Tag: ocupare

  • Banca Transilvania intră în topul celor mai valoroase branduri bancare din lume

    Primele două locuri din clasamentul mondial sunt ocupate de insituţii din China, respectiv ICBC (The Industrial and Commercial Bank of China) si China Construction Bank, iar pe trei se află Wells Fargo din Statele Unite. Primele zece poziţii în top sunt practic împărţite de bănci din SUA şi China, singura excepţie fiind HSBC din MArea Britanie, pe locul 9, potrivit topului publicat de revista The Banker.

    SUA continua sa fie cel mai bine reprezentat in acest top 2018, cu 76 de banci.  

    Dintre băncile prezente şi pe piaţa din România, ING este pe locul 26, Societe General pe 33, Erste Group este pe locul 100 în top 500, iar Unicredit pe 115.

    Brand Finance evalueaza in fiecare an cele mai valoroase branduri bancare, analiza din care rezulta clasamentul Brand Finance Banking 500 si publicat de The Banker.

    Brandul Banca Transilvania a fost lansat in 1994, in Cluj-Napoca.

  • Jobul din România unde se câştigă un salariu de 6.600 de lei net. Nu este programator

    Angajaţii care ocupă această poziţie trebuie să aibă o experienţă profesională de 7 – 10 ani în domeniu şi să fie absolvenţi de studii superioare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Traficul Liberty Center a ajuns la 4 milioane de vizitatori anual

    Vânzările chiriaşilor au crescut cu 16% în 2017 faţă de anul 2016, mall-ul atingând un grad de ocupare de 78% faţă de 52% la finele anului 2016. Printre cei mai noi chiriaşi se numără Carpeta, Casa Covenienza, R&R Boutique, Format Lady şi Colin’s.

    Pe lângă creşterea numărului de chiriaşi la finalul anului 2017, îmbunătăţirea gradului de ocupare a Liberty Center se datorează şi dezvoltării zonei de petrecere a timpului liber, situată la nivelul 2 al centrului comercial, prin extinderea spaţiului pentru bowling şi biliard. Zona este completată de patinoarul acoperit, cinematograful Happy Cinema şi zona de restaurante şi fast food.

    Pentru anul 2018, Liberty Center mizează pe o continuare a creşterii gradului de ocupare şi a numărului de vizitatori, generate şi de începerea unui proiect de reamenajare, ce va începe în a doua parte a anului şi va viza parterul centrului comercial, zona de parcare, dar şi zona de restaurante şi entertainment de la etajul 2. Lucrările de recondiţionare se vor finaliza la începutul anului 2019 şi nu vor afecta activitatea comercială zilnică desfăşurată în interiorul mall-ului. Lucrările vor include recondiţionarea parcării şi a intrărilor în centrul comercial, împrospătarea faţadelor şi a suprafeţelor comune, cât şi reamenajarea zonei de food şi entertainment.

    Pe lângă aceste investiţii, Liberty Center va continua să ofere vizitatorilor săi un program diversificat de activităţi pentru petrecerea timpului liber. După succesul de care s-au bucurat anul trecut atelierele şi spectacolele pentru copii şi familii, centrul comercial investeşte şi anul acesta în dezvoltarea zonei de entertainment (patinoar, bowling şi biliard), în timp ce Happy Cinema va continua să ofere proiecţii speciale, cum ar fi stagiunile Royal Opera House şi Royal Shakespeare Company, maratonul de concerte Rock Classics, tururi virtuale ale unor muzee renumite sau programul Baby Cinema.

    Liberty Center este primul centru comercial modern din sud-vestul Bucureştiului, situat la doar 2 km faţă de Piaţa Unirii. Mall-ul acoperă un spaţiu comercial de aproximativ 27.300 metri pătraţi şi beneficiază de peste 600 de locuri de parcare. Printre chiriaşi se numără: Happy Cinema, Carrefour Market, Sephora, CCC, Deichmann, KFC, McDonald’s, Altex, Happy Gym, Adidas, Colin’s, Format Lady, KVL by Kenvelo, Lee Cooper, Timeout, Steilmann şi alţii. Managementul Liberty Center este gestionat de compania JLL Romania începând din noiembrie 2016.

  • Lichiditate, lichiditate, lichiditate

    ”Creşterea lichidităţii bursei este în vârful listei mandatului meu. Nu putem vorbi despre obiective exacte – putem vorbi despre aşteptările investitorilor, iar acestea vizează o dublare a lichidităţii bursei; însă, ca potenţial şi interval de timp pentru atingerea acestui potenţial, nu pot înainta nicio predicţie“, îşi descrie Adrian Tănase principala misiune asumată a mandatului de patru ani la conducerea Bursei de Valori Bucureşti, emitent cu 241 de milioane de lei, unde a preluat recent rolul ocupat anterior de polonezul Ludwik Sobolweski.

    La o primă discuţie cu presa în noua sa funcţie, organizată la doar trei zile de când şi-a ocupat noul birou, Adrian Tănase (43 de ani) trasează, în câteva tuşe, priorităţile de pe lista mandatului său, cât şi principalele repere ale carierei sale. ”Cariera mea este o oglindă foarte bună a pieţei de asset management din România“, îşi descrie noul şef al BVB parcursul profesional început în urmă cu aproximativ două decenii şi construit exclusiv în piaţa de capital. A absolvit în 1998 Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică în cadrul ASE, iar prima interacţiune cu Bursa de Valori Bucureşti a obţinut-o imediat după absolvirea facultăţii, când s-a angajat ca analist financiar la firma de brokeraj SVM Interbrok. Ulterior, a ocupat o funcţie în compania Societăţii de Administrare a Investiţiilor Tora Invest, unde a lucrat circa trei ani (1999-2001). ”A urmat apoi criza FNI, iar toată piaţa de asset management a fost distrusă, astfel că a urmat o perioadă în care am fost freelancer, din 2001 până în 2005.“ |n 2005 s-a angajat la compania slovenă KD Investments, cu activităţi într-un domeniu similar, care intrase pe piaţa locală, de unde a fost recrutat un an mai târziu de ING Asigurări de Viaţă (acum NN Asigurări) pentru a face managementul portofoliului de acţiuni al companiei de asigurări. Nu a mai părăsit grupul olandez şi a evoluat în diferite funcţii în cadrul acestuia, cea mai recentă înainte de numirea sa ca director general al BVB fiind ca director de investiţii pentru fondul de pensii al NN, cel mai mare de pe piaţa locală, care are în administrare active de 14 miliarde de lei.

    ”Cred că rolul de director de investiţii la cel mai mare fond de pensii din România a fost cel mai solicitant; acesta însă cu siguranţă îmi va solicita mai multă energie şi va aduce mai multe provocări.“ Spune că anul trecut a fost unul dificil, nu doar pentru NN, care a primit cea mai mare amendă din industrie fiindcă şi-a avertizat clienţii cu privire la o discuţie despre naţionalizare (care s-a şi întâmplat în cele din urmă, prin reducerea cuantumului din venituri virat în contul pilonului II), ci pentru întreaga industrie; comunicarea cu autorităţile s-a dovedit a fi soluţia. ”Este important să existe o comunicare eficientă – cred că acest lucru s-a întâmplat anul trecut în ceea ce priveşte industria de fonduri de pensii. Şi în viitor ar trebui să nu ne mai surprindem unii pe alţii.“ Spune că o comunicare constructivă este esenţială şi în noul rol de la BVB, multe dintre iniţiativele de aici depinzând de aceasta. ”Este o activitate cu totul diferită faţă de ceea ce făceam acolo, atât ca responsabilităţi trasate în fişa postului, dar şi ca echipă pe care o am în management. Aici am o echipă mai mare, jucătorii implicaţi sunt mai mulţi şi cred că această funcţie mă va solicita mai mult faţă de ceea ce am făcut până acum.“

    Spune că vechea conducere a lăsat bursa într-un loc în care pot continua proiectele pe care le are în vedere în viitor. ”S-a simţit în aceste trei zile că nu sunt lucruri mari de făcut – o restructurare, de pildă, nu este necesară. Trebuie să reprioritizăm anumite lucruri, însă vechea conducere a lăsat bursa într-un loc bun pentru a termina proiectele viitoare.“ Tănase adaugă că nu poate oferi detalii concrete referitoare la proiectele pe care le va derula, însă trasează în câteva linii priorităţile sale. Din punctul lui de vedere, lichiditatea bursei vine din trei dimensiuni; prima dintre acestea este listarea de noi companii: ”Ca să avem lichiditate la bursă, trebuie să avem companii listate; fără companii la bursă, avem un potenţial limitat. Cumva am atins această dimensiune“, spune el, referindu-se deopotrivă la listările  unor companii private în mandatul predeccesorului său (Digi, Sphera Franchise Group, precum şi ale celor de stat Nuclearelectrica, Romgaz).

  • Tratament de înfrumuseţare pentru omul gheţurilor

    Ca să rămână în formă maximă pentru a putea fi studiat şi admirat în continuare, Ötzi are însă nevoie de tratamente de întreţinere, de care se ocupă Muzeul de Arheologie al Tirolului de Sud, din localitatea italiană Bolzano, care-l găzduieşte, scrie Washington Post. Deşi expus într-o încăpere specială în care vizitatorii nu au acces, aceştia putându-l vedea doar printr-un geam, Ötzi trebuie ţinut în condiţii de temperatură şi umiditate controlată ca să nu se usuce, iar de întreţinerea sa se ocupă un medic legist, profesorul doctor Oliver Peschel.

  • Raport Economist Intelligence Unit: România, “democraţie deficientă”, cu presă “parţial liberă” şi justiţie supusă presiunilor politice

    România a primit un punctaj de 6,44 din 10 şi ocupă locul 64 din 167 de ţări în clasamentul “Indicele Democraţiei 2017” elaborat de Economist Intelligence Unit.

    La capitolul “Procese electorale şi pluralism”, România are 9,17 puncte din 10, în privinţa “Funcţionării instituţiilor guvernamentale” punctajul este de 5,71, iar la nivelul “Participării politice”, 5,00. Din punctul de vedere al “Culturii politice”, Bucureştiul înregistrează punctajul de 4,38, iar în privinţa “Drepturilor civice”, 7,94, România fiind considerată “democraţie deficientă”.

    Din punctul de vedere al situaţiei presei, România are un punctaj de 8 din 10, ocupând locul 31, prin calificativul “presă parţial liberă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Oradea vrea să investească 7,7 mil. euro într-un centru de antreprenoriat

    Construirea centrului de antreprenoriat piaţa Cetate în municipiul Oradea face parte din proiectul ’’Îmbunătăţirea ocupării forţei de muncă în judeţul Bihor, Oradea şi Hajdúböszörmény prin dezvoltarea infrastructurilor cu potenţial local’’, proiect care va fi depus pe axa de finanţare Programul Interreg V-A România-Ungaria 2014-2020. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 7,7 milioane de euro, din care aproximativ 6,5 milioane de euro revin municipiului Oradea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • CV de manager global

    „În viaţă jonglezi cu un număr de bile: familia, prietenii, cariera, realizările personale, sănătatea; unele sunt din cauciuc şi dacă le scapi revin – de exemplu, cariera, iar altele sunt făcute din sticlă şi dacă le scapi, se ciobesc”, descrie Marcel Martin, executivul de 59 de ani care conduce diviza de supply chain la nivel global a grupului Coca-Cola Hellenic Bottling Company, o perspectivă preluată de la un fost executiv al Coca-Cola Enterprise, reprezentativă şi pentru parcursul său profesional.

    Divizia de supply chain este una dintre cele mai importante ale companiei care produce şi distribuie mai mult de 2 miliarde de unit cases (lăzi sau baxuri) de produse în toate cele 28 de ţări pe care compania este prezentă. Procurementul, planificarea celor mai importante proiecte, producţia şi ingineria, precum şi sustenabilitatea companiei sunt câteva dintre reperele subsumate acestei divizii.

    Coca-Cola HBC operează într-un teritoriu vast care se întinde de la County Kerry, din Irlanda, până la coasta Pacificului din Rusia şi de la Cercul Arctic până la Nigeria; în acest teritoriu, printre misiunile principale ale diviziei de care este responsabil românul se află construirea unui lanţ de producţie care să aprovizioneze toate aceste pieţe la un cost optim, precum şi dezvoltarea capacităţii de a dezvolta inovaţii uniform, într-un ritm rapid. „O optimizare de genul acesta presupune o viziune asupra lanţului de producţie al grupului ca un întreg, de la unităţile de producţie ale grupului şi liniile de producţie din acestea, până la numărul de centre de distribuţie şi depozite pe care compania le deţine”, descriu reprezentanţii Coca-Cola HBC rolul acestei divizii pe site-ul companiei.

    Iar dacă în trecut echipele de supply chain raportau direct directorului de ţară şi, cu o linie întreruptă, grupului de supply chain, schimbarea produsă odată cu numirea lui Marcel Martin la conducerea acestei divizii, în 2015, este că tot lanţul raportează acum în linie directă grupului. Potrivit lui Martin, mai multe companii mari au făcut o astfel de schimbare, printre care P&G, Carlsberg, Unilever, cu scopul de a implementa mai rapid elemente de standardizare, practici de succes, inovaţie, tehnologii noi. Divizia pe care o conduce românul are un rol esenţial astfel în viitorul îmbuteliatorului lider al The Coca-Cola Company (în termeni de volum), care deserveşte o populaţie de aproximativ 595 de milioane de oameni şi cu venituri anuale nete care se plasează la peste 6,2 miliarde de euro (în 2016, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile).

    În România, ecosistemul Coca-Cola este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele sub licenţa The Coca-Cola Company în România. Pe plan local, îmbuteliatorul este cel mai mare jucător de pe piaţa băuturilor, având trei fabrici, la Ploieşti, Vatra Dornei şi Timişoara, circa 1.500 de angajaţi şi afaceri de peste 2,2 miliarde de lei (aproape jumătate de miliard de euro) la nivelul anului 2016. Profitul companiei s-a situat la 280 de milioane de lei, conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Marcel Martin a plecat din ţară de două decenii; a păstrat însă un uşor accent moldovenesc, specific judeţului de origine, Vasluiul. Vorbeşte o română perfectă şi este atent să îşi acorde timp pentru a găsi corespondentele din limba natală pentru unele cuvinte – chiar şi expresii împământenite în limba engleză şi în corporaţiile de pe piaţa autohtonă.

    Martin a studiat, între 1979 şi 1983, Mecanica Fină în cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti. Spune că, la acel moment, considera această disciplină drept calea de mijloc între cele două pasiuni ale sale, matematica şi literatura. „Era o facultate destul de nouă la vremea respectivă şi cu o orientare foarte mare către sisteme automate, roboţi industriali, lucruri atractive la vremea aceea şi care s-au demonstrat a fi foarte utile mai târziu.” S-a specializat în sisteme automate, după care şi-a început cariera la Iaşi, cu o repartiţie în compania de electronică Tehnoton. Aceasta avea circa 4.000 de angajaţi şi producea echipamente electronice pentru larg consum şi echipament pentru navigaţie maritimă.

    În ultimii trei ani petrecuţi la Tehnoton, ocupa funcţia de şef al proiectării tehnologice, despre care spune că era similar cu un departament de cercetare şi dezvoltare al zilelor noastre. A lucrat acolo până în 1992, până când a sesizat oportunitatea angajării la Coca-Cola Iaşi, în momentul în care compania a început recrutările  acolo. Astfel, devenea unul dintre primii 10 oameni recrutaţi de compania care îşi făcea intrarea pe piaţa locală; un an mai târziu pleca deja între-un stagiu de pregătire intensivă în Irlanda. Spune că în perioada aceea, România avea o imagine nefavorabilă din cauza apariţiilor în presa internaţională legate de orfelinatele locale şi rememorează o întâmplare în acest sens: „Eram 10 oameni destul de tineri, dar maturi totuşi, într-un pub, iar după ce am fost întrebaţi de unde suntem, următoarea întrebare a fost dacă suntem orfani”.

  • O VEDETĂ PLEACĂ de la ProTV. Care este motivul pentru care şi-a dat demisia

    Actorul Dragoş Bucur şi-a dat demisia de la „Visuri la cheie”,  după trei sezone. Acesta şi-a motivat plecarea prin faptul că nu mai are timp să se ocupe şi de proiectele cinematografice în care este implicat.
     
    „Dragoş s-a simţit bine la emisiune, i-a plăcut formatul şi echipă cu care a lucrat! În plus, faptul că a reuşit să ajute atâţia oameni amărati, aflaţi în situaţii critice, l-a bucurat foarte mult de-a lungul filmărilor. Cu toate acestea, acum, el intentionează să se retragă din format, întrucât nu mai are timp pentru meseria lui, cea de actor. Este ceea ce vrea să facă, cinematografie şi teatru, iar televiziunea îi ocupă prea mult timp”, au dezvăluit apropiaţii actorului Dragoş Bucur, potrivit stirilekanald.ro.
     
    Din câte se pare, locul lui Dragoş Bucur  îl va lua  Dan Bordeianu.
     
     
    Cu toate acestea, acum, el intentionează să se retragă din format, întrucât nu mai are timp pentru meseria lui, cea de actor. Este ceea ce vrea să facă, cinematografie şi teatru, iar televiziunea îi ocupă prea mult timp”, au dezvăluit apropiaţii actorului Dragoş Bucur, potrivit stirilekanald.ro.
     
    Din câte se pare, locul lui Dragoş Bucur  îl va lua  Dan Bordeianu.
  • O VEDETĂ PLEACĂ de la ProTV. Care este motivul pentru care şi-a dat demisia

    „Dragoş s-a simţit bine la emisiune, i-a plăcut formatul şi echipă cu care a lucrat! În plus, faptul că a reuşit să ajute atâţia oameni amărati, aflaţi în situaţii critice, l-a bucurat foarte mult de-a lungul filmărilor. Cu toate acestea, acum, el intentionează să se retragă din format, întrucât nu mai are timp pentru meseria lui, cea de actor. Este ceea ce vrea să facă, cinematografie şi teatru, iar televiziunea îi ocupă prea mult timp”, au dezvăluit apropiaţii actorului Dragoş Bucur, potrivit stirilekanald.ro.
     
    Din câte se pare, locul lui Dragoş Bucur  îl va lua  Dan Bordeianu.
     
     
    Cu toate acestea, acum, el intentionează să se retragă din format, întrucât nu mai are timp pentru meseria lui, cea de actor. Este ceea ce vrea să facă, cinematografie şi teatru, iar televiziunea îi ocupă prea mult timp”, au dezvăluit apropiaţii actorului Dragoş Bucur, potrivit stirilekanald.ro.
     
    Din câte se pare, locul lui Dragoş Bucur  îl va lua  Dan Bordeianu.