BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Minivacanţa de 1 Mai legată de cea de Paşte i-a descumpănit pe hotelierii de pe litoral: „Alăturarea celor două sărbători nu este benefică, turistul de 1 Mai este diferit de cel de Paşte“

    ♦ În perioada 1 – 3 mai preţurile pentru o cameră de hotel pornesc de la 50-60 de euro şi ajung şi până la 400 de euro pe litoralul românesc, potrivit platformei Booking.com ♦ Faţă de anul trecut, preţurile pe litoral au crescut cu circa 10-15%.

    Data de 1 Mai reprezintă simbolic startul sezonului de vară, astfel că, în fiecare an, staţiunile de la la malul mării, în special Mamaia şi Vama Veche sunt pline de turişti în jurul acesti date. Rezervările din acest an, când vacanţa de 1 Mai este cumulată cu sărbătorile pascale, nu reuşesc să depăşească nivelul anului trecut.

    „Niciodată litoralul nu a avut o cerere foarte mare în perioada de Paşti, chiar şi dacă ar fi căzut în aprilie sau în mai, nu există un volum foarte mare. Există cerere, suntem mulţumiţi, dar nu la nivelul în care să spunem că hotelul este plin şi curg rezervările“, spune Iuliana Tasie, managerul care administrează Ana Hotels Europa Eforie Nord şi Ana Aslan Health Spa, parte din grupul hotelier ANA Hotels.

    Alăturarea celor două sărbători nu este una benefică, chiar dacă există o vacanţă mai mare în loc de două mai mici, adaugă ea. Turistul care călătoreşte de 1 Mai este diferit de cel care pleacă în vacanţe în perioada sărbătorilor pascale.

    „Oaspeţii care vin de 1 Mai vin pentru distracţie, plimbări, merg în Mamaia sau Vama Veche în cluburi. De Paşti vin familiile cu copii“, spune Iuliana Tasie.

    Deşi 1 Mai reprezintă simbolic deschiderea sezonului estival, multe hoteluri nici nu îşi deschid uşile pentru turişti, preferând să amâne momentul deschiderii până în iunie, când încep oamenii să îşi petreacă vacanţele de vară. Cu toate acestea, mulţi tineri aleg să se distreze la malul mării de 1 Mai.

    Circa 50% din hotelurile de pe litoral sunt deschise de 1 Mai în acest an, în special cele din Vama Veche şi Mamaia, care reprezintă principalele staţiuni alese de turişti în această perioadă, spune Corina Martin, preşedintele onorific al Asociaţiei Patronale Resto Constanţa, care reuneşte mai multe restaurante, cafenele, baruri, cluburi şi saloane de evenimente din judeţul Constanţa.

    Ea este de părere că alăturarea celor două sărbători nu e benefică pentru turismul de pe litoral.

    „Vacanţa din acest an de 1 Mai îi va face pe unii români să aleagă alte destinaţii din ţară care sunt preferate în preajma sărbătorilor pascale, precum Maramureş sau chiar Valea Prahovei“, spune Corina Martin.

    Nivelul rezervărilor este sub cel de anul trecut, astfel că litoralul nu mai este în topul preferinţelor turiştilor pentru vacanţa de 1 Mai. La această situaţie contribuie şi vremea nefavorabilă, însă dacă vor exista schimbări şi prognoza meteo va fi una bună ar putea să mai crească nivelul rezervărilor.

    Faţă de anul trecut, preţurile pe litoral au crescut cu circa 10-15%, spune Corina Martin. Preţurile variază în funcţie de tipul cazării. În perioada 1 – 3 mai, ceea ce reprezintă două nopţi de cazare, preţurile pentru o cameră de hotel pornesc de la 50-60 de euro şi ajung şi până la 400 de euro, potrivit platformei Booking.com. Spre exemplu, o cameră la hotelul Ramada by Wyndham din Constanţa, cu mic dejun înclus, costă 211 euro.

    Constanţa are cele mai multe locuri de cazare din ţară. Astfel, capacitatea declarată de cazare din judeţul Constanţa reprezintă 25% din capacitatea înregistrată în România, de aproape 430.000 de locuri de cazare în 2023.

     

     

  • Cum putem să citim piaţa imobiliară: Din punct de vedere al accesibilităţii achiziţiei unui apartament, România, Bucureştiul sunt încă o piaţă ieftină, dar din punct de vedere al achiziţiei pentru investiţii, ca să câştigi din chirie şi creşterea valorii proprietăţii, piaţa nu este aşa spectaculoasă

    După doi-trei ani mai complicaţi – pandemie, creşterea preţurilor, explozia inflaţiei, creşterea peste noapte a dobânzilor, război/tensiuni geopolitice – piaţa imobiliară de la noi începe să-şi mai revină din punct de vedere al tranzacţiilor şi al creşterii cererii şi acordării de credite ipotecare/imobiliare de către bănci.

    Dar din punct de vedere al construcţiilor rezidenţiale noi piaţa continuă să sufere, în primele două luni din acest an scăderea fiind de 40% faţă de perioada similară a anului trecut, conform datelor de la Statistică, asta în condiţiile în care vremea a fost bună iar preţurile materialelor de construcţii au scăzut faţă de creşterea peste noapte din 2022/2023.

    Creşterea dobânzilor la lei – ROBOR a crescut de la 1,65% la 8,2% în octombrie 2022, iar acum este 6,05%; IRCC a crescut de la 1,05% la 5,96% – a lovit puternic în încrederea românilor de a lua un credit, iar acest lucru s-a văzut în scăderea cererii de credite ipotecare/imobiliare.

    Nu-i aşa de uşor să acomodezi o creştere de 60% a unei rate bancare  într-un an.

    Aşa că în ultimii ani, 60% din tranzacţii au fost făcute cu cash, adică cumpărătorul a avut bani din surse proprii, şi numai 40% din tranzacţii au avut la bază un credit ipotecar/imobiliar.

    Dacă din punct de vedere al tranzacţiilor imobiliare ultimii doi/trei ani au fost mai slabi, scăderea fiind de 30%, din punct de vedere al accesibilităţii achiziţiei unui apartament (affordability index), piaţa românească a fost de vis.

    Pentru că salariile au crescut în termeni nominali în lei cu aproape 30% în ultimii doi ani, pentru că cursul valutar leu/euro a rămas stabil (ceea ce a făcut ca salariile să crească în euro cu 25%), pentru preţurile apartamentelor nu prea au crescut sau au crescut foarte puţin, cu câteva procente în euro în ultimii ani, gradul de accesibilitate pentru achiziţia unui apartament de 50 de metri pătraţi a scăzut în Bucureşti la 6,9 ani (preţul unui apartament în euro versus salariul mediu în euro), faţă de 32,8 ani în 2008, 15,5 ani în 2012 şi 8,7 ani în 2020, conform analizei firmei de consultanţă imobiliară SVN.

    Din acest punct de vedere, al gradului de accesibilitate pentru achiziţia unui apartament, Bucureştiul este o piaţă foarte ieftină.

    Conform unui studiu Deloitte, preţul mediu de tranzacţionare în Bucureşti al unui apartament a fost de 1.693 euro/mp în 2022, faţă de 2.682 euro/mp în Varşovia, capitala Poloniei, care are salarii mai mari decât în România, faţă de 2.862 euro/mp în Budapesta, sau faţă de 4.942 euro/mp în Praga.

    De asemenea, gradul de acomodare a unei rate la un credit ipotecar/imobiliar într-un salariu mediu naţional este de 43% în Bucureşti, 80% în Budapesta, 82% în Varşovia, 115% în Praga sau 82% în Paris.

    Deci, raportat la salarii şi comparativ cu alte oraşe, apartamentele din Bucureşti sunt încă ieftine.

    Din punct de vedere al unei investiţii imobiliare, lucrurile se schimbă.

    Brokerii şi dezvoltatorii spun, ca propoziţie de marketing, că achiziţia unui apartament este cea mai bună achiziţie care te apără împotriva inflaţiei şi a creşterii inflaţiei. Da şi nu.

    În ultimii ani inflaţia în România a crescut cu peste 30%, dar preţul apartamentelor, în euro, nu a crescut în acelaşi ritm. Am putea spune că preţul apartamentelor a scăzut din punct de vedere real, dacă luăm în considerare inflaţia. Stabilitatea cursului valutar leu/euro din ultimii ani a dat peste cap multe calcule – în ultimii patru ani cursul a crescut cu numai 4%, în timp ce inflaţia a depăşit 30%, iar dacă preţul unui apartament a crescut cu numai 10% în euro, în realitate valoarea proprietăţii a scăzut în lei cu 15%.

    Acesta este şi unul dintre motivele pentru care piaţa imobiliară nu a înregistrat o scădere a preţurilor, aşa cum se aştepta multă lume bazându-se pe ceea ce s-a întâmplat în criza anterioară, în 2008. Atunci, creşterea cursului valutar euro cu 30% în câteva luni, creşterea cu 100% a cursului francului elveţian, scăderea salariilor atât în termeni nominali cât şi reali au dus la scăderea preţului apartamentelor cu 50%.

    Investiţia într-un apartament pentru a-l da ulterior în chirie nu a fost prea rentabilă în ultimii ani, din cauza creşterii spectaculoase a dobânzilor atât la lei, cât şi la euro.

    Când dobânzile erau 0% la euro şi 1-2% la lei, un randament al chiriei de 5-6% era foarte bun. Acum, când dobânzile la euro şi la lei sunt de 5-7%, un randament al chiriei brute de 5-7% nu mai este aşa spectaculos, ci dimpotrivă. Randamentul net, luând în considerare taxele, cheltuielile pentru refacerea apartamentelor, îţi coboară randamentul  la 4-5%, într-o variantă optimistă.

    Mai bine cumperi titluri de stat româneşti în euro cu dobândă de 5% pe an şi nu ai nicio bătaie de cap, decât să investeşti într-un apartament, pentru chirie.

    Datele investiţiei s-ar schimba numai dacă ar creşte preţurile apartamentelor.

    Comparativ cu alte investiţii de pe piaţă – acţiuni, obligaţiuni, depozite bancare –, achiziţia unui apartament, cel puţin în România, nu a adus un câştig mai mare în ultimii ani. Cel puţin pe medie, pentru că pot fi proiecte individuale sau oraşe unde creşterile de preţuri să fi bătut inflaţia.

    Ca o concluzie, dacă vrei să cumperi un apartament ca să locuieşti în el, piaţa imobiliară din România, din Bucureşti, este de vis comparativ cu alte ţări sau cu alte capitale europene. Dar ca investiţie, ca să câştigi din chirie şi din creşterea preţului apartamentului, piaţa nu este aşa de spectaculoasă.

  • Starbucks vrea să reducă peste noapte dimensiunea ”cănilor” de cafea cu 20% şi speră să nu remarce nimeni. „Inginerii au testat sute de mii de modele pentru a reduce cât mai mult plasticul”

    Clienţii Starbucks deja zguduiţi de inflaţie vor trebui să se acomodeze cu o nouă realitate, vor plăti mai mult pentru mai puţin, scrie New York Post.

    Dimensiunea paharelor de cafea va fi redusă cu 20% în SUA pe parcursul următoarelor săptămâni.

    „Inginerii au testat sute de mii de modele pentru a reduce cât mai mult plasticul, în timp ce paharul rămâne robust”, a declarat Amelia Landers, vice-preşedinte pentru inovare la Starbucks.

    Procesul început acum patru ani este parte a unui efort mai larg al companiei de a folosi doar ambalaje reciclabile până în 2030, şi de a reduce nivelul deşeurilor cu 50%.

    În prezent Starbucks foloseşte pahare din polipropilenă (PP), un polimer uşor de reciclat. Cu toate acestea, procesul natural de descompunere poate dura până la 30 de ani. Compania nu a anunţat dacă va schimba materialul folosit sau doar va reduce cantitatea celui curent.

  • „Toată lumea se gândeşte bine pe ce-şi cheltuie banii“. Restaurantele din Ungaria şi Polonia continuă să se închidă din cauza declinului cererii provocat de inflaţie, costurilor ridicate ale energiei, penuriilor de forţă de muncă şi chiriilor mari

    Koool, restaurantul înotătoarei maghiare Katinka Hosszu şi al soţu­lui ei Mate Layber-Gelencser, s-a închis după mai puţin de doi ani, po­trivit presei maghiare. Restaurantul era situat în centrul Budapestei.

    Închiderea a fost justificată astfel: „Întrucât continuarea Koool în situa­ţia economică actuală ar fi avut ca rezultat o deteriorare a calităţii, acest lucru nu ar fi fost etic faţă de voi, oaspeţii“.

    Un fel principal costă 5-7.000 de forinţi (12,8-18 euro) într-un restau­rant din Ungaria, însă preţul este prea ridicat pentru maghiarii de rând. Prin urmare, unităţile au mai puţini oaspeţi, iar cei care mănâncă în oraş mănâncă mai puţin, potrivit Daily News Hungary.

    Inflaţia a mai scăzut în Ungaria, însă oamenii tot nu au suficienţi bani pentru a comanda două-trei feluri într-un restaurant. Astfel, aceştia comandă doar unul.

    Industria restaurantelor din Un­ga­ria se confruntă cu un nou an de nesiguranţă. În 2022, anunţurile pri­vi­toare la închideri au venit constant, iar valul închiderilor s-a prelungit în anul următor.

    Oraşul Sopron a resimţit acest val din 2022. Închiderile au început în aprilie cu renumitul Puskas Restau­rant, o unitate renumită, cu o istorie de 36 de ani. Acesta nu era popular doar în rândul localnicilor, ci şi al celebrită­ţilor locale şi străine, politi­cienilor şi artiştilor. Şi alte unităţi din zonă, cum ar fi Varkert Café & Restaurant şi Gra­ben Restaurant, şi-au tras obloanele.

    Valul de închideri a afectat şi Gyor şi zonele învecinate. Arrabona Food Bar, renumit pentru sandvişu­rile cu ciuperci, dar şi alte unităţi de renume ca Benedetto Confectionery, cu o istorie de 37 de ani, au fost forţate să se închidă.

    Pizzerii şi food bar-uri au luat lo­cul unor restaurante vechi, însă suc­cesul pe termen lung al acestora ră­mâ­ne nesigur. Potrivit lui Csaba Horvath, expert în gastronomie, me­diul actual este unul dificil, cu costuri în creştere la energie şi bunuri, penurii de forţă de muncă şi condiţii de piaţă în continuă schimbare.

    „Este o perioadă în care toată lumea se gândeşte bine pe ce-şi chel­tuie banii“, arată acesta.

    Şi industria gastronomică a Poloniei suferă, sufocată de datoriile din pandemie, de costurile în creştere şi de inflaţie. În pandemie, oaspeţii nu au venit pentru că nu au putut, iar acum pot, dar nu mai vor. Aproape două treimi din polonezi şi-au redus cheltuielile din cauza creşterii preţurilor care a erodat puterea de cumpărare.

    În centrul oraşului Bydgoszcz, un nou restaurant şi-a tras recent obloanele, scrie wyborcza.pl.

    La Siesta a operat din iulie anul trecut şi a oferit preparate din bucătăria mediteraneeană.

    Se părea că, după perioada dificilă a blocajelor pandemice, industria de catering a revenit pe drumul cel bun.

    Din păcate, creşterea preţurilor la alimente, scumpirea energiei şi costurile mai mari cu închirierea spaţiilor afectează industria de catering la fel de mult ca şi pandemia.

  • Preţul zahărului urcă de la un minim pe un an pe fondul semnelor de reducere a ofertei

    Contractele futures pe zahăr au urcat în New York, semnele de restrângere a ofertei dând un impuls preţurilor care săptămâna trecută au coborât la cel mai scăzut nivel din mai mult de un an, conform Bloomberg. Vremea mai uscată din Brazilia va pune presiune pe producţie. De asemenea, producţia de trestie de zahăr a Thailandei a fost cu 12% mai redusă în ultimul sezon.

  • Tesla a redus preţurile maşinilor pe marile pieţe deoarece vânzările sunt în scădere

    Compania lui Elon Musk s-a confruntat cu o scădere bruscă a livrărilor globale în primele trei luni ale acestui an. Asta deoarece rivalii din China, precum BYD şi Nio, au lansat modele mai ieftine. De asemenea, producătorul chinez de smartphone-uri Xiaomi a lansat luna trecută prima sa maşină electrică.

    Musk a explicat pe plaktforma X că „preţurile Tesla trebuie să se schimbe frecvent pentru a corela producţia cu cererea”.

    În China, Tesla a redus preţul de pornire al modelului 3 cu 14.000 de yuani (1.934 USD) până la 231.900 de yuani, potrivit BBC.

    Preţurile vehiculelor Model Y, Model X şi Model S în SUA au fost reduse vineri cu 2.000 USD.

    Au existat reduceri de preţuri şi în ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

  • România, o ţară scumpă dar cu bani: De unde sunt banii care acoperă şi susţin creşterea preţurilor la restaurante, la biletele de avion sau serviciile hoteliere, de unde sunt banii care sunt investiţi în titluri de stat, în depozite bancare, la Bursă sau pe piaţa de crypto

    Conform datelor Eurostat, România a avut în martie 2024 cea mai mare inflaţie din Europa – 6,61% (martie 2024/martie 2023). Mărfurile alimentare au crescut cu 2,81%, mărfurile nealimentare cu 8,06% şi servicile cu 10,2%.

    Dacă ne uităm în Europa, Lituania a avut în martie o inflaţie anuală de 0,4%, Italia de 1,2%, Cehia de 2,2%, Germania de 2,3%, Franţa de 2,4%, Polonia de 2,7%, Bulgaria de 3,1%, Grecia de 3,1%, Ungaria de 3,6%, Austria de 4,1%.

    Media inflaţiei în martie a UE a fost de 2,6%.

    În timp ce cele mai multe ţări europene se îndreaptă cu creşterile de preţuri la nivelurile normale, de dinainte de explozia din ultimii ani, România are o inflaţie de aproape 3 ori mai mare decât media europeană.

    BNR vine cu explicaţia că această inflaţie mare din acest an include majorările de taxe şi impozite care au fost operate şi pe măsură ce se vor îngloba în preţuri, inflaţia va scădea şi ne vom îndrepta spre 4,5% la finalul anului (decembrie 2024/decembrie 2023). Chiar şi cu această scădere, vom avea o inflaţie dublă faţă de Europa.

    În ciuda acestei inflaţii foarte mari, în ciuda acestor creşteri de preţuri, comparativ cu alţii, lumea este liniştită şi are bani, cel puţin lumea din oraşele mari, Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Iaşi, Sibiu, Constanţa. Să vedeţi ce creşteri de preţuri vor fi la mare, acum în vară.

    În ultimul an, creşterea salariilor a fost dublă faţă de creşterea preţurilor, 14% versus 7%, aşa că avem o creştere reală a salariilor.

    Dar această creştere reală a salariilor pare să fie doar o parte din explicaţia legată de faptul că lumea are bani şi că aceste creşteri de preţuri sunt acoperite fără problemă.

    Sâmbătă, am mers să fac o rezervare la Trattoria Daimon de lângă Sala Polivalentă. Nu mică mi-a fost mirarea când mi s-a spus că pentru duminică, totul este full, full, full. Nicio masă disponibilă.

    Nu ştiu dacă aţi remarcat dar cam peste tot este plin, mai ales în weekend. Acum că a venit soarele şi s-au deschis şi terasele, trattoriile sunt şi mai ocupate. Problema lor e că nu au personal, nu că nu au clienţi.

    Restaurantele sunt pline chiar în condiţiile în care preţurile au crescut foarte mult. Bineînţeles că există explicaţii că s-a scumpit materia primă, că au crescut salariile, că au crescut taxele şi impozitele.

    Încercând să văd de unde vine această inflaţie mare din martie, m-am uitat la câteva preţuri: făina şi mălaiul au scăzut cu 30%, pâinea a crescut cu 0,7%, produsele de franzelărie au crescut cu 5,21%, cartofii au crescut cu 5,6%, uleiul comestibil a scăzut cu 25%, margarina a scăzut cu 8%, carnea de porc a crescut cu 7,6%, carnea de pasăre a crescut cu 1,3%, peştele proaspăt a crescut cu 8,6%, laptele de vacă a scăzut cu 6%, untul a scăzut cu 12%, oăle au scăzut cu 4%, zaharul a scăzut cu 10%, cafeaua a crescut cu 6,7%, vinul a crescut cu 8,8%, berea a crescut cu 10%.

    Conform datelor analizate de statistică, creşterea preţurilor în categoria restaurante, cafenele, cantine a fost în martie de 12%, faţă de martie anul trecut.

    Într-o trattorie medie din Bucureşti şi Cluj, o pizza Margherita variază între 40-50 de lei, adică 8-10 euro, la un salariu mediu de aproape 1.000 de euro, cât a fost în martie. În Italia, o pizza Margherita variază între 10-14 euro, la un salariu mediu de 2.000 de euro.

    Deci, o pizza la noi este mai ieftină dar comparativ cu un salariu mediu, este mai scumpă. Din acest motiv lumea crede că preţurile la noi sunt la fel ca în Europa, dacă nu chiar mai mari.

    Dar atâta timp cât lumea are bani să plătească aceste preţuri nu e nicio problemă, trattoriile sunt pline şi nu pare că există vreo criză, ci dimpotrivă, toată lumea se pregăteşte pentru vacanţă.

    Uitându-mă în structura creşterii preţurilor, preţurile biletelor de avion au crescut cu 12,5% în martie 2024 faţă de martie 2023, iar plata cazării în unităţile hoteliere din ţară are o creştere de 10,08%.

    Avioanele sunt pline, preţurile la low-cost au devenit medium-cost, iar dacă nu ai avut inspiraţia să îţi iei nişte pachete turistice de la începutul anului, acum au preţuri mult mai mari, iar în sezon vor deveni şi mai mari.

    Constatarea că lumea are bani sau că cel puţin o parte din această lume are bani se vede şi în vânzările de titluri de stat Fidelis: săptămâna trecută românii au investit cea mai mare sumă în achiziţia de titluri de stat Fidelis dintre toate cele 16 ediţii vândute de Ministerul Finanţelor până acum.

    În ediţia aprilie 2024, suma totală investită de către români, persoane fizice, în aceste instrumente de economisire a fost de 3,197 de milarde de lei (echivalentul a 643 milione de euro. În 1998, pentru cei care nu au trăit acele vremuri, o asemenea sumă rezultată din privatizarea Romtelecom a salvat România de la default), dintre care 1,012 miliarde de lei au fost în titluri de stat în lei, care au avut o dobândă de 6% pe an pentru titlurile pe 1 an şi 6,85% pe an pentru titlurile cu scadenţă la 3 ani. În titlurile de stat Fidelis în euro, românii au investit niste sume impresionante, 2 miliarde de lei, adică 400 de milioane de euro, pentru titlurile pe 1 an dobânda a fost de 4% în euro, iar pentru titlurile cu scadenţă la 5 ani, dobânda a fost 5% pe an.

    Aceste titluri de stat Fidelis nu au dobânda impozitată ca la depozitele bancare.

    Te-ai fi aşteptat ca românii să scoată banii din bănci şi să îi depună la Ministerul Finanţelor, care oferă dobânzi mai mari şi neimpozitate. Dar nu prea cred că este aşa.

    Depozitele în lei ale populaţiei din bănci sunt la un maxim istoric, în februarie 2024 ajungând la 223,5 mld lei, în creştere cu 21,9% faţă de februarie 2023. Când vor veni datele din martie vom vedea că depozitele populaţiei nu au scăzut, ci dimpotrivă, chiar au crescut în continuare.

    Dacă ne uităm şi pe Bursă, şi pe piaţa fondurilor mutuale, şi pe piaţa de criptomonede, şi pe piaţa externă, acolo unde românii tranzacţionează sume mai mari decât cele investite pe Bursa de Valori Bucureşti, vom vede că sumele investite sunt în creştere.

    Dar întrebarea de final este, corelând ce se întâmplă în diverse sectoare economice, de unde sunt aceşti bani, de unde sunt banii care acomodează creşterile de preţuri, în general, la alimente, la haine şi la servicii – preţurile la restaurante, creşterea preţurilor la biletele de avion şi serviciile turistice şi de unde sunt banii care se duc în economisire şi investiţii financiare, în depozite bancare, în achiziţii de titluri de stat, în achiziţiile de apartamente şi până la achiziţiile de criptomonede.

  • Cererea pentru închirierea de apartamente de lux pentru Jocurile Olimpice de la Paris se prăbuşeşte şi preţurile scad

    Parizienii care sperau să îşi închirieze apartamentele luxoase la preţuri avantajoase în timpul Jocurilor Olimpice din această vară încep să îşi tempereze ambiţiile măreţe, în timp ce se confruntă cu o cerere slabă şi o piaţă suprasaturată, informează Bloomberg.

    Agenţiile imobiliare, care îi ajutau pe parizieni să îşi listeze locuinţele pentru închiriere, spun că reduc preţurile pentru chiriile de lux din cartierele şic şi că temperează aşteptările proprietarilor care sperau să profite de valul de vizitatori care vin în capitala Franţei.

    “Oferta există, dar nu avem o cerere atât de mare pe cât am crezut”, spune Omar Meniri, şeful departamentului de închirieri din Paris al Engel and Völkers. “Din păcate, în acest moment nu este la nivelul a ceea ce speram”.

    Nu doar agenţii sunt dezamăgiţi de această publicitate exagerată. Mulţi proprietari prea entuziaşti şi-au listat apartamentele la preţuri de trei sau patru ori mai mari decât tariful de noapte obişnuit, doar pentru a constata că puţini oameni erau dispuşi să plătească.

  • Franţa nu le mai permite retailerilor să jongleze din pix şi să taie cantitatea lăsând preţurile la fel de mari, fără să anunţe. În România, ZF a analizat adevărul tragic de la raft, unde produsele s-au micşorat peste noapte, dar nu şi preţurile

    Retailerii francezi vor trebui să informeze consumatorii atunci când gramajul produselor afişate a fost diminuat fără o reducere corespondentă a preţurilor, scrie RTE.

    Acest fenomen poartă numele de shrinkflation şi a devenit recent o problemă atât pentru consumatori cât şi guverne, pe măsură ce puterea de cumpărare s-a diminuat în faţa inflaţiei. Ce arată analiza ZF. Ambalajele au intrat la apă: ciocolata de 92 de grame, untul de 180 de grame, laptele de 800 ml sau balsamul de rufe de 1,625 litri sunt modul în care producătorii de bunuri de consum jonglează „din pix“ cu cantităţile. Cum s-a ajuns aici?

    Începând din iulie comercianţii trebuie să afişeze timp de două luni la raft o atenţionare în cazul în care cantitatea unor produse uzuale precum alimentele dar şi detergentul a fost redusă.

    „Shrinkflaţia este o fraudă şi vrem să îî punem capăt. Trebuie să reconstruim încrederea consumatorilor, iar pentru aceasta ne trebuie transparenţă”, a declarat ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire.

    Lanţul de supermarketuri Carrefour a adăugat în mod voluntar o astfel de avertizare anul trecut în septembrie cu scopul de pune presiune pe marii producători de alimente.

     

  • Optimismul Rezervei Federale se află în plină scădere :Jerome Powell a declarat că reducerile ratelor ar putea fi amânate după ultimele date ale inflaţiei. În funcţie de evoluţia preţurilor, Fed ar putea lua în calcul chiar o potenţială creştere a ratelor în 2024

    Preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat marţi că datele recente privind inflaţia nu au sporit cu nimic încrederea Fed privind necesitatea reducerii ratelor dobânzilor, momentul mult aşteptat al reducerilor necesitând o amânare suplimentară, raportează Investing.com. 

    „Datele recente nu au ajutat la consolidarea încrederii Rezervei Federale referitoare la nivelul şi dinamica inflaţiei, indicând faptul că este posibilă o prelungire a aşteptării până la momentul reducerii ratelor dobânzilor”, a declarat Powell marţi la Washington Forum on the Canadian Economy, organizat de Wilson Center. 

    Cu toate acestea, şeful Fed a adăugat că politica Rezervei Federale este „bine consolidată” pentru a face faţă riscurilor, atenuând unele temeri, deşi încă incipiente, că banca centrală ar putea fi forţată să ia în considerare perspectiva unor rate ale dobânzii mai mari. 

    Există un risc din ce în ce mai mare ca Fed să majoreze ratele până la 6,5% anul viitor, din perspectiva caracterului imprevizibil al economiei SUA, a subliniat recent strategul de la UBS într-o notă, deşi a precizat că acest rezultat de tip hawkish nu reprezintă scenariul său de bază.  

    Powell a declarat că datele recente privind inflaţia sugerează că ar fi oportun ca politica restrictivă adoptată de Fed să fie prelungită pentru a readuce inflaţia în mod sustenabil la ţinta de 2%.

    Între timp, piaţa forţei de muncă continuă să se normalizeze, deoarece cererea puternică de personal fost compensată de un salt al rezervei de lucrători disponibili şi de imigraţie.  

    Cererea puternică de lucrători „a fost contracarată de o creştere substanţială a forţei de muncă, atât datorită creşterii participării forţei de muncă, cât şi a unei creşteri substanţiale a imigraţiei”, a declarat Powell. În pofida acestei situaţii, „piaţa forţei de muncă a evoluat către un echilibru mai bun în ultimul an”, a adăugat el. 

    Cu toate acestea, şeful Fed a mai spus că, având în vedere nivelul actual al ratelor, există spaţiu de manevră pentru o relaxare în cazul în care piaţa muncii se va deteriora semnificativ.