Dupa ce social-democratii au initiat o motiune de cenzura care a esuat din cauza voturilor impotriva ale unora dintre propriii membri, liberal-democratii au anuntat saptamana trecuta ca au redactat un document asemanator. Asemanator atat din punctul de vedere al argumentelor lirico-politice aduse pentru a justifica daramarea Guvernului, cat si, cel putin deocamdata, din acela al sanselor de a fi adoptata. Spre deosebire de PSD, PLD condus de Theodor Stolojan a anuntat insa ca nu este interesat atat de succesul motiunii, cat de popularizarea criticilor la adresa Guvernului pe care aceasta le contine.
PD, siamezul politic al PLD, a lasat sa se inteleaga ca ar putea chiar sa amane pana dupa alegerile pentru Parlamentul European (25 noiembrie) votul pentru daramarea Guvernului. O explicatie ar fi ca amanarea motiunii i-ar creste sansele de a fi adoptata, dat fiind scorul relativ modest pe care sondajele il prezic pentru PNL la scrutinul de luna viitoare. In plus, si criticile pe care oficialii europeni le aduc Romaniei – de la lupta impotriva coruptiei la netransparenta proceselor de privatizare si culminand cu neindeplinirea obligatiilor asumate la capitolul agricultura – ar putea deveni in timp argumente in favoarea inlocuirii actualului cabinet.
Unii analisti au observat ca opozitia s-ar putea nici sa nu mai aiba nevoie de depunerea unei motiuni de cenzura; daca Guvernul isi va asuma raspunderea in Parlament pentru scrutinul uninominal (asa cum a anuntat deja premierul) sau pentru legea bugetului, Guvernul ar putea sa cada de la sine prin respingerea la vot a acestor initiative.