BusinessMagazin

Tag: productie

  • Combustibilul care ţine în viaţă o lume întreagă începe să curgă din ce în ce mai încet pe măsură ce capacitatea de producţie la nivel global scade. Preţurile au toate şansele să sară în aer

    Rafinăriile de petrol din întreaga lume se dovedesc incapabile să producă suficient motorină, deschizând un nou front inflaţionist şi lipsind economiile de un combustibil care alimentează deopotrivă industria şi transporturile, scrie Bloomberg.

    În timp ce cotaţiile futures ale petrolului sunt în plină ascensiune – vineri au fost puţin sub 95 de dolari pe baril la Londra – această creştere nu se compară cu cea a motorinei. Joi, preţurile din SUA au sărit peste 140 de dolari, ajungând la cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată în această perioadă a anului. În Europa preţul motorinei crescut cu 60% din vară încoace.

    Pe fondul fluctuaţiilor de pe bursă şi a problemelor de aprovizionare, preţul motorinei ar putea creşte în viitorul apropiat.

    Situaţia şi aşa tensionată s-ar putea agrava şi mai puternic. Arabia Saudită şi Rusia au închis robinetele pentru producţia de ţiţei mai bogat în motorină. La 5 septembrie, ambele naţiuni – lideri ai alianţei OPEC+ – au anunţat că vor prelungi aceste restricţii până la sfârşitul anului, o perioadă în care cererea pentru acest combustibil creşte de obicei.

    „Riscăm să asistăm la o înăsprire continuă a pieţei, în special pentru distilate, care va afecta lunile de iarnă. Rafinăriile se luptă să ţină pasul”a declarat Toril Bosoni, şeful diviziei pentru piaţa petrolieră din cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie, referindu-se la categoria de combustibili care include motorina

    Situaţia reprezintă o provocare pentru o flotă globală de rafinare care a fost afectată de o producţie slabă timp de câteva luni. Căldura toridă din emisfera nordică din această vară a forţat multe fabrici să funcţioneze într-un ritm mai lent decât în mod normal.

    De asemenea, au existat presiuni asupra acestora pentru a produce în schimb alte produse, cum ar fi combustibilul pentru avioane şi benzina, unde cererea a revenit puternic, potrivit lui Callum Bruce, analist la Goldman Sachs Group Inc.

    „Este o problemă de aprovizionare în esenţă. De asemenea, rafinăriile europene n-au reuşit acumuleze rezerve importante pe timpul verii din cauza întreruperilor neplanificat pe scară largă, ceea ce le-a lăsat cu stocuri puţine înaintea ienriii”, a declarat Eugene Lindell, şeful departamentului de produse rafinate al consultantului FGE

     

  • BMW urmează să investească milioane de lire sterline în producţia de modele electrice Mini

    BMW va face o investiţie de mai multe milioane de lire sterline în producţia de modele Mini electrice în Marea Britanie, o mişcare care asigură 4.000 de locuri de muncă, conform CNBC.

    Ministrul afacerilor, Kemi Badenoch, va vizita o fabrică Mini din Oxford pentru a anunţa investiţia, despre care guvernul a spus că a fost realizată în urma unui “angajament şi sprijin guvernamental extins”.

    Guvernul nu a oferit o cifră pentru anunţ, dar a spus că aceasta va duce investiţiile totale în sectorul auto la peste 6 miliarde de lire sterline (7,48 miliarde de dolari) în ultimii ani.

    “Investiţia BMW este un alt exemplu strălucitor al modului în care Marea Britanie este cel mai bun loc pentru a construi maşinile viitorului”, a declarat premierul britanic Rishi Sunak.

    Aceasta vine la mai puţin de două luni după ce compania indiană Tata a declarat că va investi 4 miliarde de lire sterline într-o fabrică de baterii pentru vehicule electrice în Marea Britanie pentru a aproviziona fabrica sa, Jaguar Land Rover, o mişcare considerată vitală pentru supravieţuirea continuă a industriei auto britanice în era electrică.

     

  • Nu e bine deloc: După scăderea producţiei din Europa, acum urmează şi scăderea serviciilor într-un ritm mult mai alert decât se aştepta. „În mod clar, economia nu merge bine, având în vedere aceste cifre”.

    Scăderea activităţii economice din zona euro s-a intensificat, investitorii cred acum că Banca Centrală Europeană va întrerupe ciclul de înăsprire monetară la şedinţa de luna viitoare, scrie Bloomberg.

    În luna august serviciile şi-au încetat creşterea urmând trendul setat de sectorul industrial în două dintre cele mai mari econonomii ale continentului, forţând schimbări pe piaţa muncii şi ducând la scăderea monedei unice.

    Cifrele au fost deosebit de slabe în Germania, unde activitatea economică a scăzut în cel mai rapid ritm de la începtutul pandemiei de Covid în 2020. Franţa a raportat, de asemenea, o scădere pentru a treia lună consecutivă, în timp ce contracţia din restul regiunii s-a moderat.

    Datele indică faptul că economia zonei euro se va contracta cu 0,2% în al treilea trimestru, comparativ cu o creştere de 0,3% în al doilea trimestru, potrivit lui Cyrus de la Rubia, economist şef la Hamburg Commercial Bank.

    „Argumentul celor care pledează pentru o oprirea creşterii ratelor a devenit mai puternic”, a spus Dirk Schumacher, economist la Natixis SA. „În mod clar, economia nu merge bine, având în vedere aceste cifre”.

  • Un investitor care a prezis criza din 2008 anticipează „dezamăgiri în rândul populaţiei, probleme geopolitice şi revolte de stradă”

    Modelul economic al Chinei este „eşuat pe plajă” şi „nu va decola din nou”, ceea ce va avea un impact mare asupra pieţelor globale, spune investitorul veteran David Roche pentru CNBC.

    În ciuda unei creşteri remarcabile a pieţelor de capital până în acest an, îngrijorările cu privire la îcentinirea economică a ţării încep să se facă prezente.

    Beijingul a recunoscut problemele economice şi a anunţaţ mai mult sprijin prin intermediul politicii fiscale, în timp ce banca centrală a redus în mod neaşteptat ratele dobânzilor marţi. China a cunoscut o creştere fulgerătoare în ultimele două decenii, depăşind Japonia ca a doua economie a lumii. Cu toate acestea, mulţi economişti văd acum o tendinţă de scădere, pe fondul încetinirii construcţilor şi pieţei imobiliare.

    Partidul Comunist Chinez a stabilit o ţintă de creştere cu 5% în anul 2023, mai mică decât obiectivele obişnuite şi deosebit de modestă pentru o ţară despre care Banca Mondială spune că a înregistrat o medie anuală de creştere a PIB-ului cu 9% de la deschiderea economiei în 1978. Unii economişti cred acum că Beijingul ar putea chiar să nu atingă această ţintă.

    Roche, preşedinte şi strateg global la Independent Strategy, a declarat joi că pieţele de capital nu reuşesc să anticipeze impactul scăderii producţiei şi efectele asupra economiilor emergente.

    El a adăugat că economiile care au exportat în trecut bunuri manufacturate se vor lupta pentru a genera creştere semnificativă în acest sector, ceea ce va provoca „dezamăgiri în rândul populaţiei, probleme geopolitice şi revolte de stradă”.

    China a suspendat marţi publicarea datelor privind şomajul în rândul tinerilor, care a crescut recent până la maxime record, în timp ce datele economice din iulie au arătat o amplă încetinire exacerbată de scăderea pieţei imobiliare a ţării.

    Roche a sugerat că schimbările demografice din China au însemnat că ţara nu mai are suficienţi tineri pentru a justifica reînnoirea a ciclului său imobiliar, piaţă adesea estimată la între 20 şi 30% din PIB.

  • Un celebru investitor care a prezis criza din 2008 avertizează: Modelul economic chinez se confruntă cu mari probleme şi „nu va decola din nou”. David Roche anticipează „dezamăgiri în rândul populaţiei, probleme geopolitice şi revolte de stradă”

    Modelul economic al Chinei este „eşuat pe plajă” şi „nu va decola din nou”, ceea ce va avea un impact mare asupra pieţelor globale, spune investitorul veteran David Roche pentru CNBC.

    În ciuda unei creşteri remarcabile a pieţelor de capital până în acest an, îngrijorările cu privire la îcentinirea economică a ţării încep să se facă prezente.

    Beijingul a recunoscut problemele economice şi a anunţaţ mai mult sprijin prin intermediul politicii fiscale, în timp ce banca centrală a redus în mod neaşteptat ratele dobânzilor marţi. China a cunoscut o creştere fulgerătoare în ultimele două decenii, depăşind Japonia ca a doua economie a lumii. Cu toate acestea, mulţi economişti văd acum o tendinţă de scădere, pe fondul încetinirii construcţilor şi pieţei imobiliare.

    Partidul Comunist Chinez a stabilit o ţintă de creştere cu 5% în anul 2023, mai mică decât obiectivele obişnuite şi deosebit de modestă pentru o ţară despre care Banca Mondială spune că a înregistrat o medie anuală de creştere a PIB-ului cu 9% de la deschiderea economiei în 1978. Unii economişti cred acum că Beijingul ar putea chiar să nu atingă această ţintă.

    Roche, preşedinte şi strateg global la Independent Strategy, a declarat joi că pieţele de capital nu reuşesc să anticipeze impactul scăderii producţiei şi efectele asupra economiilor emergente.

    El a adăugat că economiile care au exportat în trecut bunuri manufacturate se vor lupta pentru a genera creştere semnificativă în acest sector, ceea ce va provoca „dezamăgiri în rândul populaţiei, probleme geopolitice şi revolte de stradă”.

    China a suspendat marţi publicarea datelor privind şomajul în rândul tinerilor, care a crescut recent până la maxime record, în timp ce datele economice din iulie au arătat o amplă încetinire exacerbată de scăderea pieţei imobiliare a ţării.

    Roche a sugerat că schimbările demografice din China au însemnat că ţara nu mai are suficienţi tineri pentru a justifica reînnoirea a ciclului său imobiliar, piaţă adesea estimată la între 20 şi 30% din PIB.

  • Grupul indian Tata va construi o fabrica gigant de 5 miliarde de dolari în Marea Britanie

    Grupul Tata va dezvolta în Marea Britanie o facilitate pentru producţia de baterii pentru automobile electrice, conglomeratul indian urmând să investească peste 4 miliarde de lire sterline (aproximativ 5,17 miliarde de dolari) în acest proiect, conform CNBC.

    Vestea reprezintă un impuls semnificativ pentru planurile Marii Britanii de a-şi asigura propria aprovizionare cu baterii pentru vehicule electrice, în contextul în care încearcă să renunţe la vehiculele care folosesc benzină şi motorină.

    Guvernul a declarat că fabrica va genera mii de locuri de muncă în lanţul de aprovizionare, în sectoarele legate de materiile prime esenţiale şi de materialele pentru baterii.

    “Această investiţie va fi crucială pentru a stimula capacitatea de producţie de baterii din Marea Britanie, necesară pentru a susţine industria vehiculelor electrice pe termen lung”, a declarat guvernul.

    “Cu o producţie iniţială de 40GWh, va asigura, de asemenea, aproape jumătate din producţia de baterii de care Faraday Institution estimează că Marea Britanie va avea nevoie până în 2030”, a adăugat acesta.

    Fabrica uriaşă va fi una dintre cele mai mari din Europa. Obiectivul este ca producţia să înceapă în 2026. Aşa-numitele gigafabrici sunt instalaţii care produc baterii pentru vehicule electrice la scară largă. CEO-ul Tesla, Elon Musk, a fost creditat pe scară largă ca fiind cel care a inventat termenul.

    S-a raportat pe scară largă că Marea Britanie va oferi Tata subvenţii semnificative pentru acest proiect. Guvernul a declarat că detaliile privind sprijinul acordat Tata vor fi “publicate în timp util, ca parte a datelor noastre obişnuite privind transparenţa”.

    Într-o intervenţie la BBC miercuri dimineaţă, Grant Shapps, secretar de stat pentru securitate energetică, a declarat că vestea reprezintă “cu siguranţă cea mai mare investiţie în domeniul auto din Marea Britanie din ultimii 40 de ani” şi “un mare vot de încredere în economia britanică”.

    Presat cu privire la valoarea stimulentului acordat Tata, Shapps a recunoscut că este “mare şi… nu mă ascund în privinţa asta”, dar nu a vrut să dea o cifră exactă. Cifrele, a adăugat el, “vor ieşi la iveală în modul obişnuit, din cauza sensibilităţii comerciale”.

    Marea Britanie vrea să oprească vânzarea de maşini şi camionete noi pe motorină şi benzină până în 2030 şi va cere, începând cu 2035, ca toate maşinile şi camionetele noi să aibă emisii zero.

    Vestea despre planurile de construcţie a fabricii a fost salutată de cei din industrie.

    “Aceasta este o şansă pentru industria auto din Marea Britanie, pentru economia noastră şi pentru locurile de muncă din industria britanică, demonstrând că ţara este deschisă pentru afaceri şi pentru producţia de vehicule electrice”, a declarat Mike Hawes, directorul executiv al Society of Motor Manufacturers and Traders.

    “Vine într-un moment critic, în condiţiile în care industria globală face tranziţia în ritm alert către electrificare”, a adăugat el.

     

  • Avertisment: China acaparează resursele naturale strategice ale lumii. Care este ţara ce va deveni o sursă majoră de materii prime pentru cel mai mare producător de baterii pentru maşini electrice.

    Pentru petrol, China, cel mai mare consumator de energie al lumii, nu trebuie să facă un efort prea mare. Arabia Saudită şi Rusia se bat pentru uriaşa piaţă chineză, iar Moscova, marginalizată de Occident, câştigă teren.

    Pentru gaze naturale, mai multe acorduri gigantice şi pe termen lung cu Qatarul dau Beijingului şi companiilor chineze siguranţa că vor avea acces la acest carburant mult timp de-acum încolo.

    Pentru litiu, China s-a orientat spre cel mai sărac continent, unde duce o ofensivă hotărâtă: Africa va deveni o sursă majoră de materii prime pentru cel mai mare producător de baterii pentru maşini electrice din lume, scrie Bloomberg.

    Manevrele grabnice şi din vreme ale Chinei de a accesa noi surse de aprovizionare cu litiu din Africa dau roade, ajutându-l pe liderul mondial la producţia de baterii pentru vehicule electrice să navigheze pe piaţa îngustă a acestui metal rar. Încurajate de o rafală de investiţii din partea companiilor chineze, minele de pe întregul continent vor creşte producţia de litiu de peste 30 de ori faţă de volumul de anul trecut, până în 2027, potrivit S&P Global Commodity Insights. Până atunci, Africa va ajunge să reprezinte 12% din oferta mondială, comparativ cu 1% în 2022.

    Diversificarea surselor de aprovizionare va stimula eforturile Chinei de a-şi apăra dominaţia în procesarea materiilor prime pentru vehicule electrice – transformând metale rare precum litiu, nichel şi cobalt în substanţe chimice utilizate în componentele bateriilor – în timp ce SUA îşi intensifică eforturile de a-şi construi propriile reţele de aprovizionare cu parteneri de comerţ şi aliaţi precum Canada şi Australia.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Avertisment: China acaparează resursele naturale strategice ale lumii. Care este ţara ce va deveni o sursă majoră de materii prime pentru cel mai mare producător de baterii pentru maşini electrice.

    Pentru petrol, China, cel mai mare consumator de energie al lumii, nu trebuie să facă un efort prea mare. Arabia Saudită şi Rusia se bat pentru uriaşa piaţă chineză, iar Moscova, marginalizată de Occident, câştigă teren.

    Pentru gaze naturale, mai multe acorduri gigantice şi pe termen lung cu Qatarul dau Beijingului şi companiilor chineze siguranţa că vor avea acces la acest carburant mult timp de-acum încolo.

    Pentru litiu, China s-a orientat spre cel mai sărac continent, unde duce o ofensivă hotărâtă: Africa va deveni o sursă majoră de materii prime pentru cel mai mare producător de baterii pentru maşini electrice din lume, scrie Bloomberg.

    Manevrele grabnice şi din vreme ale Chinei de a accesa noi surse de aprovizionare cu litiu din Africa dau roade, ajutându-l pe liderul mondial la producţia de baterii pentru vehicule electrice să navigheze pe piaţa îngustă a acestui metal rar. Încurajate de o rafală de investiţii din partea companiilor chineze, minele de pe întregul continent vor creşte producţia de litiu de peste 30 de ori faţă de volumul de anul trecut, până în 2027, potrivit S&P Global Commodity Insights. Până atunci, Africa va ajunge să reprezinte 12% din oferta mondială, comparativ cu 1% în 2022.

    Diversificarea surselor de aprovizionare va stimula eforturile Chinei de a-şi apăra dominaţia în procesarea materiilor prime pentru vehicule electrice – transformând metale rare precum litiu, nichel şi cobalt în substanţe chimice utilizate în componentele bateriilor – în timp ce SUA îşi intensifică eforturile de a-şi construi propriile reţele de aprovizionare cu parteneri de comerţ şi aliaţi precum Canada şi Australia.

    „Este sigur că Africa va juca un rol important pentru China“, în special ca sursă alternativă de materii prime la Australia, în prezent principalul furnizor, ale cărui exporturi ar putea fi limitate pe măsură ce rafinăriile interne vor intra în funcţiune, a spus Peng Xu, din Beijing. Mali, Republica Democrată Congo şi Zimbabwe s-ar putea alătura producătorilor de top de litiu până la sfârşitul deceniului, potrivit datelor Bloomberg.

    Un prim transport de concentrat de litiu a ajuns luna trecută la Zhejiang Huayou Cobalt dintr-un proiect din Zimbabwe, în timp ce Chengxin Lithium Group a anunţat că mina sa de litiu Sabi Star din această ţară a început producţia. Ganfeng Lithium Group a investit în mina Goulamina din Mali, în timp ce Contemporary Amperex Technology are o unitate care participă la un proiect în RDC. Sichuan Yahua Industrial Group are o participaţie la o exploatare din Etiopia.

    „Investiţiile chineze în Africa sunt cu siguranţă cea mai mare sursă de capital pentru aprovizionarea cu materiale pentru baterii din ultimii ani“, a explicat Martin Jackson, şeful materiilor prime pentru baterii la CRU Group, din Londra.

    Investiţiile în noi regiuni sunt cruciale pentru ca lanţul de aprovizionare al Chinei să ţină pasul cu cererea producătorilor săi, a spus el. Africa nu este doar sursă de materii prime. Marocul, care are un acord de liber schimb cu SUA, devine deja un nod pentru producţia de baterii pentru vehicule electrice, având avantaje precum apropierea de Europa şi o abundenţă de fosfat, necesar în celulele cu fosfat de litiu-fier.

     

  • Michal Mrowiec, şeful Ursus Breweries: Ne concentrăm pe investiţia de 50 mil. euro de la Braşov, dar ne uităm şi la alte investiţii. Depinde însă de piaţă

    Michal Mrowiec, managerul care a fost numit la conducerea Ursus Breweries, liderul pieţei de bere, la începutul acestui an, spune că cea mai mare provocare din acest an este scăderea pieţei, declin care a început la jumătatea anului 2022. Compania are în derulare o investiţie de 50 mil. euro în unitatea de la Braşov, care are ca scop diverse lucrări de modernizare, cea mai importantă fiind înlocuirea uneia dintre liniile de îmbuteliere cu una mai performantă. „Aceasta este cea mai importantă investiţie pe care am făcut-o însă ne uităm să vedem cum putem îmbunătăţi şi liniile de producţie a berii fără alcool şi în doză, dar sunt planuri pe termen lung care sunt conectate foarte mult cu ce se întâmplă în piaţă. Industria berii este într-o perioadă cu provocări şi ne uităm cu atenţie la aceste două elemente: capabilitatea de a face investiţii şi dezvoltarea categoriilor”, a spus Michal Mrowiec, preşedintele Ursus Breweries, un jucător cu afaceri de peste 2,27 mld. lei în 2022.