Tag: pnl

  • Textul Moţiunii de cenzură semnată de USR şi AUR – PSD încă stă pe margine – prin care se speră răsturnarea lui Florin Cîţu de la şefia Guvernului

    Reprezentanţii USR PLUS au anunţat vineri seara că au depus o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Cîţu. Decizia a fost anunţată la Parlament după şedinţa coaliţiei de guvernare care sa încheiat fără ca PNL, UDMR şi USR PLUS să ajungă la un compromis.

    Liderii USR PLUS Dan Barna şi Dacian Cioloş au anunţat Parlamentul că au depus o moţiune de cenzură la adresa Guvernului Cîţu.

    „Am depus moţiunea de cenzură. Credem că în momentul în care PNL va propune un nou premier coaliţia va putea să continue … Săptămâna viitoare nu vom depune demisiile. Florin Cîţu nu mai are sprijinul politic al lui USR PLUS … Parlamentul va decide … noi vom merge în opoziţie dacă Guvernul nu o să cadă … Dacă moţiunea trece, noi ne vom aşeza discuţiile cu PNL şi UDMR ”, a spus Dan Barna.

    Dacian Cioloş a adăugat că a încercat să-i convingă pe liberali să renunţe la susţinerea pentru Florin Cîţu

    „Pe mine ma interesat să-i conving pe colegii din PNL că vrem să lucrăm în continuare dar că nu mai avem încredere în premierul Florin Cîţu. Noi nu intrăm în jocuri politice interne … La ei (la PNL nr) contează lucrurile care se produc la Guvern ”, a declarat Dacian Cioloş.

    Vedeţi mai jos textul complet la Moţiunii de Cenzură. 

     

    MOŢIUNE DE CENZURĂ

    Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi!

     

    Domnule Preşedinte al Senatului,

    Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,

    Doamnelor şi domnilor Senatori şi Deputaţi,

    Domnule Prim-ministru,

    Doamnelor şi domnilor Miniştri,

     

    România este condusă în acest moment de un guvern, care nu mai are legitimitate politică pentru că îi lipseşte susţinerea unei majorităţi parlamentare. Cea mai mare lipsă a guvernului condus de Florin Cîţu este însă lipsa legitimităţii morale. O persoană care a avut grave probleme cu legea în trecut şi care abuzează de ea în prezent, nu prezintă garanţiile minim necesare pentru a conduce puterea executivă din România.

    Florin Cîţu a dovedit în ultimele luni că este incapabil să conducă un guvern de coaliţie, că este incapabil să iasă din logica unei gândiri înguste de partid. Acest om şi cei care îl susţin par hotărâţi să sacrifice interesul general, bunăstarea cetăţenilor acestei ţări, doar pentru a câştiga competiţia internă din cadrul partidului lor.

    Acest lucru este inadmisibil!

     

    Doamnelor şi doamnelor,

    România traversează o perioadă foarte dificilă din punct de vedere economic şi social. Ţara noastră se confruntă cu riscuri şi ameninţări pe termen scurt şi mediu, peste care se suprapun evoluţii nefavorabile pe termen lung la care noi, ca societate, nu am găsit încă un răspuns adecvat. Ameninţările imediate ţin de criza de sănătate publică generată de pandemia de SARS-CoV-2 sau mediul economic instabil supus unor turbulenţe semnificative din cauza creşterilor generalizate de preţuri la numeroase produse şi servicii de bază, de la energie şi până la materialele de construcţii. Peste aceste provocări imediate se suprapun probleme structurale vechi: îmbătrânirea populaţiei, descreşterea demografică, exodul forţei de muncă, servicii publice deficitare precum sănătatea şi educaţia şi un aparat de stat care nu funcţionează la nivelul secolului XXI, ci pare capturat de grupuri de interese de clan sau familie politică.

    România are o nevoie uriaşă de investiţii în infrastructură şi servicii publice de calitate pentru cetăţenii săi. Nu vom opri exodul românilor peste graniţe şi nu-i vom convinge că pot avea un viitor bun în propria ţară, dacă nu le vom oferi motive solide să rămână aici, indiferent că locuiesc la oraş sau în mediul rural.

    Aceasta este misiunea oricărui guvern al României, de orice culoare politică: bunăstarea tuturor locuitorilor acestei ţări. Nu doar bunăstarea primarilor unui partid, nu doar bunăstarea celor care votează cu un anumit partid, nu doar bunăstarea celor care fac parte din anumite cercuri restrânse de interese.

     

    Dacă nu vom construi o ţară pentru toţi românii, vom sfârşi cu o ţară din care toţi oamenii oneşti aflaţi în afara unor cercuri înguste de interese vor pleca. Aceasta este miza sau obiectivul pe care trebuie să le aibă în vedere orice forţă politică şi orice om politic care ajunge într-o funcţie din statul român.

     

    Din păcate, premierul Florin Cîţu şi cei care îl susţin au arătat unei ţări întregi că interesele de grup sau de partid sunt mai presus decât interesele ţării. Pentru a obţine sprijinul necesar alegerii în funcţia de preşedinte al PNL, Florin Cîţu a imaginat şi pus în aplicare un plan de finanţare a primarilor liberali cu bani de la bugetul naţional.

    Fără să instituie criterii clare de selecţie a proiectelor, de monitorizare şi auditare a acestora, Planul naţional de investiţii „Anghel Saligny” este doar o puşculiţă de partid. Pentru punerea în aplicare a acestei scheme de influenţare a votului la congresul PNL, Florin Cîţu a demis ministrul Justiţiei şi a numit imediat un interimar care să-i execute ordinele. Îl încurcau procedurile legal-administrative ce trebuiau urmate, aşa cum se face într-un stat de drept.

    Are România nevoie de investiţii? Cu siguranţă da. Dar la un plan naţional trebuie să aibă acces orice comunitate locală, indiferent de culoarea politică a primarului. Trebuie să ieşim din logica relaţiilor de cumetrie şi a baronilor locali pentru a construi o societate şi o ţară în care să se regăsească fiecare cetăţean şi în care accesul la sursele publice de investiţii să se facă pe bază de merit şi competenţă, nu pe baza carnetului de partid al primarului.

     

    Doamnelor şi domnilor,

    În orice guvernare, persoana care ocupă funcţia de prim-ministru e foarte importantă. Această persoană dă tonul guvernării şi de aceea trebuie să fie cineva cu un caracter exemplar, situat deasupra oricăror suspiciuni de corupţie sau comportament imoral. Îndeplineşte domnul Florin Cîţu aceste condiţii? Categoric, NU!

    Acest om a avut grave probleme cu justiţia din Statele Unite ale Americii. Pentru infracţiunile sale a fost încarcerat. De alte obligaţii, precum restituirea unor sume de bani împrumutate, s-a eschivat.

    În România este acuzat că şi-a favorizat familia în cazul unei împroprietăriri cu păduri şi că, odată intrat în posesia acestor păduri, le-a ras.

    De când este în funcţia de prim-ministru a acţionat de cele mai multe ori doar în interes personal sau de partid.

    Merită România să aibă un prim-ministru precum Florin Cîţu? Merită românii să fie conduşi de un infractor care a fost încarcerat pentru faptele sale? Categoric, NU!

    Cum poate un individ cu asemenea profil moral, sau mai bine zis cu un asemenea profil infracţional, să mai fie prim-ministrul acestei ţări?

     

    Doamnelor şi domnilor,

    Guvernarea nu este despre partide, despre împărţirea ministerelor şi a bugetului, ci este despre oameni. Guvernarea trebuie să răspundă la întrebarea „cum să facem mai bună viaţa locuitorilor acestei ţări?”. Acest lucru nu se poate face fără respectarea principiilor democratice şi ale statului de drept.

    Un guvern, orice guvern, care nu poate sau nu vrea să lucreze în interesul tuturor cetăţenilor acestei ţări este un guvern ilegitim, care trebuie demis.

     

    Este evident că bunăstarea românilor nu contează pentru Florin Cîţu şi guvernul pe care îl conduce. Ceea ce pare să conteze pentru acesta este doar lupta de putere din PNL. Pentru a se putea dedica competiţiei interne din partid, considerăm că este mai bine să îl degrevăm de responsabilitatea guvernării.

    Guvernul condus de Florin Cîţu trebuie demis! România are nevoie de o nouă guvernare, legitimată prin votul Parlamentului şi în a cărui componentă să nu se regăsească persoane cu un trecut penal.

     

    Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

    Fiţi de partea românilor, nu de partea infractorilor, a politrucilor şi a „băieţilor deştepţi”!

    Votaţi pentru demiterea guvernului Cîţu!

     

  • Ion Cristoiu: În cazul alegerilor din PNL, vom avea un singur rezultat: PNL pierde

    „Chiar din începutul Campaniei interne din PNL pentru şefia partidului, decisă totuşi doar la Congresul din 25 septembrie 2021, am atras atenţia că, spre deosebire de alte competiţii postdecembriste de acest fel, cea din PNL, are drept spectatori nu numai membrii PNL, ba chiar nu numai electoratul PNL, ci şi pe toţi cetăţenii ţării, cu drept de vot şi, mai ales, cu drept de a avea o părere.

    Cele două scene – a PNL şi a ţării – aveau însă o poziţie diferită ca importanţă. Scena PNL era dominantă. Scena ţării era pe locul al doilea.

    Au trecut deja două luni de la debutul campaniei.

    Mai multe evenimente petrecute pe frontul bătăliei au determinat o modificare spectaculoasă în relaţia dintre cele două scene. Cea internă a trecut în plan secund. Interesul întregi ţări faţă de bătălia internă din PNL îl atinge pe cel stîrnit de obicei de bătălia electorală dintre partide.

    Noutatea adusă de competiţia din PNL în istoria politică postdecembristă are cîteva cauze, asupra cărora m-am mai pronunţat:

    1) De regulă în postdecembrism, bătăliile pentru şefii au loc în partide devenite de Opoziţie. Cum s-a întîmplat la PSD, la PD, şi chiar la PNL, în 2009, eşecul din alegeri duce la declanşarea unor alegeri interne anticipate. În cazul PNL din 2021 lucrurile stau net diferit. PNL e partid de guvernare. Chiar dacă obligat să execute puterea într-o Coaliţie, totuşi desemnarea ca premier a unui lider PNl, întreţine imaginea de partid de guvernămînt principal. Deşi în realitate alegerile din 6 decembrie 2020 au fost un eşec, în PNL nu s-a recunoscut o clipă că a fost vorba de aşa ceva. În chip firesc, imediat după alegeri, un grup de lideri ar fi trebuit să agite teza unui eşec şi să ceară demisia preşedintelui PNL, urmată de alegeri interne anticipate. Cum acest lucru nu s-a întîmplat, ba chiar Klaus Iohannis a binecuvîntat scorul din 6 decembrie 2021 ca o victorie, putem spune că bătălia din PNL e o premieră în istoria postdecembristă. Fiind vorba de un partid aflat la Guvernare mersul bătăliei e urmărit şi de simplii cetăţeni.

    2) Deşi falsa teză a victoriei în alegeri a devenit o axiomă pentru membrii PNL, Congresul din 25 septembrie 2021 nu e, aşadar, un Congres extraordinar, provocat de un eşec al preşedintelui PNL, ci un Congres normal, la termen. Preşedintele PNL e, din 2017, Ludovic Orban. Cum pe seama acestuia se pun victorii strălucite (aducerea PNL la Guvernare, cu un an înainte de alegeri, succesul din 6 decembrie 2020), Congresul din 25 septembrie 2021 ar fi trebuie să treacă drept un exerciţiu de imagine pentru PNL. Dacă s-ar fi anunţat un contracandidat, aceasta ar fi părut ivit din necesitatea de a nu se spune că în PNL nu e democraţie. În aceste condiţii, cînd se aştepta mai puţin, Ludovic Orban s-a trezit cu un contracandidat care nu se anunţa a fi doar de ochii lumii. Florin Cîţu, pentru că despre el e vorba, s-a conturat rapid nu numai ca un concurent decis să-l înfrîngă pe Ludovic Orban, dar şi ca un port drapel al unei Grupări din PNL, susţinute de Klaus Iohannis, avînd drept obiectiv răsturnarea lui Ludovic Orban. Dintr-o competiţie normală, în care concurenţii fac exces public de fair-play, conştienţi că sînt pînă la urmă colegi, competiţia din PNL s-a transformat într-un Război Civil. Pentru o Grupare din PNL Congresul nu e o reuniune de alegeri, ci punctul culminant al unui Puci menit să-l răstoarne pe Ludovic Orban de la şefia PNL.

    Astfel schiţată competiţia internă a devenit ca orice Război civil, ţinta atenţiei depline a întregii ţări.

    3) Deoarece campania din PNL nu e o simplă campanie electorală internă, ci un război civil între un preşedinte care deţine puterea şi o Grupare care vrea să-l răstoarne, bătălia a depăşit de mult simpla bătălie electorală pentru a deveni o bătălie de lichidare politică reciprocă. Românii sînt conştienţi de un adevăr:

    Cine pierde la Congres, pierde totul şi poate nu numai din punct de vedere politic.

    Acest adevăr se dezvăluie în atacurile aduse de Ludovic Orban Guvernului.

    La început, Ludovic Orban a tratat surîzător candidatura lui Florin Cîţu. Apoi a luat-o în serios. Acum îl nelinişteşte. De aici apelul la mijloace nepermise într-o bătălie internă a unui partid, mijloacele folosite împotriva unui adversar de moarte şi prin asta deosebit de periculoase pentru partid.

    4) Cei doi competitori sînt doi stîlpi ai Puterii de azi. În chip inevitabil, nu se luptă candidatul Florin Cîţu cu candidatul Ludovic Orban, ci premierul Florin Cîţu cu preşedintele Camerei Deputaţilor Ludovic Orban. Funcţiile le dau celor doi nu numai vizibilitate naţională, dar şi posibilitatea de a folosi resursele statului în bătălia internă.

    La începutul campaniei semnalam că bătălia are o dublă scenă:

    A PNL şi a cetăţenilor ţării.

    Transformată în Război civil cu o rapiditate la care nimeni nu se aştepta, competiţia din PNL a împins în plan secund scena internă, a PNL, pentru a lăsa în prim plan Scena mare a ţării.

    Principala consecinţă a acestei mutaţii rămîne prăbuşirea PNL în sondajele electorale.

    Cei doi concurenţi apelează la mijloacele sîngeroase folosite de partide în competiţia electorală, pentru cîştigarea Puterii.

    După alegeri un partid ajunge la Putere şi celălalt în Opoziţie. Unul cîştigă şi celălalt pierde.

    În cazul alegerilor din PNL, vom avea un singur rezultat:

    PNL pierde.”

  • Oficial. Florin Cîţu şi-a depus candidatura: este nevoie de mai mult liberalism în PNL

    Florin Cîţu este în mod oficial candidat la funcţia de preşedinte al PNL. Am intrat în această cursă ca să unesc PNL, vom guverna în următorii opt ani, a spus Cîţu în faţa susţinătorilor săi.

    Florin Cîţu a anunţat că vineri şi-a depus candidatura la funcţia de preşedinte al PNL. Moţiunea sa se numeşte România Liberală.

    „Am intrat în această cursă ca să unesc PNL, vom avea întreg partidul în jurul acestei moţiuni, România Liberală. Este oficial mi-am depus candidatura pentru preşedinţia PNL acum 10 minute”, a anunţat Florin Cîţu, în faţa grupului de susţinători.

    Florin Cîţu a avut un mesaj pentru aliaţii de la guvernare.

    „Indiferent cu cine vom guverna în următorii 8 ani, eu nu voi abdica de la principiile liberale”, a transmis Cîţu

    Candidatul s-a adresat şi membrilor PNL spunând că este nevoie de mai mult liberalism în partid.

    „Am intrat în această cursă pentru că am realizat că este nevoie de mai mult. Era nevoie de mai mult liberalism şi în Partidul Naţional Liberal… După 25 septembrie altfel se vor lua deciziile în PNL, eu construiesc echipe, avem nevoie de toţi… Această candidatură nu este despre mine sau contracandidatul meu, este despre viitorul PNL şi despre viitorul României. Trăiască România liberală”, a încheiat Florin Cîţu.

    Avem datoria de a revigora potenţialul inovator şi antreprenorial al societăţii, se arată în moţiunea lui Florin Cîţu,„România liberală”. El afirmă că, în ultimii ani, „partidele de dreapta au făcut jocul stângii”: „Trebuie să ieşim din acest impas şi să reintrăm în luptă pe tărâmul <ideilor mari>”.

    „Am ales Partidul Naţional Liberal pentru a fi şi a lucra împreună cu voi, oameni care nu au încetat să creadă în România, în şansa societăţii de a se desprinde de tarele comunismului, de etatism, oameni care recunosc rolul fundamental al pieţei libere, al proprietăţii private şi al antreprenoriatului pentru
    dezvoltarea sănătoasă a ţării. PNL are menirea istorică să schimbe paradigma de care nu am reuşit să ne debarasăm cu adevărat încă de la crearea României moderne şi până astăzi, să schimbe percepţia societăţii că statul este omnipotent, protector şi paternalist. Esenţa liberalismului: proprietatea
    privată şi toate corolarele care decurg din aceasta – ordinea pieţei libere, încrederea în capacitatea antreprenorială şi buna funcţionare a democraţiei – nu s-au bucurat de atenţia cuvenită în societatea românească, ci au fost mai degrabă stigmatizate”, potrivit moţiunii lui Florin Cîţu, „România liberă”.

    Premierul acuză că mediul politic, dar şi societatea civilă sunt încă „tributare unor mentalităţi preponderent etatiste”.

    „Din nefericire, statul continuă încă să fie văzut ca o sursă a prosperităţii şi i se cere intervenţia la fiecare pas. Aşadar, noi, liberalii, avem datoria de a revigora potenţialul inovator şi antreprenorial al societăţii, iar atragerea elitelor din fiecare nouă generaţie şi menţinerea lor în ţară vor fi posibile numai prin schimbarea percepţiei, prin înţelegerea rolului eroic pe care-l au cei care încep o afacere, care generează bunuri ce servesc bunăstării generale, plătesc salarii şi taxe şi, în cele din urmă, generează profit. Am găsit, în voi, colegii mei, valorile pe care le preţuiesc şi le pun în practică: iniţiativa, fermitatea, pragmatismul”, se menţionează în document.

    Premierul afirmă că, în ultimii ani, „partidele de dreapta au făcut jocul stângii”.

    „Suntem în PNL pentru că suntem liberali. Pentru că apărăm drepturile cetăţenilor, proprietatea şi piaţa liberă. Pentru că vrem ca legea şi administraţia să ofere fiecărui român şanse egale de a prospera. Este momentul să ne asumăm public aceste valori. O aşteaptă alegătorii noştri. În ultimii ani,
    partidele de dreapta au făcut jocul stângii: s-au concentrat pe identificarea pripită de soluţii punctuale la probleme mici şi pe termen scurt. Trebuie să ieşim din acest impas şi să reintrăm în luptă pe tărâmul <ideilor mari>. Trebuie să readucem în atenţia electoratului, prin dialog şi proiecte, temele mari care ne definesc. Este momentul să ne întoarcem la doctrina liberală autentică. Orice întârziere în asumarea hotărâtă a principiilor şi valorilor liberale este o victorie pentru populismele iliberale care pot arunca România în haos, dar şi pentru stânga abonată la bugetul de stat care poate întoarce România în faliment. Orice ezitare ne costă încrederea alegătorilor prezenţi sau viitori pe care contradicţiile îi deranjează. Este momentul să luăm o decizie şi să vorbim public într-o singură voce. Vin înaintea voastră şi în calitate de Prim-ministru, şi vă spun că obiectivul pentru 2024 este ca guvernarea PNL să aibă
    continuitate. În aceşti 8 ani de guvernare pe care îi propun, vom avea datoria să închidem şi restanţele pe care România le-a acumulat la nivelul infrastructurii în ultimii 30 de ani şi unde avem şansa de a beneficia de fonduri UE fără precedent. Aceste proiecte cer coerenţă şi consecvenţă, un PNL unit ideologic şi concentrat pe rezultate”, apreciază Cîţu.

    În moţiune se mai arată că PNL poate şi trebuie să ghideze societatea românească în viitor, dar pentru a putea face acest lucru are nevoie să fie, la rândul său, ghidat de o viziune complet limpede, aceea de a desăvârşi tranziţia postcomunistă şi de a readuce ţara în rândul celorlalte societăţi avansate.

  • PNL: proiectul primarului Armand privind rezilierea contractului Romprest este complet iresponsabil

    Liberalii au trimis o scrisoare deschisă cetăţenilor din Sectorul 1.

    „Dragi cetăţeni, de luni de zile, sunteţi supuşi unui asediu constant al gunoaielor, mizeriei şi şobolanilor. Dar cel mai mare pericol este incompetenţa soră cu minciuna din primăria sectorului 1. De dragul circului mediatic, pentru a-şi construi platforma pentru alegerile prezidenţiale la care visează, primarul Clotilde Armand vă sacrifică în mod cinic binele, sănătatea şi calitatea vieţii. Ştim că v-aţi săturat până peste cap. Circul trebuie oprit”, scrie în mesajul liberalilor.

    Potrivit PNL, consilierii liberali au fost convocaţi joi seara pentru şedinţa de vineri, la prânz. Ei au explicat că au refuzat să participe la şedinţă deoarece primarul nu are nevoie de împuternicirea Consiliului Local pentru a lua decizii legate de contractul cu firma de salubrizare.

    Liberalii mai susţin că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru reziliere deoarece Primăria nu a început discuţiile cu reprezentanţii firmei pentru reducerea tarifelor.

    „Rezilierea ilegală înseamnă prejudicii de sute de milioane de euro pentru sectorul 1. Proiectul propus de primar este complet iresponsabil, dar doamna Armand nu riscă nimic. Pentru că aruncă toată răspunderea pe Consiliul Local, iar prejudiciul va fi suportat finalmente tot de către dumneavoastră, cetăţenii fără vină ai sectorului 1”, mai scrie în scrisoarea PNL.

    Liberalii mai spun că şi prefectul capitalei s-a pronunţat în favoarea continuării contractului şi o acuză pe Clotilde Armand că încalcă legea.

    „Prin neplata facturilor legale, cu bun de plată, primarul încalcă legea, acumulează penalităţi şi blochează ridicarea gunoiului. Nu spunem noi asta, justiţia o spune. Acum câteva zile, justiţia a decis prin hotărâre executorie că primăria datorează peste 8 milioane de lei penalităţi pentru neplata unor facturi de peste 70 de milioane de lei. Primarul trebuie să îşi asume pe persoană fizică aceste prejudicii”, precizează liberalii.

  • Clotilde Armand atacă PNL şi PSD: s-au înfrăţit din nou şi nu vor rezilierea contractului Romprest

    Reprezentanţii PNL şi PSD au refuzat să participe la şedinţa de vineri a Consiliului Local.

    Pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare se afla un singur proiect de hotărâre de consiliu local: mandatarea Primarului Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti în vederea promovării unei acţiuni având ca obiect rezilierea Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativ – teritorială a Sectorului 1, a anunţat Clotilde Armand.

    Primarul Sectorului 1 îi acuză pe consilierii locali PNL şi PSD că nu vor rezilierea contractului deoarece la mijloc sunt numeroşi bani.

    „Serviciul public de salubrizare este întrerupt deşi legea salubrizării şi regulamentul de salubrizare interzice acest lucru. Facturile sunt plătite la zi şi Compania Romprest continuă să ia ostatici cetăţenii de bună credinţă care plătesc din buzunarul lor cel mai scump serviciu de salubrizare din România. PNL şi PSD s-au înfrăţit din nou şi nu vor rezilierea contractului în Justiţie. Nu asta aţi cerut, stimaţi consilieri? De ce nu aţi votat? Ştiu. Sunt prea mulţi bani de pierdut… Zilele trecute a sosit raportul controlului efectuat de Ministerul Finanţelor (condus de însuşi dl. Florin Cîţu) care ne demonstrează cu subiect şi predicat că Sectorul 1 trebuie să recupereze 50 de milioane de euro de la societatea Romprest. PNL şi PSD nu vor să recuperăm banii. Dimpotrivă”, a spus primarul Clotilde Armand.

    Tot vineri, reprezentanţii PNL, organizaţia din Sectorul 1 al capitalei, au semnat o scrisoare adresată cetăţenilor prin care suţin că proiectul primarului Clotilde Armand privind rezilierea contractului de salubrizare este complet iresponsabil.

  • Ce spune Dan Barna, despre lupta din PNL

    Declaraţia a fost făcută marţi, la TVR.

    „Partenerul meu va fi cel care va câştiga alegerile din PNL”, a anunţat liderul USR PLUS, Dan Barna.

    Dan Barna a refuzat să spună dacă va accepta schimbarea premierului în cazul în care Florin Cîţu va pierde alegerile din partid.

    „Eu nu vreau să speculez scenarii”, a spus Barna.

    Alegerile din PNL vor avea loc în septembrie. Tot în toamnă sunt programate şi alegerile pentru funcţiile de conducere din USR PLUS.

  • PSD cere anchetarea autodenunţurilor PNL privind politizarea companiilor şi inspectoratelor şcolare

    „PSD solicită intervenţia urgentă a organelor de anchetă în urma autodenunţurilor publice exprimate de lideri ai PNL cu privire la politizarea grosolană a unor funcţii din companiile sau instituţiile de stat, ce ar fi trebuit atribuite prin concurs şi nu după afinităţile politice ale candidaţilor. 

    Campania internă pentru şefia PNL a scos la lumină faptul că liderii PNL şi-au folosit în mod sistematic influenţa politică pentru a obţine foloase necuvenite în favoarea unor membri sau apropiaţi ai PNL, ceea ce constituie o infracţiune de corupţie, potrivit legii penale din România. Din discursurile şi declaraţiile enunţate în lupta internă din partid rezultă în mod clar că au existat intervenţii politice ale unor lideri PNL pentru numirea sau destituirea unor persoane din inspectoratele şcolare sau companiile de stat, precum Poşta Română sau Transelectrica”, transmit social-democraţii.

    Potrivit comunicatului de presă, direct responsabili şunt preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîţu.

    „Preşedintele Iohannis, care a girat guvernele de dreapta, şi premierul Cîţu care conduce actualul Executiv sunt direct responsabili de politizarea deşănţată şi generalizată care se desfăşoară sub ochii lor. Se confirmă, astfel, că Dreapta i-a minţit grosolan pe români cu promisiunile din Programul de guvernare, în care se anunţa ritos „promovarea unui management performant, depolitizat şi integru în companiile de stat”, „autonomia şi depolitizarea şcolii” sau „depolitizarea funcţiei publice şi stabilirea clară a poziţiilor politice în structura administrativă”, menţionează comunicatul de presă.

    Fostul şef al CN Poşta Română, Horia Grigorescu, a spus marţi că, în prezent, compania naţională „gândeşte, vibrează şi respiră liberal”.

    „Atunci când am pătruns în companie, era profund roşie. Dacă erau 20% liberali era bine. Vă spun acum cu mândrie, după un an şi şase luni cât am fost parte din acea echipă, că azi vorbim de o companie care gândeşte, vibrează şi respiră liberal. Cum? Prin reformele pe care le-am făcut, prin dăruirea şi dedicarea zi de zi. Asta trebuie să facem în tot ce înseamnă conducerea şi viaţa partidului nostru!” a declarat Horia Grigorescu, fost şef al Poştei Române.

    De asemenea, senatorul PNL Alina Gorghiu, i-a cerut ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, demiterea inspectorului general şcolar al judeţului Argeş pentru că „a dus politicul în şcoală şi elevii în politică, uzând de poziţia sa pentru a asigura victoria unui anume lider la PNL Piteşti”.

  • Alin Nica, după scandalul de la alegerile PNL: Ludovic Orban nu mai este preşedintele meu PNL

    Alin Nica spune că după ani de zile în care activitatea PNL Timiş a fost „umbrită de derapajele unor lideri locali”, în prima săptămână în care a ajuns să conducă filiala judeţeană a început curăţenia în organizaţie.

    „Reacţiile ostile si virulente nu au întârziat să apară, iar micile găşti de interese au început să vocifereze în surdină. Poate a fost o surpriză pentru unii că sunt hotărât să reconstruiesc pe bune şi nu accept combinaţii. Cu Bucureştiul am avut o relaţie neutră pentru că sunt de părere că omul sfinţeşte locul: ne-am descurcat singuri aici, fără lumină din capitală. Pot spune că lucrurile erau pe un făgaş al normalităţii atunci când alegerile interne pentru PNL Timişoara s-au transformat în scena unei manifestări de forţă (fizică). Însă sală au fost instigate să intre aproximativ 200 de persoane fără drept de vot dar cu o mare dorinţă să se impună”, scrie Nica.

    Acesta adaugă că „entuziaştii fără drept de vot au furat buletinele şi ştampilele”, inclusiv pe cea cu numele său, şi au ocupat sala după ce a anunţat amânarea alegerilor.

    „În incinta Filarmonicii au rămas să <voteze> persoane despre care nu ştiam nici măcar dacă au calitatea de membri PNL. Culmea absurdului a fost atinsă când Adrian Oros, apropiatul lui Orban şi chiar însuşi Orban au încurajat continuarea simulacrului de alegeri, cu 300 de persoane în sală, dintre care cine ştie câţi erau veniţi din alte localităţi sau chiar din afara partidului. La alegeri ar fi trebuit să voteze 914 de membri legitimi, cuprinşi într-un convocator şi validaţi prin procedurile premergătoare. Îmi cer scuze membrilor PNL, simpatizanţilor PNL şi oraşului Timişoara pentru spectacolul la care au fost martori, deşi nici eu şi nici echipa mea nu am cauzat aşa ceva. Nu am anticipat o confruntare fizică şi am semnat contract cu o firmă de pază doar pentru asigurarea fluxului la intrare şi pentru respectarea normelor de prevenire a răspândirii Covid-19. Nici prin cap nu mi-a trecut că, într-o ţară democratică, în oraşul Revoluţiei, 200 de oameni pot forţa uşile şi pot prelua nelegitim o conferinţă de alegeri”, adaugă preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

    Nica îşi termină postarea spunând că „evenimentul de la Filarmonica Timişoara va rămâne o pată neagră pe obrazul PNL. La fel ca recentele alegeri PNL de la Vaslui sau de la Piteşti. În doar o săptămână, cu implicarea unor oameni de care mă dezic total, alegerile interne PNL s-au transformat într-o serie de bâlciuri violente. Iar pentru că setea de putere personală nu poate justifica vreodată distrugerea unui partid, spun cu părere de rău că, după ziua de sâmbătă, Ludovic Orban nu mai este preşedintele meu PNL”.

    Sâmbătă au avut loc alegeri pentru conducerea PNL Timişoara, însă susţinătorii celor doi candidaţi, Cosmin Tabără şi Raul Ambruş, s-au certat din cauza delegaţilor. Alin Nica a suspendat scrutinul, însă mai mulţi liberali au rămas în sală şi l-au ales pe Raul Ambruş drept preşedinte PNL Timişoara.

  • Gorghiu cere demiterea inspectorului şcolar din Argeş:A dus politica în şcoală şi elevii în politică

    „Inspectorul şcolar general al judeţului Argeş trebuie demis de urgenţă pentru că a dus politicul în şcoală şi elevii în politică, uzând de poziţia sa! Singura politică pe care trebuia să o facă era cea a educaţiei! Sper că situaţia de la Argeş este unică la nivel naţional şi va fi rapid soluţionată. Când interesele politice surclasează atribuţiile unei funcţii publice, când un inspector şcolar general obligă profesorii să voteze în funcţie de simpatiile sale şi când elevii devin în mâna sa masă de manevră, soluţia este una singură: demiterea.

    Ea precizează că ăresa locală argeşeană semnala, la sfârşitul săptămânii trecute, o situaţie revoltătoare.

    „Pentru a asigura victoria unui anume lider la PNL Piteşti, inspectorul şcolar general <a înscris elevi de liceu în partid, deşi conform convocatorului, drept de vot au doar membri cotizanţi până la 31 decembrie>. Acuzaţia de falsificare a convocatorului este gravă, însă atunci când elevii devin instrumente în bătăliile politice interne, cu sprijin de la şefa liberală a învăţământului argeşean, se impun măsuri radicale de urgenţă . Şi se pare că nu este primul derapaj de la atribuţiile funcţiei sale. Conduita sa nu este în acord cu ceea ce a promis PNL românilor şi nici cu modul în care se comportă marea majoritate a membrilor PNL aflaţi în funcţii publice: cu profesionalism şi responsabilitate. Oamenii judecă această guvernare inclusiv după astfel de gesturi punctuale, chiar dacă ele sunt total nereprezentative pentru PNL în ansamblul său”, adaugă Gorghiu.

    Ea solicită ministrului Educaţiei să o demită de urgenţă pe doamna Elena Liliana Murguleţ de la conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş.

    „Cât despre procesul de alegeri interne al PNL, el trebuie să fie supus doar regulilor democraţiei. Dacă la Argeş este un lider judeţean care doreşte un nou mandat, pentru el trebuie să vorbească rezultatele organizaţiei sub conducerea sa, nu inspectorii şcolari şi alţii care ocupă funcţii publice beneficiind de susţinerea sa. Şi exclus categoric elevii din jocurile de culise ale politicii făcute pe persoană fizică”, conchide Alina Gorghiu.

  • Candidatul susţinut de Florin Cîţu este noul preşedinte al PNL Iaşi

    Alexandru Muraru, candidatul susţinut de Florin Cîţu să fie preşedinte al PNL Iaşi, este noul preşedinte al liberalilor din Iaşi. 

    Florin Cîţu a scris, sâmbătă, pe facebook, că Alexandru Muraru este noul preşedinte al PNL Iaşi.

    Muraru a obţinut 387 de voturi din 400.

    „Am toată încrederea în el, ne susţinem reciproc, aşa cum a anunţat şi el. Facem echipa şi la Guvern, şi în partid! Bun venit în echipa câştigătoare, Alex”, a spus Cîţu.

    Deputatul Alexandru Muraru a fost desemnat de Cîţu, la începutul anului, ca Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.