BusinessMagazin

Tag: portofoliu

  • Ponta: România poate obţine un portofoliu mai important propunând o femeie comisar european

    “Prima opţiune a României este agricultura pentru domnul Cioloş. De altfel, domnul Cioloş mi-a spus foarte clar că ideea este să fie comisar la agricultură, nu la cine ştie ce alt domeniu pe care nu-l cunoaşte”, a declarat Victor Ponta la Palatul Victoria.

    Întrebat de ziarişti dacă a doua propunere este europarlamentara Corina Creţu, aşa cum a transmis în cursul zilei de sâmbătă agenţia Mediafax, Ponta a răspuns: “Nu vă pot confirma dintr-un motiv foarte simplu: în momentul în care domnul Juncker anunţă clar portofoliul acordat României, atunci avem şi propunerea. Vă pot confirma faptul că am avut o discuţie – de altfel se discută acest lucru pe plan european – despre faptul că avem posibilitatea de a propune o femeie pentru a fi comisar european, pentru că altfel Comisia Europeană nu va trece în Parlamentul European dacă nu are respectat principiul balanţei între femei şi bărbaţi. Asta vă pot confirma”.

    Noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, urmează să-şi selecteze comisarii pe baza propunerilor făcute de statele membre UE şi va face publică săptămâna viitoare componenţa noii Comisii Europene.

    Premierul a confirmat însă că a doua propunere din partea României este o femeie. “Categoric este o femeie, pentru că acest lucru, în negocierea pe care o avem, ne ajută să obţinem un portofoliu mai important, e adevărat. Dar nu vă pot da toate detaliile care ţin de negocieri, pentru că nu cred că se procedează în acest fel. Iar, de altfel, nu aş fi dat aceste detalii până săptămâna viitoare, când urmează să anunţe domnul Juncker, dacă domnul Băsescu nu se trezea vorbind cum s-a trezit astăzi”.

    Referirea premierului vizează o declaraţie de sâmbătă a preşedintelui Traian Băsescu, care a reclamat că nu a fost informat de faptul că România are două propuneri de comisari europeni în loc de una şi că a aflat acest lucru abia la Bruxelles, cu prilejul lucrărilor Consiliului European.

  • UniCredit Ţiriac Bank cumpără şi portofoliul de corporate al RBS Bank, după achiziţia din 2013

     “UniCredit Ţiriac Bank SA (UniCredit Ţiriac Bank) şi The Royal Bank of Scotland plc, Edinburgh, Sucursala România (RBS România) au semnat un acord pentru preluarea clienţilor corporate ai RBS România de către UniCredit Ţiriac Bank. Tranzacţia vizează un portofoliu total de active de aproximativ 260 milioane euro şi depozite corporate de aproximativ 315 milioane euro”, se arată într-un comunicat comun al celor două instituţii de credit, care nu au dezvăluit valoarea tranzacţiei.

    Portofoliul cuprinde peste 500 de companii private de talie medie şi mare, locale şi internaţionale, precum şi instituţii publice şi financiare.

    Angajaţii RBS România vor fi transferaţi către UniCredit Ţiriac Bank, în urma consultărilor cu partenerii sociali.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Seat renaşte din cenuşă pe piaţa locală şi vrea să-şi dubleze cota de piaţă

    Seat, brandul latin din portofoliul grupului Volkswagen, a pierdut pe piaţa locală 78% din vânzări între 2008, când livra pe piaţa locală aproape 4.000 de maşini, şi 2013. Aceas-ta a fost cea mai abruptă scădere din-tre cele patru mărci din portofoliul Pors-che România, în condiţiile în care Audi a pier-dut în acelaşi interval 40%, Volkwagen 63 de procente, iar Skoda şi-a redus livrările cu 76%. Pe de altă parte, anul trecut Seat a urcat cu 31%, la 850 de maşini vândute, după lansarea noilor generaţii ale compactelor Leon şi Toledo, în timp ce restul brandurilor din portofoliu încă scădeau.

    Creşterea a continuat şi în acest an, cu  51%, cel mai ridicat avans dintre cele patru mărci.

    „Uşor nu a fost în ultimii ani, dar am şi învăţat foarte mult. În ultimii cinci ani am învăţat mai mult decât în primii zece. În primii zece ani am învăţat să gestionăm succesul, de la an la an, pe măsură ce creştea piaţa. Acum această perioadă ne-a învăţat să gestionăm businessul cu restricţii financiare, cu restricţii din partea pieţei, să învăţăm să ne aşezăm şi să ne redimensionăm businessul chiar şi de la o lună la alta“, spune Bogdan Militaru, brand manager Seat în cadrul Porsche România.

    Scăderea vânzărilor de maşini noi, a pieţei, dar şi a intră-rilor în service a avut un impact direct asupra reţelei de dea–leri a mărcii. La nivel naţional un sfert din cei aproape 400 de dealeri din 2008 s-au închis în ultimii ani, iar unu din patru dealeri din prezent este în insolvenţă, în timp ce reţeaua Seat s-a redus aproape la jumătate. „În anii de criză unii au supravieţuit, în timp ce alţii au pierit. Am ajuns la o reţea de 13 dealeri, de la 22 în 2007. În şase ani de criză reţeaua s-a redus destul de mult“, explică Militaru.

    Dar, odată cu creşterea vânzărilor, importatorul are în plan realuarea planului de expansiune a reţelei.
    „În trimestrele trei şi patru dorim să pornim un program de reconstrucţie a reţelei, prin găsirea unor parteneri noi dar şi prin implementarea unui concept de agenţi oficiali. Seat are această politică în Europa, de agenţi, care este conformă cu legislaţia europeană a liberei concurenţe. Şi dealerii noştri mari, precum cel din Braşov, îşi pot găsi în zonele şi judeţele apropiate parteneri şi pot colabora chiar şi cu dealerii altor mărci sau cu service-uri multimarcă“, a subliniat directorul.  Există un set de standarde pe care acest agent trebuie să le îndeplinească, însă obiectivul este ca respectivul să nu aibă investiţii mari de realizat. Astfel, riscul financiar devine unul redus; cel mai important element este service-ul ce trebuie autorizat de Seat.

    „Avem câteva zone ţintite. Din septembrie vom demara activ şi vom face publice zonele în care vom fi direct inte-re–saţi. Acum realizăm studii cu privire la parcul auto, mo-dele şi vechime, pentru a identifica piaţa auto din zonele respective şi ne facem programul de deschidere şi expansiune pe următorii ani“, a spus Bogdan Militaru. Spre comparaţie, în ianuarie 2008, când piaţa venea după un an-record, în care vânzările de maşini au atins maximul istoric, Seat avea în plan creşterea reţelei de dealeri de la 20 la 30 până în 2012, cu un ritm de creştere anual de doi-trei dealeri.

    În opinia lui Militaru, piaţa auto locală ar trebui să atingă un nivel minim de cel puţin 100.000 de maşini pentru a asigura o sustenabilitate reţelei naţionale de dealeri. Dar un astfel de volum al vânzărilor a fost înregistrat în anul 2010. „Fără dealeri noi suntem simpli importatori, ei sunt contactul nostru cu piaţa. Fără dealeri «sănătoşi» din punct de vedere financiar nu putem avea performanţă în piaţă“, a subliniat Militaru.

    Cea mai recentă mutare în reţeaua Seat a fost închiderea centrului Porsche Aviaţiei în 2013 şi relocarea mărcilor Seat şi Skoda în cadrul Porsche Bucureşti Nord, de unde mărcile Audi şi Porsche „au plecat“ în centrul Pipera 2, alături de Bentley şi Lamborghini.

  • Noul ministru al Transporturilor, Ioan Rus: Vom începe încercând să reducem risipa în acest minister

     “Vom începe încercând să reducem risipa în acest minister şi mă refer atât la resursele materiale, cât şi la cele umane. Cu acest rezultat, probabil că vom deveni mai competitivi în ceea ce facem, în întreaga activitate a ministerului. Fiind mai competitivi, la un moment dat s-ar putea să devenim şi performanţi şi să putem concura cu serviciile şi produsele noastre de-a devăratelea în ceea ce se întâmplă în Europa”, a declarat joi oficialul într-o scurtă declaraţie de presă la sediul Ministerului Transporturilor, după preluarea portofoliului.

    Rus a arătat că va avea nevoie de puţin timp pentru a-şi da seama ce are de făcut, “mai bine eventual decât până acum”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lidl închide ÎN PREMIERĂ un magazin din România. Care sunt motivele deciziei

    Retailerul germanl Lidl va închide, începând din 1 mai, unul dintre cele trei magazine pe care le deţine Lidl în Drobeta-Turnu Severin.

    “Lidl optimizează permanent portofoliul de magazine şi depozite, din punct de vedere al rentabilităţii acestora. Această analiză presupune atât cumpărarea unor terenuri în locaţii strategice, pe care sunt construite magazinele sau depozitele Lidl, renovarea unor locaţii strategice, dar şi renunţarea la un magazin neprofitabil, amplasat pe un teren a cărui chirie era mult prea mare”, se arată într-un comunicat al companiei. Magazinul Lidl situat pe bulevardul Mihai Viteazu, nr. 3 bis, construit pe un teren închiriat, a aparţinut iniţial lanţului de magazine Plus. Din cauza faptului că acesta a devenit neconform standardelor Lidl şi în acelaşi timp neprofitabil, a fost luată decizia închiderii lui. 

    Lidl nu a mai închis până în prezent niciun magazin în România, retailerul operând sporadic doar relocări.

    Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările din 2012, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour. Următorii în top sunt Real, Auchan, Penny&XXL, Mega Image, Cora, Profi şi Billa. Compania nu făcut publice rezultatele financiare pentru 2012, dar având în vedere poziţia în topul menţionat vânzările companiei se situează între cele ale Real, care a raportat 2,89 miliarde lei (650,5 milioane euro), şi cele ale Carrefour, care s-au situat la 4,28 miliarde lei (962 milioane euro). În 2011, Lidl Discount a avut o cifră de afaceri de 1,67 miliarde lei (396 milioane euro), ceea ce înseamnă că în 2012 creşterea a fost de cel puţin 70%, în moneda naţională. Lidl are peste 3.800 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central. Compania este parte a grupului german Lidl & Schwartz, care mai operează în România reţeaua de hipermarketuri Kaufland.

  • Iulian Stanciu, eMAG: „De anul acesta, vom vinde timp”

    Afirmaţia face referire la introducerea segmentului food, alături de fashion, sport şi auto în categoriile listate pe site-ul magazinului online până la finalul lui 2014.  Diversificarea categoriilor de produse şi dezvoltarea regională vor fi rezultatul unor investiţii de 11,5 milioane de euro. Suma va fi împărţită astfel:  3 mil. euro în tehnologie, 2,5 mil. euro în logistică, 4,5 mil. euro în extinderea internaţională şi 1 mil. euro în dezvoltarea echipei şi competenţelor echipei eMag. Investiţiile de anul acesta vor fi duble faţă de anul trecut,  când acestea au totalizat 5,4 milioane de euro.

    Compania este prezentă în România, Bulgaria şi Ungaria şi a ajuns la o bază de 36 de milioane de potenţiali cumpărători, 10% din vânzări fiind realizate pe pieţele internaţionale. Până la sfârşitul anului în curs, eMAG îşi va extinde prezenţa pe încă o piaţă internaţională, principalele vizate fiind cele din regiune: fosta Iugoslavie Grecia, Turcia, Ucraina. “Ucraina rămâne cu siguranţă în plan  – trebuie să se liniştească lucrurile, dar este o piaţă foarte mare, e cât România, Ungaria, Bulgaria şi mai mult de atât. Undeva în octombrie vom avea o nouă ţară” a declarat Stanciu pentru Business Magazin. Acesta a mai adăugat că  Investiţia pentru lansarea pe o nouă piaţă se realizează treptat, pe o perioadă de aproximativ patru ani şi ajunge la circa 15 milioane de euro.  

    Anul acesta, eMAG estimează o creştere de peste 40% a vânzărilor realizate în anul 2014 şi ţinteşte o cifră de vânzări de peste 260 de milioane de euro.Pentru construirea expertizei pe noile categorii, eMAG are în plan şi extinderea echipei, astfel că, până la finalul anului, aceasta va trece pragul de 1.000 de angajaţi. Compania investeşte 1 milion de euro în dezvoltarea şi consolidarea echipei. eMAG a dezvoltat programe de training de specialitate diferenţiate pe categorii de angajaţi, precum şi cea mai mare Academie din mediul privat care va fi deschisă, din toamna acestui an şi angajaţilor din alte companii. Totodată, eMAG oferă singurul MBA specializat pe ecommerce din România cu profesori experimentaţi în business-ul internaţional

  • La Fântâna intră pe piaţa automatelor de cafea prin achiziţia distribuitorului Lavazza în România

     Achiziţia se înscrie în strategia generală a companiei La Fântâna de consolidare a prezenţei pe piaţă şi de extindere a portofoliului de servicii şi produse, se arată într-un comunicat al companiei.

    Prin această achiziţie La Fantana preia 9.500 de aparate de cafea, care se adaugă celor 110.000 de watercoolere deservite în prezent.

    “Avem o reţea de distribuţie extinsă şi eficientă, care ne permite să dezvoltăm noi direcţii. Preluarea distribuţiei Lavazza este un prim pas, care marchează începutul unei etape noi în evoluţia companiei”, a declarat Cristian Amza, preşedintele boardului La Fântâna Group.

    Anul trecut, La Fântâna a raportat o cifră de afaceri de 29 milioane de euro în România şi Serbia şi are un portofoliu de peste 40.000 clienţi. Blue Coffee Service a înregistrat în anul 2013 o cifră de afaceri de 9,7 milioane de euro şi are 82 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajul şefului Fondului Proprietatea pentru români: Învăţaţi să faceţi bani!

    Dacă ar fi să se imagineze încă o dată ca proaspăt venit în România, Greg Konieczny glumeşte că primul lucru pe care l-ar face ar fi probabil să afle rezultatele meciurilor de fotbal; pasiunea de fotbalist amator în tinereţe a făcut, de altfel, ca printre puţinele cuvinte româneşti pe care le ştie să se numere şi câţiva termeni din jargonul fotbalistic, pe lângă primul cuvânt învăţat aici – „mulţumesc„. Konieczny a ajuns aici prima dată în 1996-97, când bursa era în plin boom, şi de atunci cam în fiecare an a venit să caute companii în care Franklin Templeton să investească.

    Din 2010 însă, când Franklin Templeton a devenit administratorul Fondului Proprietatea, a început să cunoască mai bine „cultura şi culoarea locală„. Iar percepţia lui a fost influenţată, nu în cel mai fericit mod, de faptul că a avut de-a face foarte mult cu funcţionari ai statului. „Nu am înţeles la momentul respectiv, când am preluat mandatul de administrator, cât de jos era de fapt punctul de pornire: ne făcusem temele în materie de cercetare a pieţei, discutasem cu companii, cu acţionari, dar înţelegi cu adevărat situaţia numai când începi să te ocupi zilnic de o activitate, să ai răspunderea ei directă. Şi n-a fost poate chiar un şoc, dar sigur situaţia pe care am găsit-o a fost sub aşteptările noastre.„

    Konieczny se referă în primul rând la guvernanţa corporativă, la calitatea culturii din companiile controlate de stat şi la interferenţa din partea guvernului ori a „diferitelor forţe din jurul guvernului„ în conducerea acestor companii. De pildă, la prima întâlnire cu directorul Hidroelectrica, Mihai David, nu a fost o discuţie clasică de prezentare a companiei, ci de explicaţii pe marginea contractelor speciale de livrare a energiei; astfel de discuţii l-au lămurit că marile companii de stat nu erau conduse ca nişte entităţi independente, centrate pe profit, ci prin executarea unor ordine de la oameni din guvern. „Cea mai mare problemă a fost ca aceşti manageri să conştientizeze că răspund faţă de companiile lor şi că nu sunt intangibili doar fiindcă execută nişte ordine de la anumiţi miniştri sau persoane din aparatul guvernamental„, spune Konieczny.

    Faţă de situaţia din urmă cu trei ani, acum lucrurile nu sunt ideale, dar sunt „mult, mult mai bune„, cel puţin la majoritatea companiilor din portofoliul Fondului, unde nu mai există idei sau proiecte care să afecteze negativ companiile, iar guvernul este mult mai precaut, „ceea ce e un progres„.

    În ceea ce-l priveşte, consideră că deciziile cele mai bune luate ca manager au fost de a reorienta strategia de la iniţierea de noi achiziţii de acţiuni spre concentrarea pe maximizarea valorii portofoliului existent, prin implicarea activă în ameliorarea standardelor de administrare a companiilor din portofoliul FP, prin programele de răscumpărare a acţiunilor proprii în vederea anulării lor ulterioare şi prin programele de distribuţie de numerar către acţionari, în urma reducerii capitalului social. Atât răscumpărările de acţiuni, cât şi distribuţia de numerar către acţionari vizează diminuarea discountului la care se tranzacţionează acţiunile Fondului faţă de valoarea activului net.

    „Majoritatea managerilor de fonduri vor să crească fondurile, să le facă mai mari, în timp ce noi am luat decizia opusă, ca Fondul să devină mai mic. Avem doi parametri, valoarea activului şi preţul acţiunii: dacă decalajul dintre ei este prea mare, trebuie să luăm cea mai bună decizie în folosul acţionarilor, urmând ca abia după reducerea discountului să luăm în considerare noi investiţii în alte companii„, rezumă Konieczny.

    La momentul listării Fondului, în 2011, discountul era de peste 60%, în timp ce acum este de 32-33%, iar intenţia FT este ca procesul să continue, în condiţiile extinderii bazei de investitori şi a cererii de acţiuni ale Fondului, atât la bursa din Bucureşti, cât şi odată cu listarea secundară de la Londra programată pentru acest an.

  • Noua planetă din universul GSP

    Cât o fi ea de energie verde, încă este nevoie de petrol şi gaze. Iar tendinţa predominantă este extragerea acestora din mare„, îşi argumentează noua investiţie Gabriel Comănescu, omul de afaceri care deţine Grupul Upetrom, alcătuit din companii precum Grup Servicii Petroliere (GSP), Upetrom 1 Mai, Euroned Engineering, Upetrom Trading & Engineering şi Vega Turism.

    Compania de foraj marin deţinută de constănţean – cu un portofoliu alcătuit în prezent din şapte platforme petroliere, zece nave multifuncţionale, trei nave de construcţii marine şi două macarale plutitoare de mare tonaj – a ajuns în 2013 la afaceri de circa 1,3 miliarde de lei, în creştere cu circa 70% faţă de anul anterior şi un profit de 171 milioane de lei, potrivit estimărilor companiei.

    O prezenţă discretă pentru publicul authohton, aflat mai mult prin avioane în drumul spre negocierea contractelor internaţionale, Comănescu a fost prezent la inaugurarea platformei petroliere GSP Uranus. Unitatea este rezultatul unei investiţii de circa 44 de milioane de dolari, din care EximBank a finanţat 30 de milioane de dolari, cu garanţie de stat de 80%, iar restul a fost acoperit de companie. 

    Îmbrăcat în echipament de protecţie, Gabriel Comănescu a făcut personal prezentarea noii platforme în incinta GSP Shipyard, în Portul Constanţa Sud-Agigea, unde a avut loc şi o parte din lucrările de modernizare a acesteia. Audienţa a fost formată din preşedintele EximBank, Traian Halalai, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Mihai Daraban, precum şi alţi invitaţi din ţară, străinătate şi reprezentanţi ai presei. Toţi au urcat scările platformei avertizaţi de omul de afaceri „Atenţie, să nu cădeţi în mare!„, înainte ca aceasta să fie lansată în larg.

    Omul de afaceri – aflat în topul miliardarilor autohtoni – evită detaliile care ţin de aspectele financiare ale companiei, dar este mai darnic în ce priveşte aspectele tehnice: „Este vorba despre o reparaţie capitală pe care am început-o următoarea zi de la achiziţie; fiecare bucăţică a fost refăcută şi recertificată„, a declarat Comănescu.

    Cumpărată în urmă cu cinci luni de la compania elveţiană de foraj marin Transocean, unde se afla în staţionare de doi ani, platforma a fost transportată dintr-un şantier din Croaţia, iar apoi a intrat în fazele de modernizare, respectiv reclasificare realizate de două companii membre ale Upetrom Group: Euroned Engineering şi GSP Shipyard, cu utilaje americane, europene sau preluate de la producătorul de utilaj petrolier 1 Mai Ploieşti. La lucrări au participat aproximativ 400 de persoane, toţi români: lăcătuşi, sudori şi tubulatori specializaţi în domeniul naval, echipă întărită cu absolvenţi de inginerie navală.

    Platforma astfel modernizată poate efectua săpături de până la 106 metri adâncime de apă şi o adâncime de sondă de forat de 9.000 de metri. Perimetrul în care Uranus va opera este Marea Neagră, iar primul contract, semnat pentru patru sezoane, fiecare a câte şase luni, este cu Petrom: „Vom executa servicii foraj şi foraj şi reparaţii capitale, la ordinul Petrom. Cât are nevoie de noi Petrom, stăm cu ei, pe urmă ne putem întoarce la clienţii vechi, precum Turkish Petroleum, Petroceltic, Sterling„, declara Comănescu.

    Noua unitate se alătură astfel platformei Prometeu, aflată tot în Marea Neagră într-un contract cu Petrom, dar care urmează să treacă la Petroceltic. Alte trei platforme – Atlas, Orizont şi Fortuna – se află în Mexic, contractate de compania petrolieră de stat mexicană; Saturn – cea mai modernă dintre platforme – este în Olanda şi este pe punctul de a fi dusă în Rusia pentru contractul cu Gazprom, iar Jupiter se află în Turcia, în Golful Iskenderun.

  • Dan Şova, avizat de comisiile parlamentare pentru Ministerul Transporturilor

     Şova a fost avizat favorabil de către membrii Comisiei pentru politică economică şi ai Comisiei pentru Transporturi de la Cameră şi de cei ai Comisiei economice şi Comisiei pentru privatizare de la Senat, cumulând 41 de voturi “pentru” şi 9 voturi “împotrivă”.

    Dan Şova a ţinut să laude realizările foştilor miniştri liberali care au ocupat postul de la Transporturi, Relu Fenechiu şi Ramona Mănescu.

    “Am de gând să continui proiectele pe care ei le-au început”, a spus Şova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro