 lei, conform unui exemplu transmis de bancă.
La acestea se adaugă comisionul anual de gestiune FNGCIMM de 0,30%, calculat din valoarea garanţiei.
Pentru ediţia de anul acesta a programului Noua Casă Ministerul Finanţelor a alocat un plafon de garantare de 1,5 mld. lei.
„OTP Bank oferă credite pentru achiziţia de locuinţe prin programul Noua Casa, cu aceeaşi rată a dobânzii ca anul trecut, respectiv marja fixă de 2% la care se adaugă IRCC (Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor). Acest tip de credit nu are comision de analiză sau de administrare lunară a dosarului, singurul comision fiind cel de gestiune pentru garanţia acordată de stat, datorat către FNGCIMM (Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri). Acesta a fost redus la 0,3% în 2021 şi se aplică anual la valoarea garantată de către stat pentru creditul prin Programul Noua Casă”, a transmis banca.
În privinţa avansului necesar, pentru achiziţia unei locuinţe cu o valoare de până la 70.000 euro este nevoie de 5%, echivalent lei, iar pentru locuinţe cu valori între 70.001 şi 140.000 de euro, echivalent lei, avansul minim este de 15%.
„Suntem un partener tradiţional FNGCIMM şi un finanţator consecvent al programului Noua Casă, prin care un segment important al clienţilor poate achiziţiona locuinţe în condiţii de finanţare speciale, cu garanţii susţinute de stat. În 2021, după un an de pandemie şi de proiecte puse în aşteptare, este cu atât mai important să susţinem împlinirea acestor obiective ale clienţilor noştri, să asigurăm buna funcţionare a programului şi să distribuim rapid către beneficiari fondurile alocate”, a declarat Roxana Hidan, director general adjunct OTP Bank România, divizia Retail.
Pentru clienţii care nu se încadrează în condiţiile Programului Noua Casă, OTP Bank propune instrumente de finanţare alternative, precum creditul ipotecar standard, pentru care se poate alege fie o dobândă variabilă pe toata durata creditului, fie o dobândă fixă pentru primii 5 ani, apoi variabilă. În cazul alegerii ratei de dobândă variabilă, acestea se încadrează între 4,49 % şi 5,79%, cu DAE între 4,62% si 6,07%. În cazul alegerii unei rate a dobânzii fixe pentru primii cinci ani, aceasta este între 5,19% şi 6,49%, cu DAE între 5,35% şi 6,81%. Pentru creditul ipotecar standard avansul minim este de 15%.
Restricţiile de weekend au stârnit nemulţumiri în rândul românilor. Magazinele se închid la ora 18:00, iar acest lucru a produs aglomerări. Raed Arafat, şeful DSU, susţine că oamenii pot să plece de la serviciu la magazin.
Restricţiile aplicate în weekend au stârnit numeroase controverse în rândul românilor. În primul weekend de la aplicarea acestor noi măsuri, oamenii s-au îngrămădit la magazine pentru a reuşi să facă cumpărăturile necesare înainte de ora 18:00.
Totuşi, multe persoane sunt nemulţumite de această măsură, conform căreia magazinele se închid la această oră, deoarece programul de la serviciu nu le permite să-şi facă cumpărăturile în timp util. În prezent, sunt în vigoare două măsuri care îi vizează pe angajaţi: telemunca şi programul de lucru decalat.
Soluţia lui Raed Arafat este ca angajaţii să solicite angajatorului dreptul de a merge la cumpărături înainte de ora 18:00. „Mai sunt încă două măsuri care au fost adoptate şi nu sunt ridicate: telemunca care îţi permite să fragmentezi programul, să ieşi într-o pauză, să cumperi şi să te întorci, şi decalarea programului. Orice angajat trebuie să solicite angajatorului să o facă”, a declarat Raed Arafat, marţi seară
Veşti bune pentru cei care vor să acceseze programul Rabla Clasic care vor putea cere mai mulţi bani pentru a-şi schimba maşina veche cu una nouă, conform unui proiect de ordin pus în dezbatere de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).
La jumătatea acestei săptămâni a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) un proiect pentru modificarea şi completarea Ghidului de finanţare a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2020-2024, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 324/2020, cu modificările şi completările ulterioare pentru modificarea Programului Rabla.
Astfel, va fi majorat cuantumul primei de casare cu 1.000 de lei, al ecobonusului pentru tehnologia hibridă cu 500 de lei şi cel al ecobonusului acordat pentru tehnologia GNC/GPL/emisii sub 96gCO2/km cu 500 de lei; astfel, prima de casare va avea o valoarea de 7.500 de lei, iar ecobonusurile de 3.000 de lei, respectiv 1.500 de lei;
Ministrul Mediului, Barna Tanczos, anunţa, la sfârlitul lunii trecute, creşterea primei de casare şi a eco-bonusurilor oferite românilor care îşi cumpără maşini noi prin programul Rabla.
„Anul acesta vom modifica prima de casare din program, o vom majora de la 6.500 de lei la 7.500 de lei, aproximativ 1.500 de euro o să fie prima de casare”, a explicat ministrul Mediului.
Reprezentantul Guvernului a mai anunţat că va fi majorat bugetul alocat programului Rabla Clasic cu aproximativ 10% până la 440 de milioane de lei astfel încât să crească numărul maşinilor noi finanţate. Suma maxima care poate fi primită de o persoană fizică sau juridică prin programul Rabla Clasic este 2.250 de euro.
Şi bugetul Rabla Plus va creşte anul acesta.
„Avem cel mai mare buget de când există acest program, dublăm bugetul de anul trecut şi ajungem la 400 de milioane de lei deoarece am văzut interesul cetăţenilor pentru maşinile electrice nepoluante. Vrem cât mai multe maşini electrice pe şoselele din România”, a mai spus ministrul Mediului.
În prezent, maşinile electrice reprezintă doar 1% din totalul autovehiculelor din România
„De aceea este nevoie de programe naţionale. Rămânem cu cea mai mare primă din Europa pentru maşinile electrice”, a precizat Barna Tanczos.
Un român poate primi cel mult 10.000 de euro pentru achiziţionarea unei maşini electrice şi 4.500 de euro pentru o maşină hibrid. Bugetul alocat programului Rabla Plus permite achiziţionarea a 6.600 de maşini electrice şi a 5.000 de tipul hibrid.
Pentru ca proiectul de ordin, pentru programul Rabla Clasic, să intre în vigoare trebuie semnat de către ministru şi publicat în Monitorul Oficial.
Magazinele se închid la ora 18.00 şi intră în vigoare restricţii de circulaţie pentru toată populaţia începând cu ora 20.00, în localităţile unde rata de incidenţă este de peste 7,5 la mie, au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, surse guvernamentale.
Unde rata de incidenţă este de peste 4 la mie se impun restricţii de circulaţie începând cu ora 20.00 până la ora 5.00 pentru zilele de vineri, sâmbătă şi duminică.
În judeţele unde rata de incidenţă depăşeşte 7,5 la mie vor fi restricţii toată săptămâna.
Magazinele, mall-urile şi pieţele din localităţile cu rată de incidenţă între 4 şi 7,5 la mie vor fi închise de vineri până duminică începând cu ora 18.00. Acolo unde rata de incidenţă este de peste 7,5 la mie se închid centrele comerciale de la ora 18.00 toată săptămâna.
Sălile de sport rămân deschise, cu excepţia localităţilor unde rata de incidenţă de 4 la mie este depăşită.
În prezent, singurul judeţ unde rata de incidenţă depăşeşte 7,5 la mia de locuitori este Ilfov.
Capitala şi judeţele Braşov, Cluj, Hunedoara şi Timiş au rată de incidenţă de peste 4 la mia de locuitori.
Constanţa, Giurgiu, Sălaj şi Sibiu au rată de incidenţă de peste 3 la mia de locuitori.
Guvernul a aprobat plafonul de garantare a Programului Noua Casa, editia 2021, in valoare de 1,5 miliarde lei, iar Ministerul de Finanţe a diminuat comisionul de administrare de la 0,40% la 0,30% din soldul garanţiei.
În paralel, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a finalizat procedura de alocare a plafoanelor anuale ale garanţiilor care pot fi emise de către băncile participante, în funcţie de ponderea garanţiilor acordate de către fiecare finanţator în anul precedent.
Plafonul va fi distribuit cu acordul Ministerului Finanţelor, urmând ca aplicaţia informatică să fie deschisă pentru cele 14 bănci participante în program: BRD-GSG, BCR, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Banca Romaneasca, Unicredit Bank, Garanti Bank, First Bank, Vista Bank, Intesa Sanpaolo Bank şi Alpha Bank.
Cererile pentru finanţare pot fi depuse la bănci începând de vineri.
”Programul Noua Casă işi pastrează şi în anul 2021 principalele avantaje majore, faţă de orice alt credit ipotecar: avansul minim, dobânda avantajoasă şi garanţia de stat. Plafonul de garantare pe care il avem la dispozitie anul acesta, va răspunde solicitarilor a peste 18.000 aplicanţi în program. Având în vedere particularităţile acestui an, Guvernul a decis diminuarea comisionului de administrare, pentru a uşura sarcina tuturor românilor care au apelat la un credit ipotecar cu garanţie de stat”, a declarat Dumitru Nancu, Directorul General, FNGCIMM.
Soldul garanţiilor Prima Casă şi Noua Casă, aflate în portofoliul FNGCIMM, începând cu anul 2009, a ajuns la un număr de peste 275.000, cu o valoare totală de 24,5 miliarde lei ce susţin finanţări de 50 miliarde lei. Rata de default se menţine subunitară, la 0,30%.
În anul 2020, FNGCIMM a acordat prin cele două programe, Prima Casă, şi Noua Casă un număr de 16.102 garanţii, pentru credite de aproximativ 3,6 miliarde lei.
De la lansarea programului Noua Casă, in trimestrul III 2020, au fost acordate 7.882 garanţii, ce susţin finanţări în valoare de 1,95 miliarde de lei.
La acestea se adauga un număr de 2.188 promisiuni de garantare, emise in anul 2019-2020, in valoare de 299 milioane lei, din care un număr de 213 promisiuni de garantare, au fost deja onorate pana la 15 martie 2021.
Primăria Sectorului 5 reduce programul mall-urilor, al magazinelor şi al teraselor. Modificările vor intra în vigoare joi şi vor fi luate pentru a preveni intrarea în carantină a oraşului.
Primăria Sectorului 5 a dispus mai multe măsuri, pentru a limita răspândirea COVID-19 şi pentru a preveni impunerea carantinei totale în Capitală. Noul program a fost anunţat de reprezentanţii Primăriei.
„Începând de mâine, 25 martie 2021 şi până în 11 aprilie 2021 să se reducă programul agenţilor economici de pe raza sectorului, după cum urmează: LUNI – VINERI – mall-urile, hypermarketurile, supermarketurile, terasele, service-urile auto, spălătoriile etc. vor fi deschise între orele 07.00 – 19.00. SÂMBĂTĂ – DUMINICĂ – mall-urile, hypermarketurile, supermarketurile, terasele, service-urile auto, spălătoriile etc. vor fi deschise între orele 07.00 – 15.00”, a anunţat, pe Facebook, primarul Cristian Popescu Piedone.
Programul farmaciilor nu va fi afectat. Acestea vor funcţiona după programul normal, iar farmaciile non-stop vor avea în continuare program 24 din 24. Pieţele, însă, vor avea şi ele program modificat.
„Programul pieţelor agroalimentare de pe raza Sectorului 5 se va modifica după cum urmează: LUNI – VINERI – 07.00 – 17.00. SÂMBĂTĂ – DUMINICĂ – 07.00 – 15.00. Locurile de joacă vor rămâne deschise zilnic până la ora 19.00”, a mai spus primarul Popescu Piedone.
Poliţia Locală a Sectorului 5 va efectua verificări pe raza sectorului pentru a se asigura că agenţii economici respectă măsurile incluse în dispoziţia emisă de primar. Cei care nu vor duce la îndeplinire normele impuse prin această dispoziţie vor avea autorizaţie de funcţionare suspendată şi vor fi sancţionaţi conform legii.