BusinessMagazin

Tag: pret

  • Scumpirea accelerată a preţului energiei aproape triplează profitul Nuclearelectrica în 2022, la 2,7 mld. lei. Afacerile se dublează la 6,3 mld. lei. „Rezultatele confirmă aşteptările investitorilor“

    ♦ În T4/2022 compania de stat a avut un profit net de 789 mil. lei, dublu faţă de T4/2021 ♦ BT CP: Rezultatele au marcat un an excepţional pentru producătorul de energie electrică ♦ Radu Cojoc, Goldring: Cu un rezultat net de 9,05 lei/acţiune, ne putem aştepta la unul dintre cele mai ridicate randamente ale dividendelor în acest an.

    Pe fondul scumpirii preţului mediu al energiei electrice de la 284 lei/ MWH în 2021 la 600 lei/MWH în anul 2022, venit într-un context de uşoară scădere a cantităţii vândute,  Nuclearelectrica (simbol bursier SNN), singurul producător de energie nucleară din România, a avut în 2022 rezultate record într-un an caracterizat de o societate de brokeraj ca fiind excepţional.

    Astfel compania, la care statul român este acţionar majoritar cu 82,5%, a raportat pentru 2022 venituri de 6,5 miliarde de lei, duble faţă de anul precedent, şi un profit net de 2,7 mld. lei, plus 163%. Chiar dacă producţia a fost în uşoară scădere, cu 1,7%, preţurile mai mari ale energiei electrice au compensat declinul şi au adus o marjă de profit de vis de 42%.

    Pe baza capitalizării de la finalul anului 2022, de aproximativ 12,9 mld. lei şi pe baza profitul net de 2,7 mld. lei, acţiunile Nuclearelectrica se tranzacţionează la un multiplu price earning ratio (PER) de 4,8x, arată calculele realizate de ZF. Vineri după-amiază acţiunile SNN nu aveau nicio dinamică la BVB ceea ce arată că investitorii s-au aşteptat la aceste rezultate istorice.

    „Cred că rezultatele Nuclearelectrica au confirmat aşteptările investitorilor, de aici şi lipsa de reacţie din partea pieţei. Deşi la nivelul indicatorilor actuali compania pare foarte atractivă, piaţa ţine cont şi de bugetul propus pentru acest an şi conştientizează că rezultatele din 2022 sunt extraordinare. Cu un rezultat net de 9,05 lei/acţiune, ne putem aştepta la unul dintre cele mai ridicate randamente ale dividendelor în acest an, chiar dacă sunt planificate şi investiţii în viitor“, spune Radu Cojoc, broker al Goldring.

    În T4/2022 profitul net al companiei s-a dublat faţă de acelaşi trimestru din 2021 la 789 mil. lei. Analiştii de la BT CP scriu într-un raport că rezultatele SNN au marcat un an excepţional pentru compania de stat.

    „În ultimul trimestru, producătorul de energie electrică a vândut 2,5 TWh de energie electrică, la un preţ mediu de 605 lei/MWh (Ă75,6 an/an). Prin urmare, veniturile din vânzarea energiei electrice au crescut cu 53,2% an/an la 1,5 mld. lei. În ceea ce priveşte totalul cheltuilelilor din exploatare, compania a înregistrat o creştere de 42,4% an/an la 844 mil. lei, creşterea venind în mod special din cheltuielile cu personalul, care au crescut cu 44,9% an/an la 185 mil. lei şi din cheltuielile cu contribuţia la Fondul de Tranzitie Energetică, de 212 mil. lei“, scriu analiştii de la BT CP.

    În raportul publicat vineri dimineaţă la BVB, Nuclearelectrica arată cheltuieli de 1,9 mld. lei, plus 28%, şi o contribuţie la fondul de tranziţie energetică de 1,1 mld. lei.

    Preţul de vânzare mediu al energiei electrice vândută de societate pe aceasta piaţă (liberă acolo unde SNN a livrat 99,6% din energia vândută – n.red) în perioada 1 ianuarie 31 decembrie 2022 a fost de 600,15 RON/MWh (perioada 1 ianuarie 31 decembrie 2021: 284,29 RON/MWh), valoare netă de Tg.

    Începând cu data de 01 septembrie 2022, pentru perioada 01 septembrie 2022 – 31 august 2023, producătorii de energie electrica plătesc o contribuţie către Fondul de Tranziţie Energetică. Modalitatea de calcul se determină ca diferenţă între preţul lunar de vânzare şi preţul de referinţă (450 lei/MWh) înmulţită cu cantitatea lunară livrată fizic.

    Nuclearelectrica are 13,1 mld. lei capitalizare. În ultimele 12 luni acţiunile au minus 1%.

     

  • Cantitate sau calitate redusă la acelaşi preţ: inflaţia mascată, sau „shrinkflaţia“, un fenomen în creştere în Europa şi SUA

    Cu inflaţia aproape la dublul me­diei din zona euro, de aproximativ 17%, în Polonia, retailerii şi producă­torii de alimente de acolo recurg la o practică la fel de veche ca şi presiu­nile inflaţioniste pentru a masca faţă de clienţi creşterea costurilor, scrie Financial Times.

    În această ţară, în urma unei creş­teri spectaculoase a costurilor le­gate de energie, determinată de răz­bo­iul din Ucraina, companiile din sec­torul bunurilor de larg consum recurg la metode ascunse, deşi legale, de a ascunde faptul că-şi forţează con­sumatorii să plătească acelaşi preţ pentru o cantitate mai mică. Aceştia dau forme noi sticlelor şi tuburilor, sub­ţiază bureţii de curăţat şi reduc dimensiunea pungilor de snackuri.

    Economistul polonez Rafal Mundry, care a creat o bază de date le­gate de shrinkflaţie în ultimii patru ani, descrie acest fenomen ca pe „par­tea ascunsă a inflaţiei pe care din păcate mulţi nu o observă sau nici nu se gândesc la ea“. Cu inflaţia la un maxim pe 25 de ani, Mundry arată că ambalajele sunt modificate „la o scară nemaivăzută“.

    Katarzyna Bosacka, specialist în domeniul produselor de larg consum, îi îndeamnă pe clienţi să petreacă mai mult timp citind nu doar preţurile, ci şi etichetele.

    Producătorii de bunuri de larg con­sum argumentează că nu au de ales decât să se bazeze pe tendinţa ca clienţii să nu citească astfel de infor­maţii în condiţiile în care costurile de producţie au crescut cu 30-40%.

    În unele cazuri, costurile de producţie în creş­tere sunt transferate că­tre consumatori prin utilizarea de in­grediente mai ieftine, fapt şi mai difi­cil de monitorizat de către consu­ma­tori şi statisticieni.

    Mundry spune că a găsit mai mult ulei de palmier în untul său şi mai mult sirop de glucoză în dulciuri, de exemplu. În aproape toate cazu­rile, spune acesta, modifi­că­rile sunt atât de subtile, încât a trebuit să com­pare etichetele noi cu cele vechi pentru a le identifica.

    Mundry se declară îngrijorat de calitatea produselor pe care oamenii le cumpără în Polonia lovită de inflaţie.

    Şi în Franţa, fenomenul „shrinkflaţiei“ este în creştere, potrivit Le Monde.

    Franţa a confirmat că unele companii îşi reduc produsele, în termeni de dimensiune sau cantitate, şi chiar şi calitate câteodată, menţinând sau chiar crescând preţurile.

    Cu inflaţia erodându-le puterea de cumpărare, consumatorii francezi se plâng pe social media că se simt înşelaţi de branduri pe care obişnuiesc să le cumpere.

    Alertat în septembrie 2022 de asociaţia Foodwatch, guvernul francez încearcă să determine dacă fenomenul este larg răspândit.

    În SUA, printre produsele a căror dimensiune tinde să fie redusă se numără produsele din hârtie, snackurile şi produsele de patiserie, relevă datele Biroului de statistică american, notează CNBC.

    „Este frustrant să observi că pachetul este mai mic sau că primeşti mai puţin pentru acelaşi preţ“, arată Emily Moquin, analist la Morning Consult.

     

  • Rusia continuă să strângă cureaua: Kremlinul anunţă că va reduce producţia de petrol cu 500.000 de barili pe zi din cauza plafonului de preţ impus de Occident

    Rusia va reduce producţia de petrol cu 500.000 de barili pe zi luna viitoare, ca răspuns la plafonarea preţului la ţiţei de către Occident din cauza războiului din Ucraina, a declarat vineri vicepremierul Alexander Novak, potrivit Bloomberg.

    „Începând de astăzi, vom vinde în totalitate producţia noastră de ţiţei, dar, aşa cum am declarat anterior, nu vom vinde petrol celor care aderă direct sau indirect la ‘plafonarea preţului’. Pe cale de consecinţă, Rusia va reduce în mod voluntar producţia cu 500.000 de barili pe zi.”, a declarat Novak, potrivit angeţiei ruse de presă TASS.

    Ţiţeiul Brent, de referinţă la nivel internaţional, a crescut vineri cu 2,5%, la 86,67 dolari pe baril.

    Grupul celor şapte mari democraţii a impus un plafon de preţ de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc livrat în ţările non-occidentale. Scopul este de a menţine fluxul de petrol pe pieţele globale pentru a preveni vârfurile de preţ înregistrate anul trecut, limitând în acelaşi timp câştigurile financiare ale Rusiei, care pot fi folosite pentru a plăti războiul împotriva Ucrainei.

    Plafonul este pus în aplicare prin interzicerea companiilor occidentale, care controlează în mare parte serviciile de transport maritim şi de asigurări, de a transporta petrol la un preţ mai mare decât limita stabilită.

    Rusia a declarat că nu va vinde petrol ţărilor care respectă plafonul, o chestiune discutabilă deoarece petrolul rusesc s-a tranzacţionat recent sub plafonul de preţ. Cu toate acestea, plafonul, împreună cu un embargo al Uniunii Europene asupra petrolului rusesc şi cu o cerere mai mică de ţiţei la nivel global, pe fondul încetinirii economiei mondiale, a dat posibilitatea clienţilor de a face presiuni pentru reduceri substanţiale la petrolul rusesc.

  • Anunţul important pe care trebuie să îl ştie toată lumea, legat de preţul gazului din Europa

    Preţurile gazelor naturale din Europa au scăzut la cel mai mic nivel din septembrie 2021, deoarece perspectivele de aprovizionare au primit un impuls, China având stocurile complete, forţând livrarea de GNL pe continent, scrie Bloomberg.

    Contractele futures de referinţă au scăzut cu până la 15% luni, ducând scăderea de până acum anul acesta la 27%. Importatorii chinezi încearcă să redirecţioneze transporturile din februarie şi martie către Europa pe fondul preţurilor domestice scăzute şi al stocurilor ridicate. Acest lucru atenuează îngrijorările că redeschiderea economiei Chinei va stimula cererea şi va îndepărta livrările spre vest.

    „În prezent, pierderile de pe piaţa europeană de gaze par să nu existe”, a spus Energi Danmark într-o notă de pe site. „Situaţia de panică de anul trecut a fost înlocuită de încrederea că Europa va trece peste iarna aceasta fără probleme de aprovizionare.”

    Deocamdată, piaţa gazelor primeşte o mână de ajutor şi din alte părţi. Energia regenerabilă contribuie la o utilizare mai redusă a gazului în Europa, Germania producând o cantitate fără precedent de energie eoliană sâmbătă, în timp ce Marea Britanie a atins, de asemenea, un record săptămâna trecută.

    Contractele olandeze front-month gas futures, benchmark-ul pentru Europa, au scăzut cu 14%, până la 55,48 EUR pe megawatt-oră, la 15:49 în Amsterdam. Vineri a fost înregistrată a cincea săptămână consecutivă de scădere.

  • 2022 a fost anul scumpirilor în imobiliare. Ce urmează?

    Conform celui mai recent sondaj desfăşurat în rândul utilizatorilor OLX şi Storia.ro – platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri, anul 2022 a fost perceput ca un an al scumpirilor. Întrebaţi ce dificultăţi imobiliare au întâlnit în anul 2022, 53% dintre respondenţi au menţionat în primul rând creşterile de preţ apărute în cazul locuinţelor, ratelor dobânzilor şi utilităţilor, iar 21% au afirmat că valoarea avansului necesar achiziţiei a depăşit bugetul pe care-l aveau disponibil.

    Pentru 47% dintre respondenţii care au cumpărat o proprietate în 2022, procesul de la începerea căutarii până la finalizarea achiziţiei a durat sub 3 luni, în timp ce pentru 23% dintre respondenţi a durat între 3-6 luni, pentru 12% între 6 şi 12 luni, iar 18% au avut nevoie de peste 12 luni pentru a căuta şi finaliza achiziţia unei locuinţe. Întrebaţi cât de uşor se aşteptau să fie întregul proces de căutare şi achiziţionare, cei mai mulţi dintre români au răspuns că se aşteptau la un nivel mediu de dificultate (40%), urmat de unul uşor (29%). Pentru 46% dintre aceştia, procesul a decurs aşa cum se aşteptau, în timp ce 29% au afirmat că a fost mai uşor sau mult mai uşor decât credeau. Cu toate acestea, 25% dintre respondenţi sunt de părere că procesul de căutare şi achiziţionare a unei locuinţe a fost mai greu şi mult mai greu decât îşi imaginau. 

    42% dintre cei care au achiziţionat o proprietate au afirmat că au avut şi momente în care au întrerupt căutarea locuinţei dorite. Principalul motiv amintit a fost faptul că proprietăţile de interes pentru ei la momentul respectiv le depăşeau bugetul (37%), urmat de un procent de 26% de respondenţi care au urmărit contextul economic (inflaţie şi rate). În acelaşi timp, 56% dintre respondenţi au întrerupt căutările şi pentru a aştepta să vadă cum evoluează alţi factori relevanţi, precum contextul geopolitic sau preţul locuinţelor. În ceea ce priveşte compromisurile făcute, 32% au afirmat că au fost nevoiţi să suplimenteze bugetul, iar 22% că au schimbat zona de căutare. Cu toate acestea, alţi 32% dintre cei care au cumpărat afirmă că nu au fost nevoiţi să facă niciun compromis în alegerea locuinţei.

    42% dintre vânzătorii de proprietăţi din 2022 au oferit reduceri de preţ, unii chiar şi de peste 10%

    23% dintre vânzătorii imobiliari au dezvăluit că în 2022 şi-au vândut proprietăţile chiar la preţul cerut, în timp ce 21% au oferit o reducere de 1-3%, iar 21% dintre ei au oferit discounturi de peste 10% din preţul cerut iniţial. Totuşi, au existat şi români care şi-au vândut proprietăţile la un preţ mai ridicat decât solicitaseră iniţial, respectiv un procent de 5% dintre respondenţii studiului. Pentru vânzători, procesul până la găsirea cumpărătorului a durat mai degrabă sub 3 luni (50%) sau între 3 şi 6 luni (27%). Dar au existat şi vânzători (16%) care au fost nevoiţi să aştepte mai mult de un an găsirea cumpărătorilor, întrucât aceasta a fost cea mai dificilă etapă din proces. 52% dintre proprietarii care şi-au vândut imobilele în 2022 declară că nu au colaborat cu niciun agent, iar 23% au colaborat cu un singur agent imobiliar, în timp ce 25% au colaborat cu mai mulţi agenţi. La capitolul aşteptărilor, 37% dintre vânzători au afirmat că procesul de vânzare a decurs aşa cum îşi imaginau încă de la început, în timp ce alţi 30% au perceput acest proces ca fiind mult mai uşor decât se aşteptau. A existat totuşi şi un procent de 9% care a resimţit întregul proces mult mai greu decât părea.

    Pentru aproape 60% dintre proprietari cel mai dificil a fost să găsească chiriaşi serioşi

    Timpul de găsire a chiriaşilor pentru proprietăţile avute a variat. 30% dintre proprietari şi-au găsit chiriaşi între una şi două săptămâni, 17% în maximum o lună, 22% au găsit chiriaşi după căutări care au durat între una şi trei luni, alţi 22% au găsit chiriaşi după trei luni, iar 9% au găsit într-o săptămână. Proprietarii se aşteptau ca procesul să aibă o dificultate medie şi în mare măsură aşteptările le-au fost confirmate. 59% au afirmat că găsirea unui chiriaş serios a reprezentat cea mai dificilă parte, urmată de negocierea preţului (27%).

    Când vine vorba despre partea administrativă, 9% declară că nu au încheiat un contract cu chiriaşul, 74% au declarat că au contract şi că este şi înregistrat, iar alţi 9% au specificat că au contract, dar nu e înregistrat. La capitolul preţurilor, 48% dintre proprietari au dezvăluit că au primit chiar preţul cerut pe chirie, iar 17% au negociat între 1% şi 5% din preţul iniţial, conform sondajului.

    Negăsirea proprietăţii potrivite, motivul principal invocat de cei care au avut intenţii de cumpărare care nu        s-au concretizat 

    Conform sondajului, 77% dintre respondenţii care NU au finalizat acţiuni imobiliare anul trecut au declarat că iniţial şi-ar fi dorit să cumpere proprietăţi (57%), să vândă (11%), să închirieze proprietăţi în calitate de chiriaşi (6%) sau să închirieze în calitate de proprietari (2%), însă intenţiile lor nu s-au concretizat din cauza unor factori diverşi. Fie nu au găsit proprietatea pe care şi-o doreau (41%), nu au găsit cumpărătorul/chiriaşul potrivit (17%) sau li s-au schimbat circumstanţele personale (25%), fie intenţia nu a mai avut sens pentru ei din punct de vedere financiar (8%), ori au avut alte motive (25%). Sondajul a fost realizat de Storia.ro  – platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri, ca parte din iniţiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul îşi propune să contribuie la transparentizarea informaţiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriaşilor, proprietarilor, agenţilor şi dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susţine să ia decizii corecte, în cunoştinţă de cauză. 

     

  • 2022 a fost anul scumpirilor în imobiliare. Ce urmează?

    Conform celui mai recent sondaj desfăşurat în rândul utilizatorilor OLX şi Storia.ro – platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri, anul 2022 a fost perceput ca un an al scumpirilor. Întrebaţi ce dificultăţi imobiliare au întâlnit în anul 2022, 53% dintre respondenţi au menţionat în primul rând creşterile de preţ apărute în cazul locuinţelor, ratelor dobânzilor şi utilităţilor, iar 21% au afirmat că valoarea avansului necesar achiziţiei a depăşit bugetul pe care-l aveau disponibil.

    Pentru 47% dintre respondenţii care au cumpărat o proprietate în 2022, procesul de la începerea căutarii până la finalizarea achiziţiei a durat sub 3 luni, în timp ce pentru 23% dintre respondenţi a durat între 3-6 luni, pentru 12% între 6 şi 12 luni, iar 18% au avut nevoie de peste 12 luni pentru a căuta şi finaliza achiziţia unei locuinţe. Întrebaţi cât de uşor se aşteptau să fie întregul proces de căutare şi achiziţionare, cei mai mulţi dintre români au răspuns că se aşteptau la un nivel mediu de dificultate (40%), urmat de unul uşor (29%). Pentru 46% dintre aceştia, procesul a decurs aşa cum se aşteptau, în timp ce 29% au afirmat că a fost mai uşor sau mult mai uşor decât credeau. Cu toate acestea, 25% dintre respondenţi sunt de părere că procesul de căutare şi achiziţionare a unei locuinţe a fost mai greu şi mult mai greu decât îşi imaginau. 

    42% dintre cei care au achiziţionat o proprietate au afirmat că au avut şi momente în care au întrerupt căutarea locuinţei dorite. Principalul motiv amintit a fost faptul că proprietăţile de interes pentru ei la momentul respectiv le depăşeau bugetul (37%), urmat de un procent de 26% de respondenţi care au urmărit contextul economic (inflaţie şi rate). În acelaşi timp, 56% dintre respondenţi au întrerupt căutările şi pentru a aştepta să vadă cum evoluează alţi factori relevanţi, precum contextul geopolitic sau preţul locuinţelor. În ceea ce priveşte compromisurile făcute, 32% au afirmat că au fost nevoiţi să suplimenteze bugetul, iar 22% că au schimbat zona de căutare. Cu toate acestea, alţi 32% dintre cei care au cumpărat afirmă că nu au fost nevoiţi să facă niciun compromis în alegerea locuinţei.

    42% dintre vânzătorii de proprietăţi din 2022 au oferit reduceri de preţ, unii chiar şi de peste 10%

    23% dintre vânzătorii imobiliari au dezvăluit că în 2022 şi-au vândut proprietăţile chiar la preţul cerut, în timp ce 21% au oferit o reducere de 1-3%, iar 21% dintre ei au oferit discounturi de peste 10% din preţul cerut iniţial. Totuşi, au existat şi români care şi-au vândut proprietăţile la un preţ mai ridicat decât solicitaseră iniţial, respectiv un procent de 5% dintre respondenţii studiului. Pentru vânzători, procesul până la găsirea cumpărătorului a durat mai degrabă sub 3 luni (50%) sau între 3 şi 6 luni (27%). Dar au existat şi vânzători (16%) care au fost nevoiţi să aştepte mai mult de un an găsirea cumpărătorilor, întrucât aceasta a fost cea mai dificilă etapă din proces. 52% dintre proprietarii care şi-au vândut imobilele în 2022 declară că nu au colaborat cu niciun agent, iar 23% au colaborat cu un singur agent imobiliar, în timp ce 25% au colaborat cu mai mulţi agenţi. La capitolul aşteptărilor, 37% dintre vânzători au afirmat că procesul de vânzare a decurs aşa cum îşi imaginau încă de la început, în timp ce alţi 30% au perceput acest proces ca fiind mult mai uşor decât se aşteptau. A existat totuşi şi un procent de 9% care a resimţit întregul proces mult mai greu decât părea.

    Pentru aproape 60% dintre proprietari cel mai dificil a fost să găsească chiriaşi serioşi

    Timpul de găsire a chiriaşilor pentru proprietăţile avute a variat. 30% dintre proprietari şi-au găsit chiriaşi între una şi două săptămâni, 17% în maximum o lună, 22% au găsit chiriaşi după căutări care au durat între una şi trei luni, alţi 22% au găsit chiriaşi după trei luni, iar 9% au găsit într-o săptămână. Proprietarii se aşteptau ca procesul să aibă o dificultate medie şi în mare măsură aşteptările le-au fost confirmate. 59% au afirmat că găsirea unui chiriaş serios a reprezentat cea mai dificilă parte, urmată de negocierea preţului (27%).

    Când vine vorba despre partea administrativă, 9% declară că nu au încheiat un contract cu chiriaşul, 74% au declarat că au contract şi că este şi înregistrat, iar alţi 9% au specificat că au contract, dar nu e înregistrat. La capitolul preţurilor, 48% dintre proprietari au dezvăluit că au primit chiar preţul cerut pe chirie, iar 17% au negociat între 1% şi 5% din preţul iniţial, conform sondajului.

    Negăsirea proprietăţii potrivite, motivul principal invocat de cei care au avut intenţii de cumpărare care nu        s-au concretizat 

    Conform sondajului, 77% dintre respondenţii care NU au finalizat acţiuni imobiliare anul trecut au declarat că iniţial şi-ar fi dorit să cumpere proprietăţi (57%), să vândă (11%), să închirieze proprietăţi în calitate de chiriaşi (6%) sau să închirieze în calitate de proprietari (2%), însă intenţiile lor nu s-au concretizat din cauza unor factori diverşi. Fie nu au găsit proprietatea pe care şi-o doreau (41%), nu au găsit cumpărătorul/chiriaşul potrivit (17%) sau li s-au schimbat circumstanţele personale (25%), fie intenţia nu a mai avut sens pentru ei din punct de vedere financiar (8%), ori au avut alte motive (25%). Sondajul a fost realizat de Storia.ro  – platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri, ca parte din iniţiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul îşi propune să contribuie la transparentizarea informaţiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriaşilor, proprietarilor, agenţilor şi dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susţine să ia decizii corecte, în cunoştinţă de cauză. 

     

  • Preţul gazului în Europa revine la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina, ajungând la sub 77 euro/MWh, comparativ cu vârful de 345 euro/MWh din luna august

    Preţurile gazelor naturale din Europa au scăzut în această săptămână la niveluri nemaiîntâlnite după începutul invaziei Ruse în Ucraina, conform CNBC.

    Contractele Front-month futures pe Dutch Title Transfer Facility, benchmark-ul în Europa, au scăzut în ultimele săptămâni până la un nivel sub 77 de euro/MWh (81,91 USD) , un nivel nemaivăzut din februarie.

    Începând de joi dimineaţă, acestea se tranzacţionau la aproximativ 81,5 euro.

    La apogeul lor în august, preţurile gazelor europene au depăşit 345 de euro/MWh, deoarece exporturile de gaze naturale ale Rusiei către continent au fost limitate, ca răspuns la sancţiunile punitive ale UE.

    Creşterea preţurilor a făcut ca facturile de energie ale gospodăriilor să crească şi au alimentat o criză a costului vieţii în mare parte a continentului.

    Cu toate acestea, vremea neobişnuit de caldă în iarnă în mare parte din nord-vestul Europei a redus cererea de încălzire şi a permis continentului să-şi reînnoiască stocul de gaze.

    Goldman Sachs a prezis în noiembrie o scădere bruscă a preţurilor la gaze în Europa în lunile următoare, deoarece ţările au câştigat temporar un avantaj asupra problemelor de aprovizionare.

    „De regulă, o creştere sau o scădere a preţurilor la gaze cu 100 EUR per MWh modifică factura de gaz a economiei zonei euro — la consumul de gaze în 2021 — cu o sumă egală cu aproape 3% din PIB, odată ce gospodăriile şi consumatorii trebuie să suportă costurile totale ale modificării preţurilor la gaze”, a explicat economistul şef al Berenberg, Holger Schmieding, într-o notă luna trecută.

    „Deoarece UE importă unele gaze în baza unor contracte cu preţ fix pe termen mai lung, impactul real asupra facturii de import de gaze nu este chiar la fel de pronunţat, dar întrucât preţurile la electricitate sunt încă în mare parte legate de preţurile gazelor, pot fi mai pronunţate decât sugerează regula generală.”

    Uniunea Europeană a convenit săptămâna trecută asupra unui mecanism temporar de limitare a preţurilor excesive la gaze, care intră în vigoare pe 15 februarie.

    Mecanismul de „corecţie a pieţei” va fi declanşat automat dacă preţul TTF din prima lună depăşeşte 180 de euro/MWh timp de trei zile consecutiv şi dacă se abate cu 35 de euro sau mai mult de la un preţ de referinţă pentru GNL (gaz natural lichefiat) la nivel global pentru aceleaşi trei zile.

  • NEWS ALERT Măsura compensării cu 50 de bani a preţului la carburanţi va fi suspendată din ianuarie 2023

    Măsura compensării preţului la carburanţi va fi suspendată din ianuarie 2023, însă ar putea fi aplicată din nou dacă preţurile vor depăşi puterea de cumpărare, declară premierul Nicolae Ciucă.

    La ultima şedinţă de Guvern de miercuri, premierul s-a referit, printre altele, şi la completarea preţului la carburanţi.

    „Dacă iniţial măsura nu părea să fie una care să producă efecte, iată, la sfârşitul anului putem să constatăm că a fost o măsură bună, preţul la carburant ajungând la un nivel de dinainte ca măsura să fi fost decisă la nivelul Guvernului şi trebuie să anunţăm că din 1 ianuarie ea nu va mai funcţiona”, a afirmat prim-ministrul.

    Decizia este de suspendare, dar Guvernul este pregătit ca, în măsura în care preţurile vor avea o evoluţie care să depăşească puterea de cumpărare şi de susţinere, să fie aplicată din nou.

  • Preţul petrolului scade, pe fondul extinderii COVID din China şi temerilor de recesiune globală

    Contractele futures Brent cu livrare în februarie au scăzut cu 68 de cenţi, sau 0,8%, la 83,65 dolari pe baril, până la ora 0710 GMT. Ţiţeiul american a scăzut cu 46 de cenţi, sau 0,6%, la 79,07 dolari pe baril.

    Ambele referinţe au crescut marţi până la cel mai ridicat nivel din ultimele trei săptămâni, pe fondul speranţelor de stimulare a cererii de carburanţi, după ce China a declarat că nu va mai cere călătorilor care intră în ţară să intre în carantină începând cu 8 ianuarie, un pas important în direcţia relaxării restricţiilor.

    Dar spitalele chineze au fost supuse unei presiuni intense din cauza creşterii numărului de infecţii cu COVID-19, în condiţiile în care ţara se îndreaptă spre tratarea virusului ca fiind endemic.

    Marţi, rafinăriile de petrol din SUA lucrau pentru a relua operaţiunile la o duzină de instalaţii scoase din funcţiune de vremea geroasă în mare parte din ţară, o recuperare care, în unele cazuri, se va întinde până în ianuarie.

    Viscolul care a trimis temperaturile mult sub zero grade, a perturbat, de asemenea, producţia, reducând producţia de petrol şi gaze din Dakota de Nord şi Texas.

    Preţurile au fost susţinute de ştirile potrivit cărora Rusia intenţionează să interzică vânzările de petrol de la 1 februarie către ţările care respectă plafonul de preţ impus de G7 la 5 decembrie, conform unui decret al preşedintelui Vladimir Putin.

    În timp ce o interdicţie a Rusiei privind vânzările de petrol ar reduce oferta, acest lucru ar fi compensat de scăderea cererii din cauza unei potenţiale recesiuni economice globale anul viitor.

     

  • Preţul gazelor în Germania nu va scădea înainte de sfârşitul anului 2023

    Consumatorii germani vor trebui să suporte preţuri ridicate la gaze timp de cel puţin un an, după ce costurile au crescut vertiginos din cauza reducerilor de aprovizionare din Rusia, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck.

    “Va trebui să suportăm în continuare preţuri mai mari pe parcursul următorului an”, a declarat Habeck pentru dpa. El spera ca preţurile să scadă din nou până la sfârşitul anului 2023, când infrastructura necesară pentru a înlocui livrările de gaze ruseşti ar urma să fie finalizată, a spus ministrul.

    Totuşi, chiar şi atunci nu se aştepta ca preţurile să scadă sub nivelul din 2021, a spus Habeck.

    În cursul războiului rusesc împotriva Ucrainei, livrările de gaze din Rusia – care reprezentau 55% din consumul german înainte de conflict – au fost complet oprite.

    Acest lucru a dus la un efort major din partea guvernului german de a umple depozitele de gaze ale ţării de la alţi furnizori înainte de iarnă.

    De asemenea, Berlinul a depus eforturi susţinute pentru a-şi diversifica aprovizionarea cu gaze de la blocarea importurilor din Rusia şi de la exploziile încă neexplicate ale unor conducte cheie din Marea Baltică care transportă gaze către Europa. Un nou terminal pentru importul de gaz natural lichefiat (GNL) a fost aprobat şi construit rapid pe coasta germană a Mării Nordului.

    De asemenea, guvernul a introdus un plafon temporar pentru preţul gazelor naturale, al încălzirii şi al electricităţii, menit să uşureze situaţia consumatorilor şi a industriei în faţa creşterii rapide a costurilor energiei.

    Habeck a subliniat importanţa extinderii în continuare a infrastructurii de gaze naturale. “Preţurile sunt atât de mari deoarece jumătate din gazul pe care Germania îl consumă a fost tăiat de îngheţarea livrărilor de către Putin, iar noi nu aveam nicio infrastructură de aprovizionare în afară de gazoducte”, a spus el.

    “Dacă vom reuşi să ne extindem în continuare în ritmul actual, atunci vom reconecta Germania la piaţa mondială”, a prezis Habeck, referindu-se la construcţia terminalului GNL. “Şi atunci vom obţine, de asemenea, preţuri pe piaţa mondială care sunt semnificativ mai mici decât cele pe care le avem acum”.