BusinessMagazin

Tag: prognoza

  • Prognoza pentru următoarele 4 săptămâni

    Luna octombrie va avea temperaturi mai ridicate decât cele normale, iar ploile vor fi deficitare, potrivit prognozei transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie pentru perioada 25 septembrie – 23 octombrie.

    25 septembrie – 2 octombrie
    Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această perioadă în toate regiunile, dar mai ales în cele extracarpatice. Regimul pluviometric va fi deficitar în toată ţara, dar mai ales în regiunile vestice, nordice, centrale şi sudice.

    2 – 9 octombrie
    Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această săptămână în toate regiunile, îndeosebi în cele sud-estice. Regimul pluviometric va fi deficitar în toate regiunile, dar mai ales în cele vestice.

    10 – 16 octombrie
    Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice acestei perioade în toată ţara. Regimul pluviometric va fi deficitar în vestul, sud-vestul, precum şi în zona de munte din sudul ţării, în timp ce în rest cantităţile de precipitaţii se vor situa în jurul celor normale pentru această săptămână.

    16 – 23 octombrie
    Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile, dar mai ales în cele sudice şi estice. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă la nivelul întregii ţări.

     

  • Vremea se va menţine călduroasă, cu disconfort termic ridicat în Bucureşti

    Vremea se va menţine călduroasă, până luni dimineaţă, cu disconfort termic ridicat şi indice temperatură-umezeală ce posibil vadepăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi, anunţă Administraţia Naţională de Meteorologie

    Vremea se va menţine călduroasă, cu disconfort termic ridicat şi indice temperatură-umezeală (ITU) ce posibil va depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi, potrivit prognozei speciale pentru zona Capitalei, valabilă până luni dimineaţă.

    Meteorologii afirmă că temperatura maximă va fi de 33…34 de grade, iar cea minimă de 14…16 grade.

    Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla în general moderat, rafale de până la 40…45 km/h, după-amiaza şi seara.

  • Vremea se va menţine călduroasă, cu disconfort termic ridicat în Bucureşti

    Vremea se va menţine călduroasă, până luni dimineaţă, cu disconfort termic ridicat şi indice temperatură-umezeală ce posibil vadepăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi, anunţă Administraţia Naţională de Meteorologie

    Vremea se va menţine călduroasă, cu disconfort termic ridicat şi indice temperatură-umezeală (ITU) ce posibil va depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi, potrivit prognozei speciale pentru zona Capitalei, valabilă până luni dimineaţă.

    Meteorologii afirmă că temperatura maximă va fi de 33…34 de grade, iar cea minimă de 14…16 grade.

    Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla în general moderat, rafale de până la 40…45 km/h, după-amiaza şi seara.

  • Prognoza pentru următoarele 4 săptămâni

    25 septembrie – 2 octombrie
    Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în toate regiunile Regimul pluviometric va fi deficitar în toate regiunile, dar mai ales în cele vestice, nordice şi centrale.

    2 – 9 octombrie
    Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă. Regimul pluviometric va fi în general deficitar în majoritatea regiunilor.

    9 – 16 octombrie
    Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice acestei perioade în toate regiunile, dar mai ales în sudul şi estul ţării. Regimul pluviometric va fi deficitar în vestul, nordul şi centrul teritoriului, în timp ce în rest cantităţile de precipitaţii se vor situa în jurul celor normale pentru această săptămână.

    16 – 23 octombrie
    Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval în toată ţara.

  • Prognoza până la mijlocul lunii octombrie

    Meteorologii anunţă că până la mijlocul lunii octombrie vremea va fi mai caldă decât este normal în această perioadă a anului. De asemenea, nu vor fi foarte multe precipitaţii.

    Potrivit Administraţiei Naţionale de Metetorologie, în săptămâna 18 – 25 septembrie, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în toată ţara, îndeosebi în regiunile vestice şi nordice. Regimul pluviometric va fi excendentar în nord-vestul ţării, în timp ce în restul teritoriului cantităţile de precipitaţii vor fi deficitare.

    În săptămâna 25 septembrie – 2 octombrie, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii ţări. Regimul pluviometric va fi deficitar în toate regiunile, dar mai ales în cele vestice, nord-vestice şi local în cele centrale.

    În săptămâna 2 – 9 octombrie, temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, îndeosebi în regiunile extracarpatice. Regimul pluviometric va fi deficitar în toată ţara, dar mai ales în vestul şi nord-vestul teritoriului.

    În săptămâna 9 – 16 octombrie, mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice acestei perioade în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi în general deficitar în majoritatea regiunilor, au precizat meteorologii.

  • Motorul economic al Europei a intrat în marşarier: Prognozele negre ale economiştilor s-au transformat în realitate şi asta înseamnă veşti proaste pentru continent

    Pe fondul problemelor pe care le întâmpină la nivelul industriei, perspectivele economice ale Germaniei s-au deteriorat, iar economia ar fi intrat din nou în recesiune, scrie Bloomberg.

    Economiştii au prognozat anterior posibilitatea unei contracţii. Conform unui sondaj realizat în rândul acestora, PIB-ul ar urma să scadă cu 0,1%, urmând să-şi revină la finalul anului, dacă nu se confruntă cu noi turbulenţe.

    Un astfel de rezultat ar evidenţia şi mai mult modul în care s-au schimbat lucrurile. Ţara care a fost cândva motorul economic Europei se află acum în situaţia de frâna creşterea economică, fiind afectată de cererea scăzută din China şi de o criză energetică persistentă.

    Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a fost nevoit săptămâna trecută să respingă sugestia că ţara merită din nou eticheta de „om bolnav al Europei” care i-a fost atribuită în 1990.

    Comentariile sale au fost publicate miercurea trecută, în ajunul unor date care arătau că cel de-al treilea trimestru a început cu cel mai mare declin lunar al comenzilor din fabrică de la pandemia din 2020. Un raport din ziua următoare a arătat că producţia industrială a scăzut şi în iulie.

    Efectul de „piatră de moară” al Germaniei a fost subliniat de o revizuire în scădere a creşterii economice din zona euro între aprilie şi iunie, care a indicat o expansiune de doar 0,1%.

    Oficialii Băncii Centrale Europene vor lua în considerare aceste date atunci când vor analiza în această săptămână dacă regiunea a avut parte de suficiente creşteri ale ratei dobânzii pentru moment.

    În timp ce contracţia germană din acest trimestru prevăzută de prognoze este doar moderată, alţii sunt mai pesimişti.

    Economiştii conduşi de Holger Schmieding de la Berenberg anticipează o scădere de 0,5% a PIB-ului, urmată de un alt declin de 0,2% – ceea ce echivalează cu o nouă recesiune.

    „Încetinirea globală a industriei prelucrătoare loveşte acum puternic Germania. Spre deosebire de Germania, cele mai multe dintre ţările care au fost în criză sau aproape de criză rezistă relativ bine la actualele provocări”, au notat economiştii într-un raport.

     

  • Se anunţă vreme mai caldă decât în mod normal. Prognoză până pe 16 octombrie

    ANM a actualizat, vineri, prognoza meteo pe următoarele patru săptămâni.

    Săptămâna 18 – 25 septembrie

    Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în extremitatea de nord-est şi de vest a ţării. Cu excepţia extremităţii de nord-vest a ţării, unde regimul pluviometric va fi local excedentar, canţităţile de precipitaţii vor fi deficitare, mai ales în regiunile sudice şi sud-vestice

    Săptămâna 25 septembrie – 2 octombrie

    Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile extracarpatice. Cantităţile de precipitaţii vor avea o tendinţă spre deficit în toate regiunile, dar mai ales în cele vestice şi sud-vestice.

    Săptămâna 2 – 9 octombrie

    Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile sudice şi sud-vestice. Regimul pluviometric va fi deficitar în toate regiunile, dar mai ales în zonele montane.

    Săptămâna 9 – 16 octombrie

    Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii se vor situa în jurul celor normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări.

  • Motorul economic al Europei a intrat în marşarier: Prognozele negre ale economiştilor s-au transformat în realitate. Economia Germaniei este pe cale să se contracte din nou şi asta înseamnă veşti proaste pentru continent

    Pe fondul problemelor pe care le întâmpină la nivelul industriei, perspectivele economice ale Germaniei s-au deteriorat, iar economia ar fi intrat din nou în recesiune, scrie Bloomberg.

    Economiştii au prognozat anterior posibilitatea unei contracţii. Conform unui sondaj realizat în rândul acestora, PIB-ul ar urma să scadă cu 0,1%, urmând să-şi revină la finalul anului, dacă nu se confruntă cu noi turbulenţe.

    Un astfel de rezultat ar evidenţia şi mai mult modul în care s-au schimbat lucrurile. Ţara care a fost cândva motorul economic Europei se află acum în situaţia de frâna creşterea economică, fiind afectată de cererea scăzută din China şi de o criză energetică persistentă.

    Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a fost nevoit săptămâna trecută să respingă sugestia că ţara merită din nou eticheta de „om bolnav al Europei” care i-a fost atribuită în 1990.

    Comentariile sale au fost publicate miercurea trecută, în ajunul unor date care arătau că cel de-al treilea trimestru a început cu cel mai mare declin lunar al comenzilor din fabrică de la pandemia din 2020. Un raport din ziua următoare a arătat că producţia industrială a scăzut şi în iulie.

    Efectul de „piatră de moară” al Germaniei a fost subliniat de o revizuire în scădere a creşterii economice din zona euro între aprilie şi iunie, care a indicat o expansiune de doar 0,1%.

    Oficialii Băncii Centrale Europene vor lua în considerare aceste date atunci când vor analiza în această săptămână dacă regiunea a avut parte de suficiente creşteri ale ratei dobânzii pentru moment.

    În timp ce contracţia germană din acest trimestru prevăzută de prognoze este doar moderată, alţii sunt mai pesimişti.

    Economiştii conduşi de Holger Schmieding de la Berenberg anticipează o scădere de 0,5% a PIB-ului, urmată de un alt declin de 0,2% – ceea ce echivalează cu o nouă recesiune.

    „Încetinirea globală a industriei prelucrătoare loveşte acum puternic Germania. Spre deosebire de Germania, cele mai multe dintre ţările care au fost în criză sau aproape de criză rezistă relativ bine la actualele provocări”, au notat economiştii într-un raport.

     

  • Analiştii de peste graniţe sunt mai optimişti: Fitch, cea mai mare agenţie de rating, prognozează o creştere economică de 2,9% pentru România în 2023. Prognozele analiştilor români cu greu trec de 2%. Agenţia a confirmat ratingul de ţară al României la ultima treaptă recomandată investiţiilor

    Fitch, cea mai mare agenţie de rating, prognozează o creştere economică de 2,9% pentru România în 2023, a anunţat, vineri, instituţia. Prognoza vine ca urmare a reconfirmării ratingului datoriei suverane a României la BBB-, adică ultima treaptă recomandată investiţiilor. Perspectiva a rămas stabilă.

    „Fitch estimează o creştere a PIB-ului de 2,9% în 2023 şi de 3,2% în 2024 şi 2025, comparativ cu prognoza de creştere a zonei euro de 0,8%, 1,4% şi 1,7%, respectiv, şi în concordanţă cu mediana de la ora actuală pentru ratingurile ‘BBB’ de 3,1%”, scrie agenţia de rating.

    În ţară, însă, prognozele analiştilor locali sunt mai pesimiste, mai ales după ce Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat datele privind creşterea economică din T2/2023, care a fost sub aşteptările din piaţă. Guvernul are, în acest moment, o prognoză de creştere economică reală de 2,8%, neactualizată.

    Ce spune raportul Fitch din 8 septembrie 2023:

    Fitch Ratings a confirmat ratingul pe termen lung al României pentru datorii în valută străină (IDR) la ‘BBB-‘ cu o perspectivă stabilă.

    Principalele aspecte care influenţează ratingul:

    Puncte tari şi puncte slabe structurale: Ratingul ‘BBB-‘ al României este susţinut de apartenenţa la UE şi intrările de capital conexe care susţin convergenţa veniturilor, finanţele externe şi stabilitatea macroeconomică. PIB-ul pe cap de locuitor, guvernarea şi indicatorii de dezvoltare umană sunt mai mari decât ai omologilor din categoria ‘BBB’. Acestea sunt echilibrate de deficite gemene mari la buget şi la contul curent în raport cu ţările similare, un istoric slab al consolidării fiscale, rigidităţi bugetare ridicate şi o poziţie externă a datoriei nete destul de mare.

    Economie rezilientă: Reducerea ritmului de creştere a economiei româneşti a fost mai puţin pronunţată decât în ​​UE, reflectând rezistenţa economiei la şocurile adverse majore care au lovit regiunea în 2022. Economia a crescut, pe baza datelor ajustate sezonier, cu 0,5% în T1/2023 şi cu 0,9% trimestrial în T/2023, potrivit datelor preliminare, iar creşterea faţă de anul anterior a fost de 2,7% în T2/2023, mult peste creşterea de 0,4% în UE în aceeaşi perioadă. Fitch prognozează o creştere a PIB-ului de 2,9% în 2023 şi de 3,2% în 2024 şi 2025, în comparaţie cu prognoza de creştere a zonei euro de 0,8%, 1,4% şi 1,7%, respectiv, şi în concordanţă cu mediana actuală ‘BBB’ de 3,1%.

    Influxurile semnificative de fonduri europene, inclusiv fondurile de coeziune din noul cadru financiar multianual (2021-2027) şi fondurile de redresare şi rezilienţă (PNRR), vor continua să fie principalele motoare ale creşterii şi investiţiilor pe termen mediu. Pe lângă stimularea directă a cererii, fondurile UE ar trebui să îmbunătăţească şi potenţialul de creştere al economiei, accelerând recuperarea către nivelul UE. Veniturile reale ale gospodăriilor sunt prognozate să crească din nou în 2024, pe măsură ce inflaţia se temperează, susţinând consumul.

    Inflaţie în scădere, dar persistentă: Inflaţia (măsură naţională) a scăzut sub 10% în iulie 2023 faţă de vârful de 16,8% din noiembrie 2022, dar rămâne mult peste ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale a României de 2,5% +/-1 punct procentual. Scăderea inflaţiei se datorează dinamicii favorabile a preţurilor la energie şi alimente, în timp ce presiunile preţurilor interne sunt mai persistente, aşa cum este indicat de inflaţia de bază de 13,1% în iulie, cu aproape 4 puncte procentuale peste inflaţia generală. Ne aşteptăm la o perioadă îndelungată de desinflaţie până în 2025, având în vedere inerţia. Inflaţia HICP este prognozată la 9,3% în 2023, 5,6% în 2024 şi 4,2% în 2025, cu riscuri orientate spre creştere.

    Deficit bugetar ridicat: Estimăm că deficitul bugetar va fi în jur de 5,5% din PIB în 2023, mai mare decât se aştepta anterior şi peste mediana ‘BBB’ de 2,6%. Abaterea fiscală faţă de ţinta bugetară iniţială este de aproximativ 1 punct procentual din PIB şi se datorează în principal creşterii veniturilor mai mici decât se prognoza. Cu toate acestea, guvernul intenţionează să introducă un pachet de consolidare fiscală în săptămânile următoare, după negocieri interne şi europene îndelungate.

    Acest pachet se concentrează în principal pe măsuri pe partea de venituri, precum şi pe ajustări ale cheltuielilor, şi autorităţile estimează că ar putea aduce aproximativ 2% din PIB. Având în vedere deficitul mai mare din 2023 şi în ciuda măsurilor fiscale planificate, am revizuit în sus proiecţia pentru deficitul bugetar din 2024 la 4,8% din PIB, cu toate că există incertitudini deoarece pachetul fiscal nu este încă finalizat. Similar, traiectoria fiscală pe termen mediu indică, de asemenea, deficite mai mari, iar noi nu ne aşteptăm ca deficitul bugetar să ajungă sub 3% din PIB până cel puţin în 2026.

    Ancora pe Termen Mediu: Planul de ajustare fiscală al guvernului susţine respectarea sa a cadrului european, inclusiv obiectivul fiscal cheie de a aduce deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu. România este singura ţară membră a UE aflată în prezent sub Procedura Deficitului Excesiv, în care a intrat înainte de pandemie în 2019, când regulile fiscale europene funcţionau încă în mod complet. Cu toate că detaliile cadrului fiscal european sunt încă nesigure, condiţionalitatea fiscală a granturilor PNRR serveşte ca ancora importantă pentru România.

    Datorie Publică Stabilă: Datoria publică/PIB a scăzut la 47,3% în 2022 faţă de 48,6% în 2021, iar noi prognozăm că va rămâne în mare parte constantă pe termen mediu, sub mediana ‘BBB’ actuală de 56%. Creşterea nominală puternică a economiei, parţial datorată redresării economice şi parţial datorată deflatorului PIB ridicat (inflaţiei – n. red,), au compensat în mare măsură impactul traiectoriei deficitului mai mare faţă de proiecţiile anterioare ale Fitch.

    Dezechilibru Extern Mare: Deficitul de cont curent a crescut la 9,3% din PIB în 2022, faţă de 7,2% în 2021 şi 4,9% în 2020 şi de mediana ‘BBB’ de 1,7%. Prognosticăm că se va restrânge în intervalul 5-7% din PIB în perioada 2023-2025, convergând către media sa pre-pandemică. România va continua să aibă unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din Europa Centrală şi de Est şi din categoria ‘BBB’, reflectând în parte provocările legate de competitivitate. Cu toate acestea, în ciuda deficitului mare, România nu a resimţit presiuni externe de finanţare în timpul perioadei de strângere globală a politicii monetare. Acest lucru s-a reflectat în creşterea semnificativă a rezervelor internaţionale şi într-o rată de schimb stabilă în raport cu euro.

    Stabilitate Politică, Alegeri în 2024: Marea coaliţie a celor două cele mai mari partide (Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal), formată în noiembrie 2021, s-a dovedit a fi stabilă, iar scenariul nostru de bază prevede menţinerea stabilităţii politice dincolo de alegerile generale programate la sfârşitul anului 2024. Cu toate acestea, vedem şi unele riscuri legate de promisiunile electorale nebugetate în timpul campaniei electorale, deoarece 2024 va fi un an major de alegeri, cu alegeri locale, europene şi prezidenţiale.

    Sector Bancar Solid: Sectorul bancar românesc are un capital bine întărit, lichid şi finanţat cu depozite locale ale clienţilor. Calitatea activelor rămâne rezistentă la efectele încetinirii economiei, inflaţiei ridicate şi costurilor de împrumut, cu credite neperformante stabile la 2,6% la sfârşitul semestrului 1 din 2023. Profitabilitatea băncilor româneşti a continuat să se întărească în semestrul 1 din 2023, beneficiind de dobânzi mai mari şi în ciuda încetinirii creşterii împrumuturilor, înregistrând o rentabilitate a capitalului de 21,1% în semestrul 1 din 2023.

    Ne aşteptăm ca rentabilitatea băncilor să fi atins cel mai probabil vârful, dată fiind tendinţa treptată de scădere a ratelor de dobândă de pe piaţă şi presiunea inflaţionistă asupra cheltuielilor operaţionale, dar rentabilitatea va rămâne robustă.

    ESG – Guvernare: România are un Scor de Relevanţă ESG (RS) de ‘5[+]’ atât pentru Stabilitatea Politică şi Drepturi, cât şi pentru Statul de Drept, Calitatea Instituţiilor şi Reglementări şi Controlul Corupţiei. Aceste scoruri reflectă greutatea mare pe care Indicatorii de Guvernare ai Băncii Mondiale (WBGI) o au în Modelul nostru de Evaluare Suverană (SRM). România are o poziţie moderată în cadrul WBGI, la percentila 59,1, reflectând un istoric recent de tranziţii politice paşnice, un nivel moderat de drepturi pentru participarea la procesul politic, capacitate instituţională moderată, stat de drept bine stabilit şi un nivel moderat de corupţie.

    FACTORi CARE AR PUTEA CONDUCE LA MODIFICĂRI ALE RATINGULUI

    Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acţiune de rating negativă/scădere:

    – Fiscal: Deficite bugetare persistente şi mari care ar duce la o traiectorie crescătoare a datoriei publice/PIB pe termen mediu.

    – Extern: Deteriorare semnificativă a rezervelor externe de lichiditate; de exemplu, datorită unui deficit de cont curent persistent şi/sau a unui flux redus de capital.

     

    Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acţiune de rating pozitivă/creştere:

    – Fiscal: Reducerea susţinută a deficitului bugetar care susţine o scădere semnificativă a datoriei publice/PIB pe termen mediu.

    – Extern: Reducerea îndatorării externe şi a riscurilor de finanţare externă, rezultând dintr-o îmbunătăţire structurală a poziţiei curente de cont.

     

  • Vremea în septembrie

    Potrivit ANM, în săptămâna 04 – 11 septembrie, valorile termice vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, local în regiunile vestice, centrale, sudice şi sud-estice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval. Regimul pluviometric va fi local excedentar în extremitatea de sud- vest a ţării, iar în rest va fi în general deficitar, mai ales în regiunile intracarpatice.

    În săptămâna 11 – 18 septembrie, temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile, dar mai ales în cele nord- vestice.Cantităţile de precipitaţii vor fi deficitare la nivelul întregii ţări, mai ales în zonele montane.

    În săptămâna 18 – 25 septembrie, temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile sud-estice. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării.

    În săptămâna 25 septembrie – 02 octombrie, mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii se vor situa în jurul celor normale pentru acest interval, în toată ţara, a precizat ANM.