BusinessMagazin

Tag: piata

  • Cum pot companiile locale să-şi ducă businessul pe pieţe externe? Pasul peste graniţă începe cu întrebările corecte: ce vrei, cui te adresezi, pe cine cunoşti? Extinderea începe cu relaţii

    Extinderea internaţională nu începe cu un birou nou în altă ţară sau cu o rundă de finanţare, ci cu o schimbare de perspectivă: să înţelegi cui te adresezi, ce problemă rezolvi, ce aduci nou într-o piaţă deja matură – şi, mai ales, cine te poate ajuta să ajungi acolo, este una dintre concluziile la care au ajuns Sorin Suciu, director mid-corporate, Raiffeisen Bank, Ana Bobircă, manager de program MoonShotX, CIO al InnovX, şi Tudor Nedelea, partner, head of tax, DLA Piper.

    Declaraţiile lor au fost făcute în cadrul MoonShotX – Vienna Orbit, un eveniment dedicat susţinerii companiilor româneşti aflate în faza de extindere internaţională.

    Evenimentul, organizat de Raiffeisen Bank România în parteneriat cu InnovX, a adus în prim-plan 13 companii mid-corporate selectate pentru potenţialul lor de scalare pe pieţele externe. Companiile participante la eveniment s-au prezentat în faţa unui public format din investitori, reprezentanţi ai ecosistemului financiar din Austria, consultanţi internaţionali şi lideri din zona de corporate banking şi inovaţie.


    Întrebat care sunt trei idei esenţiale de la evenimentul MoonShotX din Viena care vor ajuta companiile să îşi scaleze afacerile, Sorin Suciu a vorbit în primul rând despre povestea de succes prezentată antreprenorilor prezenţi acolo.

    „Din punctul meu de vedere, a fost un exemplu foarte util al unei companii româneşti care chiar a reuşit să se extindă pe pieţele externe. Şi mi-aş dori ca şi unele dintre startup-urile din cohorta prezentă aici să regăsească nişte învăţăminte în exemplul acestei companii. Al doilea lucru ar fi faptul că ne aflăm aici, la sediul central al Raiffeisen Bank din Viena – ceea ce le oferă încrederea că programul MoonshotX este unul real, solid, care chiar îşi doreşte să îi ajute să îşi atingă obiectivele de extindere pe alte pieţe, dincolo de România”, a spus el.

    De asemenea, el a punctat că, în business, uneori e nevoie de contextul potrivit pentru a ieşi din bula locală şi a înţelege cum arată cu adevărat o piaţă străină.

    „Al treilea aspect, cred că este important şi faptul că este pentru prima dată când, în afara României, se confruntă cu cât de important este să întâlnească companii austriece şi să intre în contact direct cu ele. Aşadar, toate aceste trei lucruri sunt esenţiale: povestea de succes din panel, faptul că am reuşit să aducem toată cohorta aici, la sediul central Raiffeisen, şi faptul că este pentru prima dată când ieşim în afara ţării cu toate companiile înregistrate în acest program”, a concluzionat Sorin Suciu.

    Ana Bobircă, CIO al InnovX şi manager de program MoonShotX, subliniază că claritatea este cheia extinderii – claritatea mesajului, a valorii adăugate şi a obiectivului urmărit.

    „Trei idei-cheie: conectarea cu companiile mari, clarificarea pitch-ului şi exprimarea mai clară a nevoilor şi speranţelor legate de piaţa austriacă. Cred că pentru majoritatea dintre companiile prezente aici – nu pentru toate, dar pentru cele mai multe – scalarea va veni nu neapărat din investiţii, ci din parteneriate, din atragerea de clienţi, adică prin extinderea pieţei lor”, a punctat ea.

    Tudor Nedelea, partner, head of tax la DLA Piper, este de părere că timpul petrecut la astfel de evenimente trebuie tratat ca o investiţie strategică în sine, având în vedere cp printre cele mai importante lucruri atunci când vine vorba despre externalizare este networkingul.

    „În primul rând, cred că este extrem de important să-şi creeze o reţea. A fi aici şi a investi timp în acest eveniment a fost, din punctul meu de vedere, cel mai important lucru. Toţi au fost implicaţi, pe deplin implicaţi, iar timpul petrecut aici a fost o resursă valoroasă pentru ei. În al doilea rând, aş spune că este esenţial ca fiecare companie să îşi prezinte şi să îşi cunoască foarte bine propunerea de valoare şi ce vrea să obţină din acest proiect. Doar simpla prezenţă aici nu este suficientă – este nevoie să-şi articuleze clar nevoile şi să îşi prezinte cazul de afaceri în faţa investitorilor şi a băncii. Şi, în al treilea rând, cred că trebuie să fie autentici, să fie ei înşişi, pentru a putea să îşi scaleze afacerea şi să ştie exact ce vor să obţină şi în ce direcţie vor să meargă”, a spus el.

  • Vodafone, schimbare de strategie: clienţii cu cartele preplătite au acces la tehnologia 5G

    Vodafone, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comunicaţii, a început să le ofere din luna iulie celor aproximativ 2,5 milioane de clienţi cu cartele preplătite acces la reţeaua cu tehnologie 5G, care asigură viteze duble de descărcare a datelor, cu condiţia ca aceştia să deţină smartphone-uri şi cartele sim compatibile şi să aibă activă o extraopţiune cu un cost de cel puţin 5 euro pe lună, conform termenilor şi condiţiilor din noua ofertă comercială a companiei pentru cartele prepay, activă din 8 iulie.

    Conform datelor Vodafone viteza maximă de descărcare creşte de la 225 Mbps prin tehnologia 4G la 500 Mbps prin 5G, în timp ce viteza de încărcare a datelor rămâne la 50 Mbps.

    Schimbarea vine şi după ce de la 1 iulie compania a migrat serviciile de voce şi date din reţeaua 3G către reţeaua 4G.

    Vodafone a oferit anterior acces la 5G doar pentru clienţii cu abonamente. Cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă, Orange oferă acces la tehnologia 5G pentru clienţii cu cartele prepay cu extraopţiuni active de cel puţin 5 euro pe lună. De notat că Orange le oferă clienţilor prepay cu opţiuni de 5 euro acces la reţeaua 5G cu viteze de cel mult 500 Mbps pentru descărcare, iar celor cu opţiuni de la 6 euro în sus la reţeaua 5G Plus, cu viteze de până la 1.500 Mbps. Pe de altă parte, prin serviciul său de abonamente flexibile YOXO, care este gestionat printr-o aplicaţie mobilă şi care poate fi activat şi doar pentru o lună de zile, Orange nu le oferă acces clienţilor la tehnologia 5G decât dacă activează cea mai scumpă opţiune, de 49 de lei pe lună. Pentru clienţii Yoxo Orange oferă acces la reţeaua 5G Plus. Pe piaţă mai există şi Telekom Mobile, companie care îşi trăieşte ultimele săptămâni de funcţionare înainte de a fi preluată de Vodafone şi Digi.

    Odată cu noua ofertă, Vodafone a modificat resursele oferite pentru unele extraopţiuni. Dacă extraopţiunea de 5 euro a rămas neschimbată (exceptând accesul la 5G), extraopţiunea de 6 euro include internet nelimitat şi 3.000 de minute naţionale sau SMS-uri, care pot fi utilizate şi către Spania, Italia, Republica Moldova. Numărul de minute internaţionale a crescut de la 300 la 400.

    De asemenea, Vodafone a renunţat la oferta de 8 euro pe lună în favoarea uneia noi, de 7 euro pe lună,  care include internet nelimitat, minute/SMS nelimitat în reţea şi minute nelimitat naţionale şi către Spania, Italia, Republica Moldova, Germania şi Marea Britanie, cu 1.000 de minute internaţionale.Opţiunea anterioară de 8 euro oferea internet nelimitat, minute şi /SMS în reţea nelimitat, 3.000 de minute / SMS naţionale şi către Spania, Italia, Republica Moldova, Germania şi Marea Britanie, din care 1.000 de minute internaţionale.

    Vodafone nu a modificat pe de altă parte ofertele pentru opţiunile care includ acces şi la roaming.

  • TradeVille, cel mai mare broker de retail de la Bursa de Valori Bucureşti: Am lucrat mult timp la o listare de acţiuni pe care vrem să o demarăm în luna septembrie

    De la listarea istorică realizată în urmă cu doi ani de către Hidroelectrica (H2O), ringul bursier de la Bucureşti a fost dominat de debuturi de titluri de stat Fidelis şi nu de noi companii, având în vedere că anul trecut au venit cinci noi emitenţi la cota Bursei, iar anul acesta unul singur. Cum se prezintă acum piaţa listărilor? Alexandru Dobre, CEO adjunct al TradeVille, spune că societatea de intermediere pregăteşte o ofertă pentru începutul toamnei, moment care ar putea impulsiona şi lichiditatea pieţei locale de capital.

    „Am lucrat foarte mult pentru o listare. Din păcate, nu am reuşit să o finalizăm în timp util şi nu am vrut să venim cu oferta la sfârşit de iulie, aşa că am amânat-o. Din păcate pentru companiile mai mari, care trebuie să îşi consolideze rezultatele şi să fie şi auditate, termenul este destul de scurt”, a declarat el pentru ZF.

    TradeVille este cel mai mare broker de retail prezent la Bursa locală, cu o cotă de piaţă de 14,6% şi tranzacţii intermediate de 6,8 mld. lei în primele şapte luni din an, ceea ce îi asigură locul trei în topul celor mai mari companii de intermediere de la BVB, luând în calcul aici acţiuni, unităţi de fond, obligaţiuni şi drepturi.

    „Ele termină cu auditarea undeva la sfârşitul lunii mai. Apoi trebuie mergem către autorităţi, să întocmim prospectul ş.a.m.d.”, continuă Alexandru Dobre. „Fereastra pentru o ofertă ar fi fost în iunie sau cel târziu mijloc de iulie. Cum nu ne-am încadrat în această perioadă, va trebui să ne reorientăm spre începutul lunii septembrie, când ne aşteptăm şi la volume mai mari în piaţă.”

    Şapte societăţi şi-au listat acţiunile la Bursa de la Bucureşti în 2023-2024, de cinci ori mai puţin decât în 2021-2022, ani ce au adus 34 de astfel de operaţiuni. Anul trecut, tranzacţiile cu obligaţiuni le-au depăşit în premieră pe cele realizate cu acţiuni: 18,5 mld. lei vs. 16,5 mld. lei. Inclusiv volumul mediu zilnic de tranzacţionare a fost mai ridicat pe instrumentele cu venit fix, cu 74 mil. lei, faţă de 65,8 mil. lei pe acţiuni.

     

  • Cum vor influenţa situaţia bugetară şi mediul economic viitorul Bursei de la Bucureşti? Există în continuare premise de creştere, chiar dacă viitoarele ajustări fiscale vor provoca episoade de corecţie, spune un expert în pieţe financiare

    După ce Bursa de la Bucureşti a crescut cu 21% de la început de an prin indicele principal BET şi cu 27% cu tot cu dividende, marcând astfel noi recorduri în pofida noilor ajustări fiscale intrate în vigoare de la 1 august, ce perspective de apreciere are în continuare piaţa de capital? Adrian Codirlaşu, preşedintele asociaţiei de analişti financiari CFA România, consideră că, deşi bugetul rămâne tensionat şi sunt aşteptate în acest context noi majorări de taxe, Bursa are potenţial de creştere, mai ales prin listarea unor pachete din companiile de stat, capabile să atragă capital proaspăt şi investitori noi.

    „La nivel intern, rămâne nesustenabil deficitul bugetar şi, în opinia mea, va rămâne nesustenabil ani buni de acum încolo. Asta vom face în următorii trei ani: vom corecta acest deficit extrem de ridicat, creat în anii trecuţi, ceea ce înseamnă că vom tot avea episoade de majorări de taxe, lucru care va afecta piaţa locală”, spune el.

    Deficitul bugetar al României a ajuns la 69,8 mld. lei în primele şase luni din an, adică 3,68% din produsul intern brut, peste nivelul de 63,67 mld. lei (3,62% din PIB) din aceeaşi perioadă de anul trecut, marcând o creştere de aproape 10%. Veniturile totale au ajuns la 310 mld. lei, plus 12,7% faţă de anul trecut, susţinute de încasările din impozite şi contribuţii, dar şi de fondurile europene.

    „Sunt şase mari ca anul acesta să avem o recesiune, care ar ţine şi anul viitor. În general, când am avut recesiune, n-a fost doar un an. Însă piaţa are în continuare perspective de creştere, iar o mare oportunitate ar fi listarea de pachete minoritare ale companiilor de stat”, continuă Adrian Codirlaşu.

    De altfel, o analiză realizată lunile trecute de ZF arată că statul român ar putea obţine între 12 mld. lei şi 17 mld. lei din vânzarea a 10–15% din participaţiile deţinute la companii deja listate, precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, şi nelistate, cum sunt CEC Bank, Aeroporturi Bucureşti şi EximBank, iar asta fără a pierde controlul.

    „Cum statul are nevoie atât de mare de bani şi se împrumută cel mai scump din Uniunea Europeană, ar lua nişte bani pentru care n-ar plăti dobândă dacă ar lista companii. Momentul este foarte bun deoarece piaţa este la maxim, deci ar lua bani foarte buni prin listări de pachete minoritare sau de întregi companii.”

    În 2023, listarea producătorului de energie Hidroelectrica – unde statul are 80% din capitalul social – a generat ordine de cumpărare de 6 miliarde de lei din partea investitorilor de retail, cererea depăşind oferta de aproape şase ori, doar prin participarea persoanelor fizice.

    „Plus că ar creşte Bursa de Valori, ar atrage noi investitori şi ar dezvolta piaţa de capital. Deci ar fi win-win pentru toţi: guvern, piaţă şi investitori”, mai spune reprezentantul CFA.

    Numărul investitorilor de la BVB ajungea la circa 260.000 la finele lunii iunie, în creştere cu 60.000 într-un an, conform datelor Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI).  

     

  • Bucureştiul, în spatele capitalelor europene. Cu cea mai mare infrastructură hotelieră din ţară, Bucureştiul numără doar 27 de hoteluri sub un brand internaţional, de două sau trei ori mai puţine decât Varşovia sau Budapesta

    ♦ Budapesta numără 90 de astfel de hoteluri, în timp ce Varşovia are 60 de hoteluri aflate sub un brand internaţional, aproape cât toate hotelurile parte dintr-o reţea internaţională.

    Bucureştiul se bucură de cea mai mare prezenţă a brandurilor hoteliere internaţionale, fiind princi­pala poartă de intrare a acestora în piaţa locală.

    Cu 27 de hoteluri sub umbrela unui lanţ internaţional, Capi­tala are cea mai dezvoltată infra­structură hotelieră din ţară, cât şi cele mai multe unităţi sub un brand global.

    Cu toate că Bucureştiul este liderul acestei pieţe dintre toate oraşele ţării se află mult în spatele capitalelor europene. Budapesta numără 90 de astfel de hoteluri, în timp ce Varşovia are 60 de hoteluri aflate sub un brand internaţional, aproape cât toate hote­lurile parte dintr-o reţea internaţio­nală.

    Astăzi, piaţa hotelieră locală numără 76 de unităţi aflate sub un brand internaţional, iar numărul acesta ar urma să crească în contextul în care piaţa trece printr-una dintre cele mai efervescente perioade ale sale. În ultimele două decenii, piaţa a reuşit să îşi tripleze numărul de unităţi aflate sub un brand internaţional. În 2005, piaţa locală număra doar 22 de hoteluri afiliate unui brand internaţional.

    Budapesta nu doar că are mai multe hoteluri decât Bucureşti, dar şi standardele sunt mai ridicate, având branduri de lux care nu se află pe piaţa locală.

    Două dintre acestea sunt Kempinski, cu 344 de camere,  şi Four Seasons, cu 223 de camere. Deşi Kempinski şi-a anunţat intrarea în România cu un hotel în Poiana Braşov, lucrările la hotel nu au început.

    Anul trecut, Budapesta a avut 6 milioane de turişti străini în 2024, potrivit Abouthungary.hu. În acelaşi timp, toată România a atras 2,3 milioane de turişti străini, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.  Budapesta este principala destinaţie a turiştilor străini care ajung în Ungaria, drept dovadă că din 8,7 milioane de străini, aproape 70% au vizitat Budapesta.

    Varşovia numără mai multe hoteluri sub brandurile din portofoliul Accor, de altfel şi cel mai mare lanţ hotelier internaţioanl cu prezenţă în România. Mai mult, Varşovia a atras şi multe alte branduri.

    Celelalte două capitale europene au şi o infrastructură hotelieră mult mai dezvoltată. În timp ce Bucureştiul numără doar 12.000 de camere de hotel sub brandurile locale sau internaţionale, Budapesta are 26.000 de camere de hotel, iar dintre acestea aproape jumătate sunt sub un brand hotelier, potrivit datelor Statista.com.

    De asemenea, Varşovia, capitala Poloniei, numără 20.000 de camere, peste cifrele Bucureştiului.

    Bucureştiul reprezintă etalonul pieţei turistice locale, având cei mai mulţi turişti şi cea mai dezvoltată infrastructură hotelieră, cu toate acestea, Capitala se plasează sub cele din regiune atât la numărul total de camere de hotel, cât şi la numărul de camere de hotel aflate sub un brand internaţional, în număr de doar 5.000 de astfel de camere.

     

     

  • Înca un lanţ de restaurante din România intră în insolvenţă. Este al treilea în 2025, dupa Noodle Pack şi La Plăcinte

    În urmă cu doar o săptămână, firma care operează restaurantele Noodle Pack intra în insolvenţă la propria cerere. Cu afaceri de peste 100 mil. lei, era unul dintre cei mai mari operatori din piaţa de ospitalitate locală. Anterior, tot în acest an, firma care administrează lanţul La Plăcinte a apelat la aceeaşi soluţie.

    Ieri, pe 30 iulie 2025, o nouă incapacitate de plată zguduie industria. Firma Bio Box SRL, care operează localurile Salad Box a intrat în insolvenţă la propria cerere. E vorba de un business de 38,3 mil.lei, plus 25% anul trecut. Businessul e deţinut de Dan Isai şi de familia Lupas. La aceeaşi adresă din Cluj funcţionează însă multiple firme, unele deţinute de aceeaşi acţionari şi cu nume ce duc cu gândul la Salad Box – Salad Box Brand, Saladbox Garden, Saladbox SRL. De fapt, businessul e operat prin multiple firme, însă aceasta e cea mai mare, conform datelor ZF.

    Compania Bio Box SRL a intrat în insolvenţă la propria cerere.

    „Admite cererea formulată de debitoarea BIO BOX SRL, având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei. Desemnează în calitate de administrator judiciar provizoriu pe RTZ & Partners SPRL – Filiala Bucureşti (…).”
    Insolvenţa vine într-o perioadă în care piaţa HoReCa e sub presiune, influenţată de o prudenţă tot mai mare a clienţilor şi de o incertitudine crescută în economie. Totuşi, acest declin vine după ani de zile de creşteri constante de preţuri, după dublări sau chiar triplări în cazul unor articole care au ajuns prea scumpe pentru ca românii să şi le poată permite.

    De altfel, în piaţă se vorbeşte de câteva luni că sunt firme mai mari sau mai mici care au probleme şi care intră în incapacitate de plată.

    În 2025, din datele ZF, printre cele mai mari insolvenţe se numără Noodle Pack, lanţul de restaurante La Plăcinte – cândva un nume de top în piaţa sa – şi, acum, Salad Box. În momentele de glorie, fondatorii acestui business din urmă aveau ambiţii globale pentru brandul românesc.

    În 2019, fondatorii brandului anunţau că la finalul anului respectiv, brandul românesc Salad Box va ajunge la 115 restaurante în 14 ţări. Acum, pe site-ul propriu apar în continuare multiple ţări – Algeria, Canada, Austria, etc – plus peste 30 de unităţi în România. Cele mai multe, cel puţin dincolo de graniţe, sunt deschise în franciză, potrivit datelor ZF. Astfel, funcţionarea lor nu ar trebui să fie influenţată de insolvenţa din România.

     

     

  • Porsche „pariază“ 2 mil. euro pe Transfăgărăşan şi începe livrările primei ediţii limitate a unui 911

    Zece automobile Porsche 911 Carrera 4 GTS „Tribute to Transfă­gărăşan“, evaluate la peste 200.000 de euro cu TVA fiecare, formează o se­rie limitată de aproximativ 2 milioane de euro, destinată exclusiv pieţei ro­mâneşti şi pasionaţilor legendarului drum alpin. Primul exemplar a fost livrat recent unui client din România, iar celelalte nouă vor fi prezentate oficial la finalul lunii august.

    „Transfăgărăşanul este cunoscut de pasionaţii de maşini din întreaga lu­me pentru peisajele sale spectacu­loase şi virajele provocatoare. Aceas­tă serie aduce un omagiu drumului care a devenit un reper pentru comu­nitatea Porsche din România şi nu numai“, a declarat Adrian Pascu, di­rector executiv al importatorului Porsche.

    Seria „Tribute to Transfăgără­şan“ a fost anunţată iniţial în 2024, în cadrul evenimentului Transfăgărăşan Getaway, unde peste 110 automobile au sărbă­to­rit jumătate de secol de la inaugu­rarea şoselei şi 15 ani de Porsche Club Româ­nia. Proiectul ridică valoarea investiţiei pasionaţilor la aproximativ 2 milioane de euro, consolidând statu­tul României ca piaţă relevantă pentru Porsche în regiune.

    Proiectul a fost dezvoltat de Porsche în colaborare cu echipa de personalizare Sonderwunsch din Zuffenhausen şi marchează 50 de ani de la inaugurarea Transfăgărăşanu­lui. Fiecare dintre cele zece automo­bile este unicat, configurat împreună cu viitorii proprietari. Modelele păs­trează o temă comună – accente în culorile drapelului României, însem­ne aniversare şi elemente interioare personalizate – dar diferă prin finisa­je, materiale şi accesorii specifice fiecărui client.

    Baza tehnică a acestei serii este noul 911 Carrera 4 GTS, primul 911 omologat echipat cu sistem hibrid superuşor. Propulsorul T-Hybrid combină un motor boxer de 3,6 litri cu soluţii inspirate din motorsport, oferind o putere totală de 541 CP şi 610 Nm. Performanţele sunt demne de reputaţia modelului: acceleraţie 0-100 km/h în 3 secunde şi viteză maximă de 312 km/h.

  • Se prăbuşeşte dolarul? Pieţele aşteaptă cu sufletul la gură mişcarea băncilor centrale

    Indicele dolarului american se îndreaptă spre cea mai mare scădere săptămânală din ultima lună, pe fondul tensiunilor comerciale, presiunilor politice şi incertitudinii legate de deciziile viitoare ale băncilor centrale, informează Reuters.

    Vineri, investitorii s-au aflat într-o poziţie de aşteptare şi recalibrare, încercând să anticipeze viitoarele mişcări ale Rezervei Federale a SUA (Fed) şi ale Băncii Japoniei, în contextul negocierilor comerciale şi al dinamicii politice tot mai tensionate. În acest climat volatil, lira sterlină a înregistrat un recul, influenţată de cifrele dezamăgitoare privind vânzările cu amănuntul din Marea Britanie.

    Atât Fed-ul, cât şi Banca Japoniei sunt aşteptate să menţină dobânzile neschimbate la reuniunile programate săptămâna viitoare, însă pieţele sunt mai interesate de mesajele transmise după aceste întâlniri – în special în privinţa calendarului unei eventuale modificări a politicilor monetare.

    În Statele Unite, politica a devenit un factor perturbator major. Preşedintele Donald Trump a reluat joi criticile la adresa Fed-ului şi a preşedintelui Jerome Powell, pledând din nou pentru o reducere a dobânzilor. Cu toate acestea, Trump a liniştit temporar pieţele prin declaraţia că nu intenţionează să-l demită pe Powell – o ameninţare pe care a lansat-o în trecut în mai multe rânduri.

    „Piaţa a reacţionat pozitiv la faptul că Trump nu a cerut explicit demiterea lui Powell, deşi a fost clar că aşteaptă ca acesta să ‘facă ceea ce trebuie’”, a explicat Derek Halpenny, director de cercetare pentru zona EMEA la MUFG. Totuşi, el avertizează că „tema presiunii Casei Albe asupra independenţei Fed-ului va persista şi va continua să reprezinte un risc de depreciere pentru dolar”.

    Pe parcursul acestei săptămâni, dolarul a pierdut teren în faţa euro şi a yenului, iar indicele dolarului – care reflectă evoluţia monedei americane în raport cu un coş de şase valute majore – a scăzut până la 97,45, marcând un declin de aproximativ 1%, cea mai slabă performanţă săptămânală din ultimele patru săptămâni. Cu toate acestea, vineri, dolarul a recuperat uşor, înregistrând o creştere modestă de 0,15% faţă de ziua precedentă.

    În concluzie, pieţele globale se află într-un punct de cotitură, în care politicul şi economicul se ciocnesc într-un joc periculos de influenţă. Investitorii privesc cu nervozitate spre săptămâna viitoare, în aşteptarea semnalelor decisive care ar putea redesena harta financiară globală.

  • Gigantul JD.com din China negociază o intrare în forţă pe piaţa europeană prin achiziţia lanţurilor de magazine de electronice MediaMarkt şi Saturn

    Grupul german de retail de electronice Ceconomy, care operează lanţurile de magazine MediaMarkt şi Saturn, a confirmat joi că se află în negocieri avansate privind o posibilă preluare de către compania chineză JD.com, la un preţ de 4,60 euro pe acţiune, scrie portalul MSN.com.

    Acţiunile Ceconomy se tranzacţionau joi la 4,29 euro. O eventuală tranzacţie ar evalua compania la aproximativ 2,2 miliarde euro (2,59 miliarde dolari).

    Retailerul, care deţine lanţurile de electronice MediaMarkt şi Saturn, a confirmat discuţiile avansate, dar a precizat că nu au fost semnate încă acorduri cu caracter juridic obligatoriu şi nu este sigur dacă o ofertă de preluare va avea loc.

    Principalii acţionari ai Ceconomy, familia Kellerhals şi compania de tip holding Haniel din Duisburg, nu au dorit să comenteze imediat.

    Acţionarii minoritari Meridian, Beisheim şi Freenet au refuzat să comenteze.

    Familia Kellerhals, fondatorii MediaMarkt şi Saturn, deţine aproape 30% din acţiunile Ceconomy prin intermediul vehiculului financiar Convergenta, fiind cel mai mare acţionar individual. Haniel deţine aproximativ 17%.

    Mărcile MediaMarkt şi Saturn ar oferi JD.com acces la unul dintre cele mai mari magazine online de produse electronice din Europa şi la o reţea de aproximativ 1.000 de magazine în mai multe ţări europene. Aproximativ 50.000 de persoane lucrează în cadrul celor două lanţuri.

    Ceconomy a înregistrat vânzări anuale de 22,4 miliarde euro în anul financiar 2023/24, dintre care 5,1 miliarde euro au provenit din magazinele online.

    JD.com, care concurează cu Alibaba şi Amazon, a analizat anul trecut o posibilă achiziţie a retailerului britanic de electronice Currys, însă discuţiile nu au dus la rezultate concrete.

    JD.com era interesată în principal de reţeaua de magazine şi depozite a Currys pentru a-şi continua extinderea în Europa. Ceconomy dispune de o reţea similară pe continentul european.

  • Construcţiile sub presiunea noilor taxe: cum riscă TVA-ul şi eliminarea facilităţilor să blocheze piaţa şi să stimuleze economia subterană

    Piaţa construcţiilor intră într-o perioadă de tensiune, avertizează Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) şi compania Maristar Com, într-un mesaj adresat Guvernului. Deciziile recente – creşterea TVA la locuinţele noi de la 9% la 21% începând cu 1 august 2025 şi eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din construcţii – pun o presiune atât pe investitori şi dezvoltatori, cât şi pe clienţi.

    „Majorarea TVA-ului echivalează cu o creştere substanţială a preţului final al locuinţelor, cu mii de euro în plus pentru cumpărători”, arată analiza Maristar Com. Pentru apartamentele de nivel mediu, aceasta poate însemna un cost suplimentar de câteva mii de euro pe unitate, împingând achiziţia unei locuinţe dincolo de pragul de accesibilitate pentru multe familii tinere.

    Această schimbare vine într-un moment de fragilitate pentru piaţă: dobânzile la credite ipotecare sunt încă ridicate, inflaţia a erodat veniturile disponibile, iar numărul tranzacţiilor este în scădere. Datele analizate de Maristar arată că în primele patru luni din 2025 s-a înregistrat o scădere de aproape 9% a vânzărilor de apartamente la nivel naţional faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Iulie a adus un „val de urgenţă” al cumpărătorilor care au dorit să prindă ultimul tren al cotei reduse, dar după 1 august se prefigurează o contracţie accentuată a cererii.

    Blocajul tranzacţiilor rezidenţiale riscă să antreneze efecte în lanţ, atât economice, cât şi sociale. Piaţa construcţiilor contribuie cu 6-7% la PIB, iar investiţiile imobiliare generează un efect multiplicator în economie. Reducerea volumului de lucrări ar putea afecta inclusiv proiectele publice şi infrastructura.

    Pentru cumpărători, povara devine proporţional mai mare pentru cei cu bugete mici. „Odată cu eliminarea cotelor reduse, toate locuinţele vor fi taxate uniform cu TVA standard, fie că este vorba de garsoniera de 60.000 de euro a unui tânăr, fie de o vilă de lux de 250.000 de euro. Se pierde astfel un instrument de politică socială ce facilita accesul la locuinţe accesibile”, subliniază reprezentanţii Maristar.

    Un efect colateral al acestei situaţii este presiunea pe piaţa chiriilor. Cei care amână achiziţia vor rămâne mai mult timp chiriaşi, ceea ce va creşte cererea şi, implicit, chiriile – un alt cost major pentru familiile tinere şi persoanele cu venituri medii.

    Pentru dezvoltatori, schimbarea cotei TVA la 21% pune probleme de cash-flow şi marje. Multe proiecte au fost pre-vândute pe baza unei cote de 9%, iar livrările sunt programate după 1 august 2025. Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de derogare, cumpărătorii vor trebui să achite diferenţa de TVA, ceea ce ar putea conduce fie la renegocieri dificile, fie chiar la rezilieri de contracte.

    „Capacitatea firmelor de a absorbi această majorare este limitată. Vor fi nevoite fie să sacrifice profitabilitatea, fie să transfere costurile către clienţi, ceea ce ar putea bloca investiţiile viitoare şi ar reduce competitivitatea companiilor româneşti”, avertizează FPSC.

    Eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din construcţii – care în anii trecuţi au stimulat declararea veniturilor şi au redus munca la negru – a produs un şoc imediat: veniturile nete ale muncitorilor au scăzut cu peste 10%. Companiile au fost nevoite să crească salariile brute pentru a păstra acelaşi net, ceea ce a dus la o creştere de 10-15% a costurilor cu forţa de muncă.

    „Un muncitor calificat care se vede cu 10% mai puţini bani în cont este tentat fie să plece în străinătate, fie să accepte plata la gri. Acutizăm astfel deficitul de personal într-un sector deja afectat de lipsa meseriaşilor”, atrage atenţia Maristar.

    FPSC şi Maristar solicită Guvernului să iniţieze un dialog real cu industria, să urmărească evoluţiile din piaţă şi să fie pregătit să ajusteze politicile dacă efectul noilor taxe este recesiv. Printre măsurile propuse se numără deduceri speciale pentru angajaţii din construcţii, scheme de sprijin pentru formarea profesională, stimulente pentru digitalizarea companiilor şi actualizarea bugetelor proiectelor publice pentru a reflecta noile costuri.

    „Nu există soluţii simple într-un domeniu complex cum e cel al construcţiilor. Măsurile dure trebuie însoţite de politici complementare care să prevină transformarea crizei bugetare într-o criză economică”, conchid reprezentanţii Maristar.