Tag: prevedere

  • EXCLUSIV: Aeroportul Băneasa se redeschide pentru pasagerii din Bucureşti. Când se va întâmpla asta

    Din punctul de vedere al ritmului de creştere înregistrat, aeroportul Henri Coandă, care a avut o creştere de 18,3% a traficului aerian, a ocupat anul trecut al patrulea loc la nivel european la categoria aeroporturilor de 5-10 milioane de pasageri, după aeroporturile Berlin Schoenefeld, Larnaca (Cipru) şi Faro (Portugalia), fiind urmat de aeroportul din Porto, potrivit informaţiilor Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. Premisele de creştere în continuare a numărului de pasageri care trec prin aeroportul Henri Coandă sunt evidente, astfel că în curând, capacitatea maximă a aeroportului va fi atinsă:

    „Capacitatea maximă se calculează în special ţinând cont de operarea la ceea ce înseamnă ore de vârf şi pe zile de vârf, astfel că putem să spunem că pe Otopeni capacitatea maximă este în jurul a 13,5 milioane de pasageri pe an. Anul acesta nu vom ajunge la această cifră, cu toate că avem o creştere cu două cifre în primele două luni ale anului; previziunea noastră este că nu vom atinge pragul de 13,5 milioane anul acesta, dar probabil îl vom depăşi pe cel de 12 milioane”, explică Liviu Radu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. În acest context, directorul general al CNAB a confirmat Business Magazin redeschiderea pentru zborurile comerciale a Aeroportului Internaţional Aurel Vlaicu din Băneasa, închis pentru acest tip de activitate în 2012. „Redeschiderea aeroportului Băneasa reprezintă mai mult decât o posibilă soluţie, lucrăm deja la operaţionalizarea aeroportului pentru zboruri comerciale de linie şi de tip charter; terminalul de la Băneasa a fost consolidat şi restaurat în exterior.

    Spun restaurat deoarece el a fost catalogat ca monument istoric, în acelaşi timp, avea şi aşa-zisa bulină roşie; acum se continuă amenajarea interioară. Licitaţia pentru proiectare este în curs, sperăm să finalizăm lucrările anul viitor şi să fie reintrodus în exploatarea comercială pentru linie şi charter”, explică stadiul în care se află lucrările pentru dezvoltarea acestui aeroport în prezent. Liviu Radu spune că operarea pe acest aeroport este un obiectiv propus pentru anul viitor. „Deocamdată nu avem niciun motiv să ne îndoim că în 2018 vom termina această operaţiune”, explică Radu. Valoarea exactă a investiţiilor în consolidare şi restaurare va fi stabilită după atribuirea contractului de modernizare a terminalului la interior; conform estimărilor directorului general al CNAB, acestea vor fi de ordinul milioanelor de euro.

    CNAB nu a stabilit încă tipul de operatori aerieni care vor desfăşura activităţi pe acest aeroport (tradiţionali sau low-cost) şi nici numărul exact de pasageri ce vor putea fi acomodaţi. „Estimăm între un milion şi un milion şi jumătate de pasageri pentru acest aeroport, dar este doar o estimare deocamdată.” În ceea ce priveşte dezvoltările imobiliare din preajma aeroportului, acestea vor juca un rol în ceea ce înseamnă constrângeri de operare, respectiv o limitare a funcţionării între anumite ore şi pentru anumite tipuri de aeronave, potrivit lui Liviu Radu.

    În acelaşi timp, acomodarea numărului din ce în ce mai mare de pasageri pe aeroportul Henri Coandă este inclusă într-o amplă stratagie, parte din Masterplanul de Transport al României. „Dezvoltarea aeroportului porneşte de la planul strategic de dezvoltare consacrat printr-o prevedere legislativă; aceasta include o dezvoltare la Est, care presupune noi terminale, noi platforme, noi zone de cargo ş.a. Acest plan strategic se regăseşte în masterplanul de transport al României şi constă în mai multe etape: prima presupune investiţii de aproximativ 450 de milioane de euro şi ar trebui să mărească cu circa 50% capacitatea de prelucrare a pasagerilor. În faza nală, investiţia va ajunge la aproximativ 900 de milioane de euro şi va cuprinde adăugarea de centre comerciale, zone cargo, centre de afaceri şi alte activităţi conexe”, descrie Liviu Radu planul legat de dezvoltarea aeroportului Otopeni.

    Potrivit lui, prima etapă a acestui plan a depăşit faza aprobării PUZ-ului; în prezent însă se reactualizează studiul de fezabilitate. „Acest studiu de fezabilitate a fost aprobat la nivelul anilor 2008-2010 şi este în curs de reactualizare, aceasta fiind de altfel şi o condiţie cerută şi de finanţatori”. Potrivit directorului general al CNAB, dezvoltările vor fi realizate prin surse proprii, atrase de pe piaţa bancară, ajutoarele de stat fiind restricţionate de normele europene care prevăd ca fondurile publice să fie alocate doar aeroporturilor care depăşesc trei milioane de pasageri anual. „Am avut deja primele discuţii în acest sens cu instituţii de credit internaţionale, BEI, BERD, precum şi cu bănci comerciale.”

    Reactualizarea studiului de fezabilitate, având în vedere termenul estimat de implementare a unei dezvoltări de asemenea anvergură este de cel puţin şase ani, va cuprinde şi măsuri de ordin interimar, care să acomodeze creşterile de trafic de până la finalizarea noilor capacităţi, cuprinse de altfel şi în Masterplanul de Transport al României. „Lăsând la o parte măsurile pe care noi le luăm permanent şi tot ce înseamnă automatizarea fluuxurilor, îmbunătăţiri operaţionale, condiţionate de spaţiul existent, va trebui să apelăm la un consultant major pe această piaţă. Se ia în calcul şi extinderea în continuare a terminalului existent, este foarte posibil acest lucru”, adaugă Liviu Radu.

    Mai multe informaţii despre planurile de dezvoltare a aeroportului Henri Coandă şi alte aeroporturi importante din ţară veţi citi în următorul număr al revistei Business Magazin.

     

  • EXCLUSIV: Aeroportul Băneasa se redeschide pentru pasagerii din Bucureşti. Când se va întâmpla asta

    Din punctul de vedere al ritmului de creştere înregistrat, aeroportul Henri Coandă, care a avut o creştere de 18,3% a traficului aerian, a ocupat anul trecut al patrulea loc la nivel european la categoria aeroporturilor de 5-10 milioane de pasageri, după aeroporturile Berlin Schoenefeld, Larnaca (Cipru) şi Faro (Portugalia), fiind urmat de aeroportul din Porto, potrivit informaţiilor Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. Premisele de creştere în continuare a numărului de pasageri care trec prin aeroportul Henri Coandă sunt evidente, astfel că în curând, capacitatea maximă a aeroportului va fi atinsă:

    „Capacitatea maximă se calculează în special ţinând cont de operarea la ceea ce înseamnă ore de vârf şi pe zile de vârf, astfel că putem să spunem că pe Otopeni capacitatea maximă este în jurul a 13,5 milioane de pasageri pe an. Anul acesta nu vom ajunge la această cifră, cu toate că avem o creştere cu două cifre în primele două luni ale anului; previziunea noastră este că nu vom atinge pragul de 13,5 milioane anul acesta, dar probabil îl vom depăşi pe cel de 12 milioane”, explică Liviu Radu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. În acest context, directorul general al CNAB a confirmat Business Magazin redeschiderea pentru zborurile comerciale a Aeroportului Internaţional Aurel Vlaicu din Băneasa, închis pentru acest tip de activitate în 2012. „Redeschiderea aeroportului Băneasa reprezintă mai mult decât o posibilă soluţie, lucrăm deja la operaţionalizarea aeroportului pentru zboruri comerciale de linie şi de tip charter; terminalul de la Băneasa a fost consolidat şi restaurat în exterior.

    Spun restaurat deoarece el a fost catalogat ca monument istoric, în acelaşi timp, avea şi aşa-zisa bulină roşie; acum se continuă amenajarea interioară. Licitaţia pentru proiectare este în curs, sperăm să finalizăm lucrările anul viitor şi să fie reintrodus în exploatarea comercială pentru linie şi charter”, explică stadiul în care se află lucrările pentru dezvoltarea acestui aeroport în prezent. Liviu Radu spune că operarea pe acest aeroport este un obiectiv propus pentru anul viitor. „Deocamdată nu avem niciun motiv să ne îndoim că în 2018 vom termina această operaţiune”, explică Radu. Valoarea exactă a investiţiilor în consolidare şi restaurare va fi stabilită după atribuirea contractului de modernizare a terminalului la interior; conform estimărilor directorului general al CNAB, acestea vor fi de ordinul milioanelor de euro.

    CNAB nu a stabilit încă tipul de operatori aerieni care vor desfăşura activităţi pe acest aeroport (tradiţionali sau low-cost) şi nici numărul exact de pasageri ce vor putea fi acomodaţi. „Estimăm între un milion şi un milion şi jumătate de pasageri pentru acest aeroport, dar este doar o estimare deocamdată.” În ceea ce priveşte dezvoltările imobiliare din preajma aeroportului, acestea vor juca un rol în ceea ce înseamnă constrângeri de operare, respectiv o limitare a funcţionării între anumite ore şi pentru anumite tipuri de aeronave, potrivit lui Liviu Radu.

    În acelaşi timp, acomodarea numărului din ce în ce mai mare de pasageri pe aeroportul Henri Coandă este inclusă într-o amplă stratagie, parte din Masterplanul de Transport al României. „Dezvoltarea aeroportului porneşte de la planul strategic de dezvoltare consacrat printr-o prevedere legislativă; aceasta include o dezvoltare la Est, care presupune noi terminale, noi platforme, noi zone de cargo ş.a. Acest plan strategic se regăseşte în masterplanul de transport al României şi constă în mai multe etape: prima presupune investiţii de aproximativ 450 de milioane de euro şi ar trebui să mărească cu circa 50% capacitatea de prelucrare a pasagerilor. În faza nală, investiţia va ajunge la aproximativ 900 de milioane de euro şi va cuprinde adăugarea de centre comerciale, zone cargo, centre de afaceri şi alte activităţi conexe”, descrie Liviu Radu planul legat de dezvoltarea aeroportului Otopeni.

    Potrivit lui, prima etapă a acestui plan a depăşit faza aprobării PUZ-ului; în prezent însă se reactualizează studiul de fezabilitate. „Acest studiu de fezabilitate a fost aprobat la nivelul anilor 2008-2010 şi este în curs de reactualizare, aceasta fiind de altfel şi o condiţie cerută şi de finanţatori”. Potrivit directorului general al CNAB, dezvoltările vor fi realizate prin surse proprii, atrase de pe piaţa bancară, ajutoarele de stat fiind restricţionate de normele europene care prevăd ca fondurile publice să fie alocate doar aeroporturilor care depăşesc trei milioane de pasageri anual. „Am avut deja primele discuţii în acest sens cu instituţii de credit internaţionale, BEI, BERD, precum şi cu bănci comerciale.”

    Reactualizarea studiului de fezabilitate, având în vedere termenul estimat de implementare a unei dezvoltări de asemenea anvergură este de cel puţin şase ani, va cuprinde şi măsuri de ordin interimar, care să acomodeze creşterile de trafic de până la finalizarea noilor capacităţi, cuprinse de altfel şi în Masterplanul de Transport al României. „Lăsând la o parte măsurile pe care noi le luăm permanent şi tot ce înseamnă automatizarea fluuxurilor, îmbunătăţiri operaţionale, condiţionate de spaţiul existent, va trebui să apelăm la un consultant major pe această piaţă. Se ia în calcul şi extinderea în continuare a terminalului existent, este foarte posibil acest lucru”, adaugă Liviu Radu.

    Mai multe informaţii despre planurile de dezvoltare a aeroportului Henri Coandă şi alte aeroporturi importante din ţară veţi citi în următorul număr al revistei Business Magazin.

     

  • Comisia de Statut: Aleşii pot să angajeze la cabinet persoane cu care au lucrat în ultimii 5 ani

    Marton Arpad a declarat, pentru MEDIAFAX, că Statutul prevedea deja că “angajaţii cu contract de muncă sau convenţie civilă ai unui birou parlamentar pot fi reangajaţi în biroul parlamentar al aceluiaşi deputat sau senator şi în noul mandat, în cazul realegerii acestuia”, iar articolul adoptat de Comisia de Statut aduce o clarificare.

    Proiectul pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor propune introducerea la articolul 38 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, după alineatul 12, a unui nou alineat, cu următorul cuprins: “Prin derogare de la art. 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, nu constituie conflict de interese angajarea la biroul parlamentar a persoanelor cu care senatorii sau deputaţii s-au aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia de Statut: Aleşii pot să angajeze la cabinet persoane cu care au lucrat în ultimii 5 ani

    Marton Arpad a declarat, pentru MEDIAFAX, că Statutul prevedea deja că “angajaţii cu contract de muncă sau convenţie civilă ai unui birou parlamentar pot fi reangajaţi în biroul parlamentar al aceluiaşi deputat sau senator şi în noul mandat, în cazul realegerii acestuia”, iar articolul adoptat de Comisia de Statut aduce o clarificare.

    Proiectul pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor propune introducerea la articolul 38 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, după alineatul 12, a unui nou alineat, cu următorul cuprins: “Prin derogare de la art. 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, nu constituie conflict de interese angajarea la biroul parlamentar a persoanelor cu care senatorii sau deputaţii s-au aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul document pe care toţi şoferii vor trebui să îl aibă asupra lor

    Noul cadru legal al asigurării obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) prevede înlocuirea documentului cu care se poate face dovada încheierii acesteia. Astfel, modelul actului ce atestă existenţa asigurării RCA va fi schimbat efectiv începând cu data de 23 decembrie.

    Asigurarea RCA este reglementată, începând din data de 19 septembrie, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2016. Acest act normativ prevede, printre altele, înlocuirea poliţei de asigurare RCA cu contractul RCA.
    Concret, modelul noului document cu care se va face dovada încheierii asigurării RCA este inclus în Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) nr. 39/2016, ce va intra în vigoare vinery. Asta înseamnă că poliţa RCA mai poate fi emisă până joi, iar apoi va trebui folosit, la încheierea asigurării obligatorii, contractul RCA.

    în principiu, contractul RCA va conţine cam aceleaşi informaţii ce se regăsesc în prezent în poliţa RCA, doar că diferă formatul în care sunt prezentate acestea. Mai exact, contractul RCA, al cărui model este anexat articolului de faţă, va conţine:

    • numărul şi data încheierii;
    • părţile contractului;
    • perioada de valabilitate;
    • limitele maxime de răspundere stabilite de către asigurătorul RCA;
    • prima de asigurare;
    • numărul ratelor şi scadenţa acestora;
    • intermediarul, dacă este cazul;
    • clasa bonus-malus;
    • numărul de înmatriculare/înregistrare al vehiculului;
    • numărul de identificare al vehiculului;
    • statele în care acest document are valabilitate.

    Bine de ştiut este că poliţele RCA emise până la data de 22 decembrie îşi vor păstra valabilitatea, chiar dacă din 23 decembrie va fi folosit contractul RCA. Cu alte cuvinte, persoanele care deţin acum o poliţă RCA nu vor fi nevoite să o preschimbe în contract RCA. 

  • Noul document pe care toţi şoferii vor trebui să îl aibă asupra lor

    Noul cadru legal al asigurării obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) prevede înlocuirea documentului cu care se poate face dovada încheierii acesteia. Astfel, modelul actului ce atestă existenţa asigurării RCA va fi schimbat efectiv începând cu data de 23 decembrie.

    Asigurarea RCA este reglementată, începând din data de 19 septembrie, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2016. Acest act normativ prevede, printre altele, înlocuirea poliţei de asigurare RCA cu contractul RCA.
    Concret, modelul noului document cu care se va face dovada încheierii asigurării RCA este inclus în Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) nr. 39/2016, ce va intra în vigoare vinery. Asta înseamnă că poliţa RCA mai poate fi emisă până joi, iar apoi va trebui folosit, la încheierea asigurării obligatorii, contractul RCA.

    în principiu, contractul RCA va conţine cam aceleaşi informaţii ce se regăsesc în prezent în poliţa RCA, doar că diferă formatul în care sunt prezentate acestea. Mai exact, contractul RCA, al cărui model este anexat articolului de faţă, va conţine:

    • numărul şi data încheierii;
    • părţile contractului;
    • perioada de valabilitate;
    • limitele maxime de răspundere stabilite de către asigurătorul RCA;
    • prima de asigurare;
    • numărul ratelor şi scadenţa acestora;
    • intermediarul, dacă este cazul;
    • clasa bonus-malus;
    • numărul de înmatriculare/înregistrare al vehiculului;
    • numărul de identificare al vehiculului;
    • statele în care acest document are valabilitate.

    Bine de ştiut este că poliţele RCA emise până la data de 22 decembrie îşi vor păstra valabilitatea, chiar dacă din 23 decembrie va fi folosit contractul RCA. Cu alte cuvinte, persoanele care deţin acum o poliţă RCA nu vor fi nevoite să o preschimbe în contract RCA. 

  • Preşedintele Iohannis a promulgat bugetul pentru 2017: Cer Guvernului trei lucruri

    ”Veniturile la buget sunt aşa cu au spus unii optimiste, eu spun supraapreciate. Cheltuieli sunt prevăzute în sumă foarte mare. Abordarea hiperoptimistă a bugetului se poate vedea de exemplu făcând o comparaţie între veniturile la bugetul general consolidat de anul trecut şi ce se prevede pentru anul acesta unde se constată o creştere de 14% fără să fie vreo explicaţie undeva cum se ajunge la această creştere fenomenală, 14% este foarte mult pentru bugetul general consolidat”, a spus şeful statului într-o declaraţie de presă.
     
    El a subliniat că se confirmă că există prevăzute credite de angajament ”de o sumă nemaivăzută de peste 50 de miliarde”.
     
    ”Totuşi am decis astăzi şi am şi făcut-o deja, am promulgat atât bugetul cât şi bugetul asigurărilor sociale. Ţara are nevoie de buget şi Guvernul care s-a angajat să execute acest buget, acum are posibilitatea să dovedească cum va face acest lucru. Pentru Guvern am un mesaj simplu în cursul acestui exerciţiu buget pe care tocmai l-am promulgat – cer Guvernului trei lucruri: responsabilitate, responsabilitate şi responsabilitate”, a afirmat Iohannis.
     
    Premierul Sorin Grindeanu le-a spus miniştrilor joi înaintea şedinţei de guvern, că, din cauza faptului că bugetul nu a fost promulgat, există riscul ca măsurile din programul de guvernare să fie puse sub semnul întrebării. Plenul reunit al celor două camere ale Parlamentului a adoptat marţi, 7 februarie, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017 şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale, împotrivă votând PNL, USR şi PMP.
     
    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi, după o întâlnire cu şeful Executivului şi cu ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan, că este îngrijorat legat de buget şi că a transmis Guvernului acest lucru.
     
    ”Bugetul, la o prima analiză pe care am făcut-o, este unul problematic şi riscant. Se prevăd venituri care, după părerea mea, sunt supraevaluate. Pe de altă parte, se prevăd cheltuieli foarte mari. Există riscul real să se depăşească deficitul de 3 la sută. Nu putem să nu vedem că aici avem de a face cu o sumă extraordinar de mare la aşa numitele credite de angajament. Sunt credite de angajament prevăzute în valoare de 54 de miliarde, care vor apăsa asupra bugetelor din anii următori. Toate aceste lucruri le-am transmis guvernului, care are un punct de vedere propriu pe care îl va transmite şi în spaţiul public”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după discuţiile cu premierul Sorin Grindeanu.
     

     

  • Plămân rezidenţial

    Proiectul Tao Zhu Yin Yuan, conceput de arhitectul parizian Vincent Callebaut, se prezintă sub forma unui turn răsucit, care la momentul finalizării prevăzute pentru luna septembrie a acestui an va fi acoperit de 23.000 de arbori şi arbuşti. Vegetaţia de pe turn ar trebui să absoarbă circa 130 de tone de dioxid de carbon pe an, cam cât produc 27 de maşini în acelaşi interval.

    Pe lângă vegetaţia abundentă, clădirea rezidenţială de 21 de etaje va  fi astfel construită încât să le permită locatarilor să aibă un consum de energie redus, prin folosirea la maximum a luminii şi a aerisirii naturale. Clădirea este prevăzută şi cu instalaţie pentru reciclarea apei de ploaie şi panouri solare pe acoperiş.

  • Ghinea: PSD nu a prevăzut în buget “nici măcar” cofinanţarea pentru cele trei spitale regionale

    Deputatul USR Cristian Ghinea a pecizat, vineri, că PSD nu a prevăzut în proiectul de buget pe anul 2017 “nici măcar” suma de cofinanţare pentru cele trei spitale regionale pentru care există fonduri europene, deşi în campanie a promis că va construi opt spitale regionale.

    “Colegii mei mai pregătesc amendamente pe sănătate. De pildă, PSD s-a lăudat în campania electorală că va construi opt spitale regionale dar nu a prevăzut în buget nici măcar suma de cofinanţare pentru cele trei spitale regionale pentru care avem fonduri europene: Craiova, Iaşi şi Cluj Napoca”, a spus Ghinea.

    El a mai arătat că infrastructura, capitol bugetar important, nu conţine şi detalii privind studiile de fezabilitate care vor fi finanţate, şi a arătat că parlamentarii USR vor întreba în comisia de specialitate pentru ce astfel de studii de fezabilitate s-au preconizat bani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elevii vor sta mai multe ore la scoala din septembrie 2017

    Ministerul Educatiei a adoptat in luna aprilie a anului trecut noul plan cadru pentru invatamantul gimnazial. Acesta prevede cresteri ale numarului de ore pentru elevi.
     
    Astfel, elevii de la clasa a V-a vor petrece mai mult timp la scoala incepand de anul scolar viitor, dar, considera reprezentantii Ministerului, va fi mai frumos, pentru ca materiile vor fi mai bine structurate si  manualele mai relaxate. 
     
    Planul cadru se va aplica esalonat, astfel incat din anul scolar 2017-2018 se va aplica doar la clasa a V-a, urmand ca anii viitori sa se aplice si la clasele gimnaziale mai mari. 
     
    Potrivit actului normativ, incepand cu anul scolar 2017-2018 elevii claselor a V-a vor sta la scoala intre 26 si 28 de ore. Din anul scolar 2018-2019, elevii claselor a VI-a vor sta la scoala intre 28 si 30 de ore, iar incepand cu anul scolar 2019-2020, elevii claselor a VII-a vor sta intre 31 si 33 de ore. Din anul 2020-2021, elevii claselor a VIII-a vor sta pana la 34 de ore.   
     
    Calculele arata ca elevii claselor a V-a vor petrece la scoala 5,6 ore pe zi. Elevii din clasele a VI-a vor ajunge sa stea la scoala 6 ore pe zi, cei din clasele a VII-a vor avea 6,6 ore pe zi, iar clasele a VIII-a vor invata, in final, aproape 7 ore pe zi (6,8 ca sa fim mai precisi).