BusinessMagazin

Tag: Obama

  • Irakul vrea un “al treilea război mondial” împotriva “virusului” reprezentat de Al-Qaida

     Maliki se află de miercuri la Washington şi se va întâlni vineri cu preşedintele Barack Obama pentru a stimula cooperarea antiteroristă între cele două state.

    “Vrem un război internaţional împotriva terorismului”, a declarat liderul guvernului irakian în faţa publicului de la centrul de analiză Institute of Peace, numind Al-Qaida şi filialele sale un “virus” care aduce un “vânt rău” în toată regiunea.

    “Am avut două războaie mondiale; îl vrem pe al treilea împotriva celor care ne asasinează poporul şi care vor să curgă sânge”, a continuat Maliki, propunând ca Irakul să găzduiască o conferinţă internaţională împotriva terorismului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eşecurile se acumulează pentru Barack Obama, ce traversează o criză de încredere

     “Anul care s-a scurs a fost dificil”, a comentat sobru, miercuri, seara, preşedintele în apropiere de Boston (Massachusetts, nord-est), vorbind în faţa donatorilor democraţi despre “enorma sa frustrare” în faţa “obstrucţiei” adversarilor săi republicani, aflaţi în poziţie de forţă în Congres. Confruntarea lor a culminat la începutul lui octombrie cu o paralizie a statului federal timp de două săptămâni.

    Cu câteva zile înainte de aniversarea realegerii sale la preşedinţia Statelor Unite în faţa republicanului Mitt Romney, liderul democrat încă nu a înregistrat niciun succes legislativ, pe tema imigraţiei, reglementării armelor, priorităţii bugetare sau a luptei împotriva schimbărilor climatice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Forbes: Putin l-a detronat pe Obama, devenind cel mai puternic om din lume

    Preşedintele Obama se află pe locul doi, urmat de preşedintele partidului comunist chinez Xi Jinping şi de Papa Francisc, care intră în top direct pe locul trei.

    “Putin şi-a consolidat controlul asupra Rusiei, iar toţi cei care s-au uitat la jocul de şah pe tema Siriei au o idee clară despre înclinarea balanţei puterii către Putin pe scena internaţională”, argumentează Forbes pentru acordarea primei poziţii.

    Prima femeie care apare în clasament este cancelarul german Angela Merkel, pe locul cinci.

    Preşedintele francez François Hollande, în legătură cu care Forbes subliniază că a atins cel mai scăzut nivel de popularitate potrivit sondajelor, coboară de pe locul al 14-lea pe locul al 18-lea.

    Cât de puternice sunt cele 72 de persoane – lideri politici, oameni de afaceri sau filantropi – care apar pe această listă întocmită anual şi care poate fi consultată pe site-ul revistei (forbes.com) s-a stabilit în baza a patru criterii, şi anume numărul de persoane asupra cărora au putere, resursele financiare pe care le controlează, amploarea influenţei lor şi modul în care îşi exercită puterea pentru a schimba lumea.

    Pe listă se mai află cofondatorul Microsoft Bill Gates, pe locul al şaselea, Ben Bernanke, preşedintele în exerciţiu al Rezervei federale americane, pe locul al şaptelea, regele Abdallah al Arabiei Saudite pe poziţia a opta şi premierul David Cameron pe locul 11.

    Franceza Christine Lagarde, directoarea generală a FMI, urcă trei locuri în comparaţie cu 2012 şi se clasează a 35-a.

    Alţi europeni prezenţi în clasament sunt italianul Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (locul al nouălea), preşedintele grupului Volkswagen Martin Winterkorn, care intră direct pe locul 49, şi Bernard Arnault, preşedinte şi preşedinte al consiliului de administraţie al conglomeratului francez LVMH (locul 54).

    Preşedinta braziliană Dilma Rousseff ocupă locul 20, iar Sonia Gandhi, preşedinta partidului indian al Congresului se clasează pe poziţia 21.

  • Gogoşi şi cafea peste gogoaşa falimentului american

    AGENŢIILE FEDERALE, PARCURILE, MUZEELE ŞI MONUMENTELE, ÎNCHISE DE LA 1 OCTOMBRIE, şi-au reluat activitatea după ce Congresul a deblocat finanţarea guvernului şi a suspendat plafonul datoriei de stat, evitând în al doisprezecelea ceas o situaţie care ar fi putut conduce la intrarea Statelor Unite în încetare de plăţi, cu urmări incalculabile asupra economiei mondiale şi sistemului financiar.

    Senzaţia de revenire la normalitate este însă doar o aparenţă. Acordul de compromis încheiat la mijlocul săptămânii trecute de liderii grupurilor politice din Senatul SUA, adoptat cu majoritate largă în ambele camere, nu aduce nicio soluţie în ceea ce priveşte divergenţele profunde dintre cele două mari partide, care nu par capabile să găsească o cale de mijloc în ceea ce priveşte priorităţile în zona cheltuielilor publice şi măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar, ci doar amână dezbaterea pentru încă trei luni: guvernul are bani să funcţioneze până la 15 ianuarie, iar plafonul datoriei de stat nu mai este o problemă până pe 7 februarie. Într-adevăr, funcţionarii statului nu se simt în siguranţă, anticipând noi neplăceri la începutul anului viitor.

    „Mă bucur că am lăsat în urmă toate astea şi că putem reveni la muncă. Sper doar că vor reuşi să depăşească aceste probleme până în ianuarie, ca să nu trecem iarăşi prin aşa ceva„, comentează pentru Reuters un angajat al programului Food for Peace derulat de USAID, interpelat în drum spre serviciu. La Departamentul Agriculturii, secretarul Tom Vilsack le-a oferit cafea şi mesaje de încurajare angajaţilor reveniţi la lucru, îndemnân-du-i să încerce gogoşile oferite de instituţie cu această ocazie specială. Şi secretarul pentru Apărare Chuck Hagel i-a salutat pe angajaţii civili ai Pentagonului.

    CĂTRE CEI CARE SE ÎNTORC DIN ŞOMAJ TEHNIC: SĂ FIŢI SIGURI CĂ MUNCA PE CARE O FACEŢI ESTE INCREDIBIL DE PREŢUITĂ DE CĂTRE COLEGII NOŞTRI MILITARI ŞI DE CĂTRE MINE ÎNSUMI. APRECIEZ PROFESIONALISMUL ŞI RĂBDAREA VOASTRĂ ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ DIFICILĂ„, a afirmat Hagel într-un comunicat distribuit joi. La Trezorerie, şeful finanţelor, Jack Lew, a transmis un mesaj similar.

    Partidul Republican nu a reuşit să obţină concesiile dorite de la administraţia Obama, vizând în principal tăierea finanţării pentru programul de asigurări accesibile de sănătate Obamacare. Legea reformei în sănătate, adoptată în 2010, este considerată cea mai importantă realizare din primul mandat al preşedintelui Barack Obama.

    Congresmenii Partidului Democrat au dat dovadă de o coeziune neobişnuită, notează Bloomberg, şi i-au sfidat, alături de Casa Albă, pe colegii republicani, în special pe exponenţii curentului Tea Party, care susţine reducerea deficitului bugetar şi a datoriei de stat prin scăderea taxelor şi a cheltuielilor publice, mai ales în zona transferurilor sociale.
     

  • Gogoşi şi cafea peste gogoaşa falimentului american

    AGENŢIILE FEDERALE, PARCURILE, MUZEELE ŞI MONUMENTELE, ÎNCHISE DE LA 1 OCTOMBRIE, şi-au reluat activitatea după ce Congresul a deblocat finanţarea guvernului şi a suspendat plafonul datoriei de stat, evitând în al doisprezecelea ceas o situaţie care ar fi putut conduce la intrarea Statelor Unite în încetare de plăţi, cu urmări incalculabile asupra economiei mondiale şi sistemului financiar.

    Senzaţia de revenire la normalitate este însă doar o aparenţă. Acordul de compromis încheiat la mijlocul săptămânii trecute de liderii grupurilor politice din Senatul SUA, adoptat cu majoritate largă în ambele camere, nu aduce nicio soluţie în ceea ce priveşte divergenţele profunde dintre cele două mari partide, care nu par capabile să găsească o cale de mijloc în ceea ce priveşte priorităţile în zona cheltuielilor publice şi măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar, ci doar amână dezbaterea pentru încă trei luni: guvernul are bani să funcţioneze până la 15 ianuarie, iar plafonul datoriei de stat nu mai este o problemă până pe 7 februarie. Într-adevăr, funcţionarii statului nu se simt în siguranţă, anticipând noi neplăceri la începutul anului viitor.

    „Mă bucur că am lăsat în urmă toate astea şi că putem reveni la muncă. Sper doar că vor reuşi să depăşească aceste probleme până în ianuarie, ca să nu trecem iarăşi prin aşa ceva„, comentează pentru Reuters un angajat al programului Food for Peace derulat de USAID, interpelat în drum spre serviciu. La Departamentul Agriculturii, secretarul Tom Vilsack le-a oferit cafea şi mesaje de încurajare angajaţilor reveniţi la lucru, îndemnân-du-i să încerce gogoşile oferite de instituţie cu această ocazie specială. Şi secretarul pentru Apărare Chuck Hagel i-a salutat pe angajaţii civili ai Pentagonului.

    CĂTRE CEI CARE SE ÎNTORC DIN ŞOMAJ TEHNIC: SĂ FIŢI SIGURI CĂ MUNCA PE CARE O FACEŢI ESTE INCREDIBIL DE PREŢUITĂ DE CĂTRE COLEGII NOŞTRI MILITARI ŞI DE CĂTRE MINE ÎNSUMI. APRECIEZ PROFESIONALISMUL ŞI RĂBDAREA VOASTRĂ ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ DIFICILĂ„, a afirmat Hagel într-un comunicat distribuit joi. La Trezorerie, şeful finanţelor, Jack Lew, a transmis un mesaj similar.

    Partidul Republican nu a reuşit să obţină concesiile dorite de la administraţia Obama, vizând în principal tăierea finanţării pentru programul de asigurări accesibile de sănătate Obamacare. Legea reformei în sănătate, adoptată în 2010, este considerată cea mai importantă realizare din primul mandat al preşedintelui Barack Obama.

    Congresmenii Partidului Democrat au dat dovadă de o coeziune neobişnuită, notează Bloomberg, şi i-au sfidat, alături de Casa Albă, pe colegii republicani, în special pe exponenţii curentului Tea Party, care susţine reducerea deficitului bugetar şi a datoriei de stat prin scăderea taxelor şi a cheltuielilor publice, mai ales în zona transferurilor sociale.
     

  • Armistiţiul de la Washington

    Prin urmare, angajaţii federali s-au putut reîntoarce la lucru, iar ameninţările agenţiilor de rating cu o depunctare a SUA care ar fi reaprins criza financiară nu s-au concretizat. Blocajul fiscal de aproape trei săptămâni şi incapacitatea partidelor de a se înţelege au afectat însă deja situaţia economiei în ultimul trimestru, din cauza reducerii cheltuielilor federale şi din cauza scăderii încrederii la nivelul consumatorilor şi al mediului de afaceri, apreciază analiştii băncii britanice Lloyds într-un raport asupra “armistiţiului” fiscal american.

    Încrederea consumatorilor americani a scăzut în octombrie la cel mai mic nivel din ultimii doi ani, potrivit indicelui Bloomberg Consumer Comfort, iar preşedintele Barack Obama a citat alte sondaje care arată că jumătate dintre şefii de companii şi-au redus planurile de angajări pentru următoarele şase luni, din cauza incertitudinii bugetare.

    Pentru pieţele financiare, vestea bună este însă că acest şoc economic reduce evident probabilitatea ca Rezerva Federală să înceapă înainte de ianuarie 2014 restrângerea progresivă a programului de stimulare monetară, restrângere pe care Fed a condiţionat-o de o reducere durabilă a şomajului. Comitetul republicano-democrat desemnat să vină cu soluţii privind noul buget ar trebui să-şi prezinte raportul până la jumătatea lui decembrie, însă divergenţele dintre cele două partide rămân atât de mari, încât există riscul ca în ianuarie să izbucnească o nouă criză fiscală, apreciază analiştii Lloyds.

  • Plângere privind interceptările NSA: Administraţia Obama ar putea fi constrânsă să informeze acuzaţii de terorism că au fost spionaţi

     Această plângere depusă în faţa unui tribunal din New York, în virtutea legii privind libertatea de informare, are ca scop să “arate cum justifică administraţia menţinerea acuzaţilor în intuneric complet în legătură cu elementele acuzării (obţinute) prin supravegherea de către NSA şi să spună care este politica în prezent”, a explicat Patrick Toomey, avocat din cadrul ACLU pentru afaceri privind securitatea naţională.

    “Abţinându-se să le spună acuzaţilor că au fost supravegheaţi de NSA în virtutea legii amendate de FSA (care autorizează supravegherea comunicaţiilor internaţionale ale americanilor), administraţia împiedică efectiv ca programul său de interceptări fără mandat judiciar să fie evaluat de justiţie”, a adăugat el într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresul american ridică plafonul datoriei Statelor Unite. Întregul stat federal va fi REDESCHIS. Obama a semnat textul care pune capăt CRIZEI BUGETARE

     UPDATE Barack Obama semnează textul care pune capăt crizei bugetare

    Preşedintele american, Barack Obama, a promulgat, joi dimineaţa, legea ce ridică plafonul datoriei şi îndepărtează riscul unei incapacităţi de plată, punând capăt celor două săptămâni de bătălie politică şi incertitudinii pieţelor, a anunţat Casa Albă, relatează AFP.

    Angajaţii federali, chemaţi să se întoarcă la serviciu începând de joi dimineaţa

    Preşedintele american, Barack Obama, le-a cerut, miercuri seara, tuturor angajaţilor federali care au intrat în concediu fără plată din cauza blocajului bugetar să se întoarcă la muncă joi, după ce Congresul a votat o lege temporară privind finanaţele, relatează AFP.

    “Acum că legea a fost aprobată de Senat şi Camera Reprezentanţilor, preşedintele o va promulga încă din această seara, iar angajaţii (federali) trebuie să îşi reia activitatea mâine dimineaţă”, a declarat Sylvia Matthews Burwell, directoarea biroului pentru buget de la Casa Albă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul care ne trebuie: Janet Yellen

    Preşedintele Barack Obama a declarat că “muncitorii americani şi familiile lor vor avea un mare apărător în Janet Yellen”, referindu-se la dublul obiectiv al Fed de a stimula creşterea pieţei muncii în paralel cu menţinerea inflaţiei sub control. Anterior, Obama o lăudase pentru capacitatea de viziune, afirmând că “ea a tras semnalul de alarmă în privinţa bulei activelor imobiliare şi a exceselor de pe pieţele financiare înainte de recesiune”.

    Presa financiară remarcă însă că e vorba de fapt de un triplu mandat, din moment ce Yellen s-a referit, în discursul de acceptare a nominalizării, la “promovarea ocupării forţei de muncă, a stabilităţii preţurilor şi a unui sistem financiar puternic şi stabil”. Nominalizarea economistei Janet Yellen, 67 de ani, vicepreşedinte al Fed şi soţia laureatului Nobel pentru economie George Akerlof, a fost întâmpinată, de altfel, cu creşteri ale acţiunilor americane pe pieţele financiare, cărora le e clar că succesoarea lui Bernanke nu va renunţa la programul de injectare de bani ieftini în sistem prin cumpărări masive de obligaţiuni. FMI a avertizat, de altfel, chiar zilele trecute că pieţele financiare vor pierde 2.300 md. dolari dacă măsurile de stimulare monetară derulate în ultimii patru ani vor lua sfârşit.

    După confirmarea aşteptată în Senat, Yellen urmează să-şi preia noua funcţie în februarie 2013. Yellen lucrează în sistemul Rezervei Federale de două decenii şi are o experienţă în materie de lucru cu politicienii mai mare decât Ben Bernanke, fiind şefa Consiliului consilierilor economici ai preşedintelui Bill Clinton între 1997 şi 1999. În perioada 2004-2010, înainte de a deveni vicepreşedintele Fed, a fost preşedinta filialei Rezervei Federale din San Francisco.

  • Speranţe la Washington, după zece zile de criză bugetară. Obama şi republicanii au început negocieri pentru o soluţie temporară privind limita de îndatorare

     La finalul unei reuniuni de peste o oră, joi, între preşedintele Barack Obama şi 20 de reprezentanţi ai republicanilor, liderul majorităţii din Camera Reprezentanţilor Eric Cantor părea să anunţe un progres semnificativ.

    “Echipele noastre vor continua să discute în această (joi) seara. Preşedintele a spus că îşi va consulta administraţia şi sper că vom putea întrezări un mod de a avansa ulterior”, a declarat oficialul.

    Republicanii i-au propus joi lui Obama o creştere temporară a plafonului datoriei, până pe 22 noiembrie, pentru a îndepărta riscul unui default, dar fără să includă măsuri care să deblocheze integral statul federal, paralizat de la 1 octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro