BusinessMagazin

Tag: privatizare

  • Vaporul şi elicopterul. Morala conflictului dintre Traian Băsescu şi Raed Arafat

    31 decembrie 2005. România se pregătea pentru trecerea în noul an, reporterii făceau tradiţionalele corespondenţe fie din pieţele din Capitală unde bucureştenii urmau să petreacă, fie din staţiunile de la munte sau din marile oraşe. La palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu semna în dimineaţa aceleiaşi zile decretul privind conferirea Ordinului naţional “Pentru Merit” în grad de Ofiţer doctorului Raed Arafat, medic coordonator al Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul SMURD Târgu Mureş. La cumpăna dintre ani, în Piaţa Universităţii, Arafat apărea la dreapta preşedintelui, care decora atunci un medic devotat care a salvat oameni.

    Au trecut şase ani, iar în seara zilei de luni, 9 ianuarie, Raed Arafat avea puncte de vedere “stângiste” şi trasmitea populaţiei prin intermediul televiziunilor mesaje “mincinoase şi incorecte”. Disputa dintre Traian Băsescu şi Raed Arafat a pornit de la noua lege a sănătăţii în ce priveşte funcţionarea sistemului de urgenţă. Aşa cum spunea subsecretarul de stat, noua formă a legii permite o concurenţă pe fondurile publice între actualul sector public, limitat la capitolul fonduri, şi mai multe firme nou-apărute. Practic, dintr-un buget similar ca şi valoare ar urma să fie finanţate mai multe entităţi, deci, în timp, legea va micşora sectorul public de intervenţie, va impacta unităţile de primiri urgenţe, SMURD şi Ambulanţa, în sensul în care vor fi treptat înlocuite: “fiind fonduri de buget de stat – e singurul loc unde era limitare în vechea lege – asta înseamnă că, venind alţi actori la concurenţă, va scădea sectorul public şi ca putere şi capacitate de intervenţie”.

    De cealaltă parte, preşedintele Băsescu susţine că nu numai statul trebuie să fie în sistemul de urgenţă: “Iar eu îi spun că toată Europa demonstrează că sistemele mixte sunt optime, alte state au privatizat sistemul de urgenţă complet. Noi avem un sistem care are o bază extrem de bună, a fost bine creat, de aceea aşezarea pe el a unor elemente de sector privat este foarte bună. Asta trebuie să înţeleagă Arafat”.

    Disputa apare în contextul în care proiectul reformei în sănătate a fost lansat în dezbatere publică în perioada sărbătorilor de iarnă, moment când puţini s-au preocupat de găsirea plusurilor şi minusurilor din viitoarea lege. Principalele modificări se referă la faptul că pacienţii vor fi nevoiţi să-şi aleagă un asigurător de sănătate cu care vor avea contract şi să opteze dacă doresc să-şi facă şi o asigurare voluntară, care să acopere eventualele costuri suplimentare apărute în sistem. Apoi, spitalele de stat se vor putea privatiza, dacă Ministerul Sănătăţii sau consiliile locale vor dori acest lucru, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va continua să existe, însă va împărţi banii strânşi din contribuţiile pentru sănătate noilor asigurători.

    Pentru fiecare pacient, asigurătorul va primi o sumă de bani din care va deconta serviciile incluse într-un pachet de bază, însă lista serviciilor din pachetul de bază nu a fost finalizată, iar discuţiile pe seama ei lipsesc de asemenea. Nu a pomenit nimeni nici de deficienţele colectării banilor de către Fisc sau de lipsa de transparenţă a transferului de bani pe axa Fisc-CNAS-Ministerul Sănătăţii.

  • Gitenstein: Companiile de stat pierd bani, e preferabilă privatizarea lor totală

    Ambasadorul Mark Gitenstein a spus, la o conferinţă care a avut loc la Parlament, că în România companiile de stat sunt o resursă semnificativă, neexploatată, care poate relansa economia către o creştere sustenabilă pe termen lung. “Aşa cum FMI a spus de mai multe ori, companiile controlate de stat au nevoie urgentă de o reformă accelerată, care să le facă eficiente şi să le transforme în afaceri generatoare de profit şi nu depozitare de influenţă politică şi nepotism”, a spus Gitenstein.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se privatizează sau nu companiile de stat, aşa cum cere FMI?

    Mai puţin clar e ce se va întâmpla cu cealaltă problemă pusă de FMI, cea a privatizărilor pentru companiile din subordinea Ministerului Economiei, după ce ministerul a promis că va accelera procesul de vânzare a pachetelor minoritare la Romgaz, Transelectrica, Transgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi cel de privatizare totală a Oltchim, Electrica Furnizare şi a companiilor rezultate din divizarea Electrica Serv.

    Recent, şefului statului a precizat însă că nu e dispus să vândă la orice preţ şi că preferă să aştepte, aşa cum a făcut Guvernul în cazul ofertei Petrom de la bursă, în loc să vândă companii “pe doi bani”. Într-un interviu la TVR, Băsescu a specificat că este un adept al privatizărilor, dar nu şi al “datului gratis” al companiilor, “doar ca să scriem pe ele ‘privatizat’”.

    El a dezvăluit că a fost ideea lui să introducă în programul cu FMI aducerea unor manageri privaţi la companiile de stat pentru a fi rentabilizate, pregătite pentru privatizare şi abia apoi vândute la momentul potrivit. Traian Băsescu a precizat că România nu este în situaţia Greciei, să fie nevoită să vândă orice fel de activ ca să facă rost de bani pentru a-şi plăti datoriile.

  • Ce şanse de însănătoşire are TAROM dacă se privatizează

    Pregătirea listării a 20% din acţiunile TAROM în cadrul procesului de privatizare a atras o singură ofertă, venită de la un consorţiu format din divizia de intermediere a Băncii Carpatica şi Swiss Capital. Interesul scăzut pentru scoaterea la bursă a transportatorului aerian vine pe fondul unor rezultate financiare negative la nivelul ultimilor ani, 2010 fiind anul în care TAROM a pierdut 80 de milioane de euro, cu 41% mai mult faţă de anul precedent, deşi veniturile au urcat cu 15%, până la 306 milioane de euro.

    Acesta e şi motivul pentru care compania a ajuns pe lista Fondului Monetar Internaţional, alături de Poşta Română, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Hidroelectrica sau Electrica Furnizare. Pentru TAROM, memorandumul prevede reducerea costurilor prin renegocierea contractelor, diminuarea personalului, creşterea veniturilor prin tehnici alternative de vânzare, optimizarea politicilor de preţuri, dar şi reducerea costurilor prin extinderea programului de economisire a consumului de carburanţi. Clauzele contractului de pregătire a listării prevăd şi suportarea costurilor de către intermediar şi recuperarea lor numai în cazul în care acţiunile TAROM sunt vândute, deci un alt motiv pentru lipsa de interes a brokerilor.

    Răzvan Paşol, directorul general al companiei de brokeraj Intercapital Invest, justifică absenţa mai multor oferte de intermediere a listării prin contextul dificil al pieţei – numărul mic de investitori şi dificultatea de a-i convinge să investească. El vorbeşte de situaţia similară de la Transelectrica, unde oferta va fi intermediată de consorţiul BCR, Intercapital Invest şi Swiss Capital, tot după o singură propunere depusă. În opinia sa, vânzarea pachetului de acţiuni TAROM vine pe fondul unor rezultate financiare “aşa cum sunt”, al unui domeniu “destul de dificil” şi al unui peisaj “nefavorabil” al pieţei de capital. “În orice context se pot vinde acţiuni, există posibilitatea ca listarea să fie un succes – totul depinde de preţ, de moment şi de capacitatea de vânzare a intermediarilor”, spune Paşol.

    Mult vehiculata restructurare a companiei ar putea începe de la zborurile interne, cele pe care doar TAROM mai operează, celelalte companii renunţând din cauza pierderilor însemnate cauzate de numărul mic de pasageri. Blue Air renunţa la zborurile interne în vara anului trecut ca urmare a cererii foarte scăzute pentru capacitatea avioanelor cu care operau. “Modelul de afacere al TAROM este foarte similar cu cel de acum cinci-zece ani, iar principalul motiv al pierderilor este lipsa măsurilor radicale de restructurare”, declara în luna iulie Szabolcs Nemes, consultant în cadrul companiei Roland Berger.

    Nici liniile aeriene din regiune nu o duc mai bine, însă în cazul lor, perioada cea mai dificilă a trecut. Nemes explica faptul că, în 2008, în termeni absoluţi, înregistrau pierderi chiar mai mari decât TAROM. Ca pondere a pierderilor din cifra de afaceri atât polonezii de la LOT, cât şi maghiarii de la Malev s-au aflat într-o situaţie financiară la fel de dramatică, pierderile ajungând să reprezinte circa un sfert din cifrele de afaceri.

    Programele drastice de restructurare – reaşezarea modelului de afaceri, raţionalizarea reţelei de rute, ajustarea capacităţii, îmbunătăţirea gradului de încărcare, reducerea cheltuielilor cu personalul – au fost cele care au contribuit la îmbunătăţirea performanţei companiilor, lucru vizibil şi din cifre în cazul LOT şi Czech Airlines. La nivelul anului trecut, polonezii au raportat pierderi de 25 de milioane de euro, la venituri de 629 de milioane, în timp ce CSA a pierdut 43 de milioane de euro, la afaceri de 633 de milioane. Mai puţin bine s-a descurcat Malev din cauza problemelor de gestiune a veniturilor, a înrăutăţirii timpilor de conexiune, dar şi a valorificării limitate a potenţialului alianţei oneWorld, din care face parte.

    Restructurările în cadrul TAROM sunt mai complicate dacă privim mai ales înspre flotă. Cele 23 de aeronave grupează modele Airbus A310 şi A318, Boeing 737-300, 737-400 şi 737-700, dar şi ATR 42-500 şi 72-500. Diversitatea se traduce prin costuri ridicate de întreţinere, reparaţie, operare şi instruire de personal. “Compania TAROM are atâtea tipuri de aeronave pentru că aşa e România. E dificil să ai un comportament economic normal când nu poţi să scapi de sechele. Sigur că există un preţ pentru asta, e una dintre poverile pe care trebuie să le ducem”, declară Dan Logan, şef de întreţinere de linie în cadrul TAROM.

  • Mihai Tănăsescu: Ce se întâmplă dacă România nu face ceea ce îi cere FMI

    Oficialii FMI consideră că numirea managerilor privaţi la companiile de stat este o măsură insuficientă şi vor cere autorităţilor române să modifice legislaţia astfel încât managerii să aibă şi puterea de a decide acţiuni strategice. În plus, FMI insistă ca Guvernul să cedeze controlul la mai multe companii de stat, în special din transporturi şi energie, considerând că investitorii sunt mai degrabă interesaţi de pachete majoritare decât de preluarea unor participaţii minoritare.

    Întrebat dacă neîndeplinirea angajamentelor ar putea pune în pericol acordul FMI, Tănăsescu a arătat însă că în cazul unui astfel de scenariu, impactul negativ ar fi mai degrabă în planul imaginii României. “Vedeţi, este un acord de tip precaut, nu este un acord care necesită neapărat tragerea banilor necesari. Dar mai important decât banul în momentul de faţă este imaginea, este modul în care o ţară se prezintă în faţa directorilor executiv şi modul în care programul este pus în valoare”, a arătat Tănăsescu.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • De ce ard steagul german protestatarii din Atena (VIDEO)

    Mai concret, Reichenbach va coordona realizarea a ceea ce FMI şi UE cer Greciei – accelerarea privatizării, restructurarea sistemului fiscal, deschiderea pieţei muncii, restructurarea pieţei de energie şi a sistemului sanitar.

    Reichenbach este considerat de grecii revoltaţi un simbol al distrugerii suveranităţii ţării lor: presa elenă l-a poreclit, cu o aluzie la regimul nazist, “Al Treilea Reichenbach”, iar pe YouTube a apărut inclusiv un clip în care mai mulţi protestatari incendiază un steag german.

    În urmă cu câteva zile, surse de la vârful UE au declarat agenţiei Reuters că unele dintre ţările zonei euro (Germania, Olanda, Austria şi Finlanda) vor ca echipa condusă de Reichenbach să primească atribuţii suplimentare mult mai mari de coordonare a privatizărilor din Grecia şi a reformei din sectorul public. Propunerea, respinsă de oficialii UE, care o consideră o ştirbire evidentă a suveranităţii Greciei, avea ca scop să le ofere creditorilor Greciei garanţii suplimentare că ţara va face rost de bani suficient de repede pentru a-şi putea plăti datoriile şi a se împrumuta mai departe.

  • Omul care a condus ArcelorMittal Galaţi în cei mai grei ani de după privatizare pleacă din companie

    “ArcelorMittal Galaţi anunţă că Thierry Le Gall va părăsi Combinatul de la Galaţi şi va fi înlocuit de Eric Remisz, cetăţean francez, care anterior a lucrat în afara grupului. Eric Remisz are o experienţă managerială în România, dobândită într-o altă companie. Domnul Le Gall, care va părăsi combinatul şi din motive personale, îşi va continua activitatea în cadrul managementului Diviziei Flat Carbon Europe a ArcelorMittal”, a afirmat miercuri, într-un comunicat, Dorian Dumitrescu, purtătorul de cuvânt al ArcelorMittal Galaţi, citat de Mediafax.

    Le Gall spune că după plecarea sa unitatea de la Galaţi va intra într-o nouă fază, care coincide cu repornirea Furnalului 5, investiţie de peste 80 de milioane de euro.

    “Combinatul se va concentra în continuare atât pe Programul de Transformare, cât şi pe îmbunătăţirea performanţelor tehnice, orientări care vor rămâne neschimbate”, a arătat Le Gall.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CSAT a avizat prima etapă a privatizării CFR Marfă, prin cedarea a peste 50% din acţiuni

    “Membrii CSAT au avizat proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea primei etape a strategiei de privatizare a Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă «C.F.R. Marfă» S.A. şi a mandatului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pentru privatizarea a peste 50% din acţiunile companiei, cu obligaţia respectării de către companie a nevoilor de transport în situaţii de urgenţă, precum şi a celor care derivă din angajamentele României în cadrul NATO şi în cadrul acordurilor cu Statele Unite ale Americii”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis MEDIAFAX. Guvernul s-a angajat faţă de Fondul Monetar Internaţional să vândă pachete minoritare de acţiuni la mai multe companii, inclusiv CFR Marfă, unde participaţia care ar fi urmat să fie cedată fusese stabilită la 20%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Strategia Guvern-FMI: Noile companii energetice vor fi privatizate până în iunie 2012

    Guvernul intenţiona iniţial să comaseze principalii producători de energie şi cărbune în două societăţi naţionale, Electra şi Hidroenergetica, însă a renunţat la acest proiect din cauza problemelor juridice şi ia în calcul varianta alternativă de a crea două companii energetice mai mici, respectiv Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara. Complexul Energetic Hunedoara va fi format din termocentralele Paroşeni şi Mintia şi minele considerate viabile ale Companiei Naţionale a Huilei (CNH), iar Complexul Energetic Oltenia va fi compus din SNLO şi termocentralele Craiova, Turceni şi Rovinari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul elen a adoptat noi măsuri de austeritate pentru a evita intrarea în încetare de plăţi

    Executivul de la Atena va aplica noi reduceri ale pensiilor care depăşesc 1.200 de euro, va introduce şomajul tehnic pentru 30.000 de salariaţi din sectorul public, până la sfârşitul acestui an, şi va coborî pragul minim de impozitare de la 8.000 de euro pe an la 5.000 de euro pe an.

    De asemenea, programul de privatizare va fi accelerat. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Ilias Mossialos, a declarat că măsurile adoptate vor permite Greciei să respecte termenii acordului de susţinere financiară până în 2014, potrivit Reuters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro