BusinessMagazin

Tag: privat

  • Deutsche Telekom preia integral T-Mobile Cehia, pentru 828 milioane euro

     Acţionarii minoritari ai T-Mobile Czech sunt asociaţi în grupul Falcon, Mid Europa controlând 75% din părţile sociale ale vehiculului, transmite Bloomberg.

    Mid Europa a precizat, într-un comunicat, că tranzacţia ar trebui să fie finalizată până la finele lunii februarie.

    Deutsche Telekom continuă astfel strategia de extindere în Europa de Est. Grupul a convenit în luna noiembrie preluarea operatorului polonez de servicii de telefonie fixă destinate companiilor GTS Central Europe.

    Potrivit unor surse, compania germană a făcut recent o ofertă guvernului grec pentru preluarea unei participaţii de 10% la OTE, tranzacţie prin care ar acumula jumătate din acţiunile companiei elene şi ar scoate statul din acţionariat. OTE este prezentă în România prin Romtelecom, Cosmote şi Germanos.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei 40.000 de elevi care învaţă în şcoli private plătesc anual jumătate de miliard de euro

    Nu toate acestea, pregătirea mai bună a profesorilor, programa şcolară actualizată, dotările şcolii, precum şi posibilitatea de a alege dintr-o serie de activităţi extraşcolare sunt doar câteva dintre motivele care îi determină pe părinţi să îşi înscrie copiii la şcoli private.

    Unul dintre părinţii care au decis că ar fi mai benefic pentru copiii săi să studieze în sistemul privat, cel puţin în ciclurile primar şi gimnazial, este Sergiu Neguţ, partener în cadrul firmei de consultanţă Wanted Transformation Consultancy. El a optat, pentru cei doi copii ai săi (cu vârste de 11 şi de 15 ani), să îi înscrie la Şcoala Europeană, una dintre cele mai cunoscute şcoli private din Capitală.

    „M-am gândit că în mediul privat există un alt nivel de responsabilitate şi răspundere faţă de ceea ce se livrează în sistemul public. La acel moment, lucram în sistemul medical şi, făcând o paralelă cu acest domeniu, mi-am dat seama că în privat există o răspundere a şcolii şi a fiecărui angajat din şcoală în raport cu misiunea educaţională. La stat, e o chestiune de noroc să găseşti un profesor cu vocaţie, care să se implice activ în dezvoltarea copiilor„, a explicat Neguţ, care a fost a fost director general adjunct al reţelei de clinici private Regina Maria.

    În opinia sa, alte plusuri ale şcolilor private sunt reprezentate de faptul că investesc în dezvoltarea profesorilor, dar şi că, atunci când părinţii oferă feedback, profesorii sau conducerea şcolii ţin cont de sugestiile lor de îmbunătăţire a serviciilor. Taxele anuale de şcolarizare în cadrul Şcolii Europene din Bucureşti variază între 6.200 şi 7.700 de euro.

    „Profesorii de la şcoala privată sunt direct interesaţi de dezvoltarea profesională a copilului meu, pentru că, dacă părinţii sunt mulţumiţi, reputaţia şcolii are de câştigat, ceea ce aduce până la urmă noi clienţi. Mai mult decât atât, activităţile din şcolile private sunt altele decât cele de la stat: pe lângă cursurile de pian, canto sau dans, elevii sunt implicaţi şi în proiecte care le dezvoltă abilităţile de a munci în echipă şi de comunicare în public„, a mai spus Sergiu Neguţ.

    Atunci când aleg la ce şcoală privată îşi dau copii, părinţii trebuie să fie atenţi în primul rând dacă instituţia respectivă este acreditată sau autorizată (etapă prin care trece orice instituţie de învăţământ pentru o perioadă de câţiva ani de la înfiinţare) de către Ministerul Educaţiei, lucru care se poate verifica în listele publicate anual de ARACIP (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar). Pe lângă aceste două categorii de unităţi şcolare, mai există o serie de şcoli care funcţionează legal, dar care au o programă de studiu străină şi care sunt, de regulă, mult mai scumpe decât celelalte.

    Acesta este şi cazul British School of Bucharest, o şcoală privată din nordul Bucureştiului prezentă din 2003 pe plan local, care a ajuns să şcolarizeze 450 de copii în prezent. Taxele de şcolarizare în cadrul acestei şcoli ajung până la 24.000 de euro pe an.
     

  • Legea parteneriatului public-privat, aprobată pe articole de plenul Camerei Deputaţilor

     “Exista un vid legislativ, în ciuda faptului că noi avem o lege a parteneriatului public-privat 178/2010. În temeiul acelei legi nu s-a făcut niciun proiect până astăzi şi motivul pentru care nu s-a făcut niciun proiect este că însăşi legea bloca parteneriatele, pentru că interzicea participarea parteneriatului public la finanţarea investiţiei în PPP, ori practica europeană şi logica reglementării în PPP este tocmai ca autoritatea publică să fie cea care finanţează, dar pe terrmen foarte lung, după ce iniţial partenerul privat construieşte pe banii lui obiectivul de interes pentru comunitate”, a spus Dan Şova în plenul Camerei.

    El a arătat că “avantajul mare al noii legi este că dă posibilitatea unei autorităţi centrale sau locale ca pe banii pe care îi are să facă mai multe obiective în acelaşi timp, să le termine rapid în loc să aştepte până i se aprobă creditele la bugetul de stat sau până are bani în buget”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vila Dante, trecută în domeniul privat al statului, statut care permite închirierea sau vânzarea

     Schimbarea statutului juridic al Vilei Dante a fost efectuată prin ordonanţă de urgenţă.

    În urmă cu o lună, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul a iniţiat negocieri cu o ambasadă pentru închirierea Vilei Dante din Bucureşti, pentru o chirie lunară calculată la peste 20.000 euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A patra grevă generală din acest an în Grecia

     Această mobilizare a sindicatelor din privat (GSEE) şi din sistemul public (Adedy) este cea de-a patra grevă generală de la începutul anului şi a afectat în principal, în cursul dimineţii, legăturile maritime dintre Grecia continentală şi insule, marinarii diferitelor companii din sector fiind majoritatea în grevă.

    Oprirea activităţii timp de trei ore la începutul şi la sfârşitul zilei este prevăzută în cazul autobuzelor şi troleibuzelor din capitală. în timp ce locul turistic cel mai vizitat din ţară, Acropola, din centrul vechi al capitalei, ar urma să se închidă cu două ore mai devreme decât în mod obişnuit, în cursul dimineţii.

    Ambuteiaje enorme s-au format dimineaţă la Atena din cauza funcţionării parţiale a transporturilor publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sansa să nu mai stăm la coadă la ghişeele instituţiilor publice

    Prin intermediul operatorilor privaţi de G-Cloud, care operează infrastructura de cloud guvernamental adăugând funcţionalităţi specifice de tip SaaS (Software as a Service), modelul propus de cele două companii susţine instituţiile publice în optimizarea costurilor şi creşterea eficienţei operaţionale, aducând beneficii concrete în relaţia cu cetăţenii şi, implicit, cu întreaga societate. Aceste optimizări se obţin prin mutarea investiţiei iniţiale către sectorul privat, prin modelul de cost de tip abonament, prin eliminarea dependenţei de factorul uman şi prin asigurarea unui cost redus.

    Cloud-ul guvernamental reprezintă un concept deja funcţional în alte ţări, cum ar fi Marea Britanie (sub numele de G-Cloud), oferind servicii publice de calitate şi mult mai uşor accesibile cetăţenilor. Ymens şi NEC aduc pe piaţa românească tehnologia şi expertiza necesare pentru a oferi soluţii inovatoare de cloud sectorului public.

    ”Crearea unei pieţe integrate şi unitare de cloud guvernamental presupune apariţia unor operatori privaţi care să gestioneze accesul la soluţii cloud şi care să opereze într-un mod performant infrastructura instituţiilor publice. Prin colaborarea cu NEC, Ymens îşi propune să faciliteze accesul şi utilizarea soluţiilor IT integrate la nivel naţional, în cloud, cu investiţii minime de la bugetul de stat”, declară Bogdan Balaci, CEO Ymens.

    Cloud-ul guvernamental dedicat României poate fi construit pe trei piloni principali:

    –           accesul online – punctul de întâlnire dintre instituţiile publice şi beneficiarii serviciilor oferite de statul român;

    –           integrarea – include serviciile specifice ale instituţiilor regionale şi procesele comune ale acestora, de la contabilitate şi până la managementul infrastructurii;

    –           interoperabilitatea – înlesnirea schimbului de date şi servicii între instituţiile publice, chiar dacă acestea folosesc soluţii diferite de cloud.

    “Noul rol al operatorului privat de G-Cloud devine esenţial în cadrul ecosistemului de cloud guvernamental. Acesta va asigura şi va garanta gestionarea serviciilor de cloud oferite cetăţenilor prin intermediul instituţiilor publice precum şi un SLA integrat al tuturor acestor servicii. Pentru implementarea acestui model este necesar să lucrăm împreună cu autorităţile din România pentru elaborarea de politici publice care să definească întregul cadru în care poate fi implementată tehnologia cloud, precum şi cerinţele specifice pentru operatorii privaţi de G-Cloud”, spune Nicolae Varvara, vice-preşedinte NEC Europe:

    Pentru implementarea acestui concept în România, devine astfel necesară elaborarea unei scheme de certificare pentru furnizorii de servicii cloud agreaţi pentru sectorul public, precum şi a cadrului legislativ adecvat.

    Crearea unei pieţe de cloud guvernamental are potenţialul de a creşte nivelul de tehnologizare din sectorul public, acoperind nevoile IT la nivelul administraţiei centrale şi locale, printr-o abordare alternativă la soluţiile tradiţionale utilizate în prezent. Conform lui Nicolae Varvara,“administraţia publică ar deveni astfel o instituţie mai transparentă şi un furnizor eficient de servicii IT către cetăţeni. 

    Soluţiile de cloud guvernamental nu necesită investiţii în sisteme IT de către autorităţi. Consumul de resurse se face în baza unui abonament lunar, iar responsabilitatea administrării şi mentenanţei infrastructurii revine operatorului privat de cloud. Astfel, cheltuielile sunt predictibile şi dispar problemele legate de lipsa personalului specializat din instituţiile publice.

    Cloud-ul guvernamental însemnă acces facil la informaţii pentru cetăţeni, reducerea erorilor din dosare, interacţiune simplificată între utilizatori şi instituţiile publice şi diminuarea considerabilă a deplasărilor dese şi a timpului petrecut la ghişee.

    “Crearea unui cadru de lucru pentru deschiderea pieţei de servicii publice pentru operatorii privaţi de cloud guvernamental devine esenţială într-o eră guvernată de tehnologii mobile care simplifică viaţa cetăţenilor”, a declarat Bogdan Balaci.

     

  • O piscină de 100 mp şi două saune s-ar putea deschide în spaţiul din subsolul Senatului unde s-ar putea face un centru spa

     Presa a avut acces, joi, în subsolul Senatului, unde se află spaţiile care ar putea fi folosite pentru amenajarea unui centru spa destinat publicului, care să funcţioneze pe baze comerciale şi să aducă bani pentru Parlament, aşa cum declara secretarul general adjunct al Senatului Dan Mihalache.

    Accesul s-a făcut de la nivelul P, pe scările de lângă liftul cu care senatorii urcă la sala de plen, după ce un angajat a deschis o uşă din grilaj închisă cu lacăt.

    Coborând la nivelul subsolului – 4,5 metri, pe mai multe rânduri de scări, prin mici coridoare întortocheate, în diferite stadii de execuţie, cu ţevi aparente pe tavan, prăfuite, unele afectate de igrasie, pe întuneric, în lipsa unei instalaţii de iluminat funcţionale, s-a ajuns în spaţiul în care ar putea fi amenajat un centru spa care să aducă bani la bugetul Senatului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-a simplificat procedura de achiziţie pentru beneficiarii de fonduri europene din sectorul privat

    Schimbarea intervine ca urmare a abrogării Ordinului de ministru nr. 1.050/2012 printr-un nou ordin semnat de ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, care va intra în vigoare la data publicării acestuia în Monitorul Oficial.

    Potrivit noii proceduri, beneficiarii din mediul privat vor publica anunţurile de achiziţii într-o secţiune a paginii web a Ministerului Fondurilor Europene, www.fonduri-ue.ro, fără a suporta niciun cost. Apoi, din toate ofertele primite o vor alege pe cea pe care o consideră cea mai bună, argumentând opţiunea făcută prin întocmirea unei note justificative. În acest mod va fi respectat principiul transparenţei impus de cerinţele Comisiei Europene.

    Beneficiarii care nu vor publica anunţurile de achiziţii pe pagina web a Ministerului Fondurilor Europene vor fi sancţionaţi prin aplicarea unei corecţii de 25%. În acelaşi timp, cei care ulterior nu vor publica pe site-ul menţionat numele câştigătorilor selectaţi, vor suporta corecţii de 5%. O altă îmbunătăţire semnificativă adusă de noul Ordin este eliminarea obligativităţii reluării procedurii de achiziţie dacă nu sunt primite cel puţin trei oferte conforme.

    Introducerea acestor reglementări a fost acceptată de UE, conform ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    Prin Ordinul de ministru 1.050/2012 fuseseră impuse beneficiarilor privaţi proceduri de achiziţie similare cu cele care trebuie respectate de beneficiarii din sectorul public, chiar dacă legislaţia europeană nu conţine astfel de prevederi.

    “Beneficiarii din mediul privat cofinanţează proiectele pe care le implementează din resurse proprii şi, din acest motiv, sunt motivaţi să utilizeze eficient resursele pe care le au la dispoziţie”, a explicat ministrul Teodorovici.

    Beneficiarii care la data intrării în vigoare a noului Ordin derulează achiziţii conform vechilor reglementări naţionale pot opta pentru anularea procedurilor de achiziţii si reluarea acestora conform noii proceduri. Autorităţile de Management ale programelor operaţionale au obligaţia ca în termen de cinci zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a noului Ordin, să modifice procedurile şi orice alte reglementări pentru ca acestea să fie conforme cu prevederile Ordinului.

  • Oferta AdePlast, primul IPO privat de pe bursă din ultimii cinci ani, a eşuat

    “Oferta publică de vânzare de acţiuni AdePlast derulată în perioada 2 – 15 octombrie nu a fost finalizată cu succes, nefiind înregistrat volumul minim de subscrieri în vedere încheierii cu succes a acesteia. Sumele subscrise de investitori în cadrul ofertei vor fi returnate conform prevederilor prospectului de ofertă”, potrivit unui comunicat emis pe bursă de BCR şi Intercapital Invest, intermediarii ofertei.

    Citiţi mai multe pe zf.ro

  • Percheziţii la un spital privat din Timişoara, unde ar fi fost decontate tratamente fictive

     Potrivit unor surse judiciare, percheziţia are loc în condiţiile în care există suspiciuni că unitatea medicală ar fi făcut internări fictive de pacienţi şi ar fi trecut în evidenţe tratamente medicale care în realitate nu au fost făcute, iar apoi a încasat bani de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS), în perioada 2011-2013.

    Conform aceloraşi surse, prejudiciul adus statului s-ar ridica la peste 1,5 milioane de lei.

    Dosarul este instrumentat de procurorii Parchetului Judecătoriei Timişoara, iar la descinderi participă şi poliţişti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro