BusinessMagazin

Tag: oameni

  • Care este oraşul devenit paradisul străinilor. Toată lumea se înghesuie să ajungă şi să lucreze aici, în timp ce metropola explodează de oportunităţi

    Un oraş portuar din sudul Spaniei are unii dintre cei mai fericiţi expaţi din lume, potrivit celui mai recent raport Internations, care arată unde oamenii se simt bine în viaţa lor în străinătate, scrie CNCB.

    Malaga, Spania, a fost desemnat anul acesta oraşul nr. 1 pentru expatriaţi, pe baza răspunsurilor primite de la peste 12.000 de persoane care trăiesc în 172 de ţări sau teritorii.

    Malaga este cel mai bine cotat oraş la nivel mondial pentru relaţia dintre expaţi şi localnici, unde 89% dintre expatriaţi spun că localnicii sunt deosebit de prietenoşi cu străinii, comparativ cu 65% dintre expatriaţii care spun acelaşi lucru la nivel global.

    Oraşul de coastă este, de asemenea, cunoscut pentru vremea bună, opţiunile de petrecere a timpului liber, locuinţele accesibile şi costul de trai uşor de gestionat. Are cel mai mic punctaj (dar totuşi mult peste medie) pentru factorii de lucru în străinătate – noii veniţi spun că piaţa locală a locurilor de muncă nu este grozavă, însă îşi revendică, de asemenea, primul loc pentru susţinerea unui bun echilibru între viaţa profesională şi cea privată.

    Top 5 cele mai bune oraşe din lume pentru cei ce vor să-şi construiască o viaţă peste granite:

    1. Malaga – Spania

    2. Alicante – Spania

    3. Valencia – Spania

    4. Ras Al Khaimah – Emiratele Arabe Unite

    5. Abu Dhabi – Emiratele Arabe Unite

    Clasamentul, publicat de comunitatea online Internations, a analizat 49 de oraşe din întreaga lume în cinci domenii principale: calitatea vieţii (cum ar fi asistenţa medicală şi opţiunile de petrecere a timpului liber), uşurinţa de a te stabili (cum ar fi uşurinţa de a-ţi face prieteni şi de a te simţi binevenit), munca în străinătate (inclusiv piaţa locală a locurilor de muncă şi factorii de echilibru între viaţa profesională şi cea privată), finanţele personale (ţinând cont de costul vieţii) şi un indice general „esenţial pentru expaţi” care evaluează aspecte precum uşurinţa de a îndeplini sarcini administrative şi de a găsi o locuinţă.
     

    Răspunsurile la sondaj au fost colectate în februarie şi publicate în noiembrie.

    La coada listei se află Milano, Italia, unde expatriaţii spun că este o provocare să facă faţă birocraţiei, să deschidă un cont bancar local, să obţină o viză şi să găsească o locuinţă. O treime dintre expatriaţii din Milano spun că nu sunt mulţumiţi de viaţa lor socială (faţă de 25% care au aceeaşi părere la nivel global) şi nu se simt ca acasă (faţă de 20% la nivel global).

    T

     

  • O nouă pandemie ameninţă întreaga lume. Care este fenomenul care este tot mai greu de oprit şi pentru care oamenii de ştiinţă nu au nicio soluţie

    Recunoscută deja ca fiind una dintre cele mai importante ameninţări la adresa sănătăţii publice cu care se confruntă omenirea în prezent, încălzirea globală va face mai dificilă în viitor oprirea răspândirii a superbacteriilor rezistente la medicamente, scrie CNBC.

    Rezistenţa antimicrobiană (AMR), pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a numit-o „pandemia tăcută”, este o criză de sănătate globală adesea trecută cu vederea şi care se agravează pe zi ce trece.

    Agenţia de sănătate a Organizaţiei Naţiunilor Unite a declarat anterior că AMR este una dintre cele mai importante 10 ameninţări globale la adresa sănătăţii umane şi afirmă că aproximativ 1,3 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza agenţilor patogeni rezistenţi la tratamentele şi medicamentele existente.

    Potrivit OMS, această cifră este pe cale să „crească dramatic” dacă nu se iau măsuri urgente, ceea ce va duce la creşterea costurilor privind sănătatea publică, economice şi sociale şi va împinge tot mai multe persoane în sărăcie, în special în ţările cu venituri mici.

    Antimicrobienele, care includ antibioticele şi antiviralele care salvează vieţi, sunt medicamente utilizate pentru a preveni şi trata infecţiile la oameni şi animale. Cu toate acestea, se ştie că utilizarea excesivă şi abuzivă a acestora este principalul motor al creşterii rezistenţei pe care o manifeestă superbacteriile.

    ARM apare atunci când microorganisme precum bacteriile, viruşii, ciupercile şi paraziţii dezvoltă capacitatea de a persista sau chiar de a se dezvolta în ciuda prezenţei medicamentelor concepute pentru a le distruge.

    Robb Butler, director al diviziei de boli transmisibile, mediu şi sănătate din cadrul OMS Europa, a descris RAM ca fiind „o provocare extrem de presantă pentru sănătatea mondială”.

    „Este o povară uriaşă pentru sănătate pentru care numai statele UE achită 1,5 miliarde de euro pe an, acestea fiind costuri privind sănătatea, care afectează şi productivitatea. Aşadar vorbim de o provocare fenomenală”.

    Butler a declarat că speră că viitoarea conferinţă COP28 privind clima, care va avea loc în Emiratele Arabe Unite, ar putea oferi o platformă pentru ca factorii de decizie politică internaţionali să înceapă să recunoască asocierea dintre criza climatică şi RAM. Emiratele Arabe Unite vor găzdui summitul anual al ONU pe tema climei din 30 noiembrie până în 12 decembrie.

    „Problema este că, bineînţeles, antibioticele sau antimicrobienele, nu sunt atât de atractive pentru ca industria să le dezvolte. Sunt costisitoare, prezintă un risc ridicat – şi nu am văzut în ultimii 20 de ani medicamente antimicrobiene dezvoltate cu suficiente caracteristici unice pentru a eluda rezistenţa pe care au dezvoltat-o bacteriile”, a mai spus Butler.

    Thomas Schinecker, directorul executiv al companiei farmaceutice elveţiene Roche, a declarat luna trecută că factorii de decizie politică riscă să nu înveţe lecţiile necesare din pandemia de coronavirus – adăugând că acest lucru ar putea avea ramificaţii grave pentru criza de sănătate legată de ARM.

    „Nu cred că am învăţat lecţiile pe care ar fi trebuit să le învăţăm din ultima pandemie şi nu cred că suntem mai bine pregătiţi pentru următoarea pandemie”, a declarat Schinecker.

  • Oraşul care a devenit un rai al expaţilor: Străinii se înghesuie să ajungă şi să lucreze aici, în timp ce metropola explodează cu oportunităţi

    Un oraş portuar din sudul Spaniei are unii dintre cei mai fericiţi expaţi din lume, potrivit celui mai recent raport Internations, care arată unde oamenii se simt bine în viaţa lor în străinătate, scrie CNCB.
     
    Malaga, Spania, a fost desemnat anul acesta oraşul nr. 1 pentru expatriaţi, pe baza răspunsurilor primite de la peste 12.000 de persoane care trăiesc în 172 de ţări sau teritorii.

    Malaga este cel mai bine cotat oraş la nivel mondial pentru relaţia dintre expaţi şi localnici, unde 89% dintre expatriaţi spun că localnicii sunt deosebit de prietenoşi cu străinii, comparativ cu 65% dintre expatriaţii care spun acelaşi lucru la nivel global.

    Oraşul de coastă este, de asemenea, cunoscut pentru vremea bună, opţiunile de petrecere a timpului liber, locuinţele accesibile şi costul de trai uşor de gestionat. Are cel mai mic punctaj (dar totuşi mult peste medie) pentru factorii de lucru în străinătate – noii veniţi spun că piaţa locală a locurilor de muncă nu este grozavă, însă îşi revendică, de asemenea, primul loc pentru susţinerea unui bun echilibru între viaţa profesională şi cea privată.

    Top 5 cele mai bune oraşe din lume pentru cei ce vor să-şi construiască o viaţă peste granite:

    1. Malaga – Spania

    2. Alicante – Spania

    3. Valencia – Spania

    4. Ras Al Khaimah – Emiratele Arabe Unite

    5. Abu Dhabi – Emiratele Arabe Unite

    Clasamentul, publicat de comunitatea online Internations, a analizat 49 de oraşe din întreaga lume în cinci domenii principale: calitatea vieţii (cum ar fi asistenţa medicală şi opţiunile de petrecere a timpului liber), uşurinţa de a te stabili (cum ar fi uşurinţa de a-ţi face prieteni şi de a te simţi binevenit), munca în străinătate (inclusiv piaţa locală a locurilor de muncă şi factorii de echilibru între viaţa profesională şi cea privată), finanţele personale (ţinând cont de costul vieţii) şi un indice general „esenţial pentru expaţi” care evaluează aspecte precum uşurinţa de a îndeplini sarcini administrative şi de a găsi o locuinţă.
     

    Răspunsurile la sondaj au fost colectate în februarie şi publicate în noiembrie.

    La coada listei se află Milano, Italia, unde expatriaţii spun că este o provocare să facă faţă birocraţiei, să deschidă un cont bancar local, să obţină o viză şi să găsească o locuinţă. O treime dintre expatriaţii din Milano spun că nu sunt mulţumiţi de viaţa lor socială (faţă de 25% care au aceeaşi părere la nivel global) şi nu se simt ca acasă (faţă de 20% la nivel global).

    T

     

  • O criză imobiliară fără precedent ia cu asalt întreaga lume: Pe tot globul ratele mult prea mari spulberă visul de a avea propria locuinţă pentru milioane de oameni

    Şocul care s-a propagat pe pieţele imobiliare globale în momentul în care băncile centrale au majorat rapid ratele dobânzilor anul trecut a făcut loc unei noi realităţi reci: Frenezia imobiliară care a umflat conturile a milioane de oameni şi le-a permis altora să îşi achiziţioneze propria locuinţă s-a terminat, scrie Bloomberg.

    Acest lucru a făcut ca locuinţele din multe zone să fie şi mai puţin accesibile, în timp ce proprietarii de imobile cu credite care se resetează se confruntă cu o presiune financiară din ce în ce mai mare.

    Piaţa americană, dominată de creditele ipotecare pe 30 de ani, este efectiv îngheţată, deoarece proprietarii de locuinţe cu rate mai mici sunt reticenţi în a vinde, iar cumpărătorii sunt blocaţi de ratele prea mari.

    În zonele din Noua Zeelandă şi Canada, care au cunoscut un boom imobiliar îndelungat, preţurile nu au scăzut semnificativ pentru cei care caută case, iar persoanele care au plătit preţuri maxime se luptă acum cu rate mai mari ale creditelor.

    Din Marea Britanie până în Coreea de Sud, dificultăţile cresc pentru proprietarii de locuinţe. Iar în multe locuri, ratele mai mari ale dobânzilor nu fac decât să îngreuneze construirea unor noi locuinţe.

    Scenariile se pot desfăşura diferit în fiecare ţară, dar toate acestea se adaugă la o potenţială presiune asupra economiilor globale, pe măsură ce oamenii cheltuiesc o mai mare parte din venitul lor pentru locuinţe, indiferent dacă sunt închiriate sau proprii.

     Şi, în condiţiile în care cumpărătorii sunt tot mai mult excluşi, viabilitatea proprietăţii unei locuinţe ca o cale spre siguranţa specifică clasei de mijloc – un fundament al finanţelor personale pentru generaţii de oameni din întreaga lume – pare brusc mult mai dificilă. Câştigătorii sunt proprietarii pe termen lung care au obţinut bani frumoşi din creşterea preţurilor sau care nu au o ipotecă.

    Multe aspect rămân necunoscute. Un război din ce în ce mai serios în Orientul Mijlociu şi problemele economice actuale ale Chinei – care se confruntă cu propria serie de crize imobiliare centrate pe dezvoltatorii săi foarte îndatoraţi – ar putea contribui la o recesiune globală mai amplă, care ar reduce cererea de locuinţe şi ar împinge preţurile în jos în mod substanţial, provocând tulburări financiare mult mai grave.

    Iar în ceea ce priveşte sectorul imobiliar, proprietăţile comerciale au devenit mai problematice pentru economie.

    Dar, chiar dacă inflaţia se răceşte şi campaniile de creştere a ratelor de dobândă ale multor ţări se atenuează, consumatorii încep să se obişnuiască cu ideea că este posibil ca costurile de împrumut să nu mai fie niciodată la fel de scăzute ca în cei 15 ani de la criza financiară.

    Una era când ratele au crescut brusc, iar persoanele care se confruntau cu rate mai mari credeau că se pot descurca sau că pot lua credite ipotecare în speranţa unei refinanţări ulterioare. Alta este când costurile mai mari se prelungesc ani de zile.

    Este posibil ca efectele cele mai grave să nu se fi produs încă: Într-un raport de luna trecută, economiştii de la Goldman Sachs Group Inc. au declarat că impactul creşterii susţinute a ratelor ipotecare va fi cel mai pronunţat în 2024. Aceştia au estimat că tranzacţiile vor scădea la cel mai scăzut nivel de la începutul anilor 1990.
    „Într-un fel, ne aflăm în primele etape ale acestei perioade glaciare şi este puţin probabil ca pieţele să se dezgheţe curând. Această situaţie s-ar putea prelungi pentru mult timp”,a declarat Benjamin Keys, profesor la Wharton School din cadrul Universităţii din Pennsylvania.

     

     


     

     

  • O nouă pandemie îşi asculte colţii în tăcere: Un fenomen climatic care devine din ce în ce mai greu de oprit pregăteşte terenul pentru o bombă biologică la care oamenii de ştiinţă nu au nicio soluţie

    Recunoscută deja ca fiind una dintre cele mai importante ameninţări la adresa sănătăţii publice cu care se confruntă omenirea în prezent, încălzirea globală va face mai dificilă în viitor oprirea răspândirii a superbacteriilor rezistente la medicamente, scrie CNBC.

    Rezistenţa antimicrobiană (AMR), pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a numit-o „pandemia tăcută”, este o criză de sănătate globală adesea trecută cu vederea şi care se agravează pe zi ce trece.

    Agenţia de sănătate a Organizaţiei Naţiunilor Unite a declarat anterior că AMR este una dintre cele mai importante 10 ameninţări globale la adresa sănătăţii umane şi afirmă că aproximativ 1,3 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza agenţilor patogeni rezistenţi la tratamentele şi medicamentele existente.

    Potrivit OMS, această cifră este pe cale să „crească dramatic” dacă nu se iau măsuri urgente, ceea ce va duce la creşterea costurilor privind sănătatea publică, economice şi sociale şi va împinge tot mai multe persoane în sărăcie, în special în ţările cu venituri mici.

    Antimicrobienele, care includ antibioticele şi antiviralele care salvează vieţi, sunt medicamente utilizate pentru a preveni şi trata infecţiile la oameni şi animale. Cu toate acestea, se ştie că utilizarea excesivă şi abuzivă a acestora este principalul motor al creşterii rezistenţei pe care o manifeestă superbacteriile.

    ARM apare atunci când microorganisme precum bacteriile, viruşii, ciupercile şi paraziţii dezvoltă capacitatea de a persista sau chiar de a se dezvolta în ciuda prezenţei medicamentelor concepute pentru a le distruge.

    Robb Butler, director al diviziei de boli transmisibile, mediu şi sănătate din cadrul OMS Europa, a descris RAM ca fiind „o provocare extrem de presantă pentru sănătatea mondială”.

    „Este o povară uriaşă pentru sănătate pentru care numai statele UE achită 1,5 miliarde de euro pe an, acestea fiind costuri privind sănătatea, care afectează şi productivitatea. Aşadar vorbim de o provocare fenomenală”.

    Butler a declarat că speră că viitoarea conferinţă COP28 privind clima, care va avea loc în Emiratele Arabe Unite, ar putea oferi o platformă pentru ca factorii de decizie politică internaţionali să înceapă să recunoască asocierea dintre criza climatică şi RAM. Emiratele Arabe Unite vor găzdui summitul anual al ONU pe tema climei din 30 noiembrie până în 12 decembrie.

    „Problema este că, bineînţeles, antibioticele sau antimicrobienele, nu sunt atât de atractive pentru ca industria să le dezvolte. Sunt costisitoare, prezintă un risc ridicat – şi nu am văzut în ultimii 20 de ani medicamente antimicrobiene dezvoltate cu suficiente caracteristici unice pentru a eluda rezistenţa pe care au dezvoltat-o bacteriile”, a mai spus Butler.

    Thomas Schinecker, directorul executiv al companiei farmaceutice elveţiene Roche, a declarat luna trecută că factorii de decizie politică riscă să nu înveţe lecţiile necesare din pandemia de coronavirus – adăugând că acest lucru ar putea avea ramificaţii grave pentru criza de sănătate legată de ARM.

    „Nu cred că am învăţat lecţiile pe care ar fi trebuit să le învăţăm din ultima pandemie şi nu cred că suntem mai bine pregătiţi pentru următoarea pandemie”, a declarat Schinecker.

  • Care este paradisul spre care migrează cei mai inteligenţi şi talentaţi oameni din lume

    Elveţia este din nou cea mai competitivă ţară din lume în materie de talente, potrivit Indexului global al competitivităţii talentelor 2023 realizat de şcoala de afaceri INSEAD, scrie Bloomberg.

    Ţara europeană şi-a păstrat coroana timp de zece ani la rând , beneficiind de „nivelurile ridicate de protecţie socială” şi de calitatea mediului său natural, se arată în raport.

    În mod similar, Singapore s-a menţinut pe locul al doilea, datorită forţei de muncă cu un nivel de educaţie ridicat şi economiei sale inovatoare, urmată de SUA, care a urcat pe locul al treilea după ce a ocupat locul al patrulea în clasamentul din 2022.

    Raportul anual măsoară modul în care 134 de ţări atrag, cresc şi îşi păstrează talentele. Primele zece ţări din top au rămas stabile în ultimul deceniu, Elveţia şi Singapore fiind în mod constant în fruntea clasamentului ca „lideri clari”.

    „În ultimul deceniu, s-a observat o legătură clară între bogăţia unei ţări şi competitivitatea talentelor sale, economiile mai bogate continuând să depăşească economiile mai sărace”, se arată în raport.

    Cele mai competitive ţări din lume în materie de talente:

    1 Elveţia

    2 Singapore

    3 Statele Unite ale Americii

    4 Danemarca

    5 Ţările de Jos

    6 Finlanda

    7 Norvegia

    8 Australia

    9 Suedia

    10 Regatul Unit

    11 Luxemburg

    12 Irlanda

    13 Canada

    14 Germania

    15 Islanda

    Alte menţiuni notabile sunt Australia, care a ocupat locul opt, şi Regatul Unit, pe locul zece. China a urcat în clasament de pe locul 47 pe locul 40.

    India, despre care se preconizează pe scară largă că va deveni a treia cea mai mare economie până în 2030, s-a clasat pe locul 103. INSEAD a atribuit acest lucru unui „declin al optimismului venit din partea mediului de business”, care a afectat capacitatea sa de a atrage talente atât din străinătate, cât şi de pe plan intern.

    Concurenţa dintre ţări pentru talente va deveni mai acerbă în următorul deceniu, pe măsură ce incertitudinile şi tensiunile internaţionale vor continua în domeniul comerţului, al investiţiilor şi al politicii.

    „Ne putem aştepta la mai multe războaie ale talentelor, nu la mai puţine”, se arată în raport, adăugând că calitatea vieţii şi durabilitatea vor fi un „atu critic” pentru ţările care se poziţionează pentru a deveni centre de talente.

    În plus, apariţia inteligenţei artificiale în diverse industrii ar putea exacerba disparitatea talentelor.

    „Forţa de muncă necalificată sau slab calificată va suporta o mare parte din presiunea suplimentară, în timp ce noi categorii de lucrători, unele cu competenţe mai înalte, vor avea de suferit din cauza concurenţei mai puternice din partea algoritmilor şi a echipamentelor specializate”, se concluzionează în studiu.

     

  • Paradisul spre care migrează cei mai inteligenţi şi talentaţi oameni din lume. Aceste locuri au atras materia cenuşie timp de zeci de ani şi s-ar putea transforma în centre de renume mondial pentru talente

    Elveţia este din nou cea mai competitivă ţară din lume în materie de talente, potrivit Indexului global al competitivităţii talentelor 2023 realizat de şcoala de afaceri INSEAD, scrie Bloomberg.

    Ţara europeană şi-a păstrat coroana timp de zece ani la rând , beneficiind de „nivelurile ridicate de protecţie socială” şi de calitatea mediului său natural, se arată în raport.

    În mod similar, Singapore s-a menţinut pe locul al doilea, datorită forţei de muncă cu un nivel de educaţie ridicat şi economiei sale inovatoare, urmată de SUA, care a urcat pe locul al treilea după ce a ocupat locul al patrulea în clasamentul din 2022.

    Raportul anual măsoară modul în care 134 de ţări atrag, cresc şi îşi păstrează talentele. Primele zece ţări din top au rămas stabile în ultimul deceniu, Elveţia şi Singapore fiind în mod constant în fruntea clasamentului ca „lideri clari”.

    „În ultimul deceniu, s-a observat o legătură clară între bogăţia unei ţări şi competitivitatea talentelor sale, economiile mai bogate continuând să depăşească economiile mai sărace”, se arată în raport.

    Cele mai competitive ţări din lume în materie de talente:

    1 Elveţia

    2 Singapore

    3 Statele Unite ale Americii

    4 Danemarca

    5 Ţările de Jos

    6 Finlanda

    7 Norvegia

    8 Australia

    9 Suedia

    10 Regatul Unit

    11 Luxemburg

    12 Irlanda

    13 Canada

    14 Germania

    15 Islanda

    Alte menţiuni notabile sunt Australia, care a ocupat locul opt, şi Regatul Unit, pe locul zece. China a urcat în clasament de pe locul 47 pe locul 40.

    India, despre care se preconizează pe scară largă că va deveni a treia cea mai mare economie până în 2030, s-a clasat pe locul 103. INSEAD a atribuit acest lucru unui „declin al optimismului venit din partea mediului de business”, care a afectat capacitatea sa de a atrage talente atât din străinătate, cât şi de pe plan intern.

    Concurenţa dintre ţări pentru talente va deveni mai acerbă în următorul deceniu, pe măsură ce incertitudinile şi tensiunile internaţionale vor continua în domeniul comerţului, al investiţiilor şi al politicii.

    „Ne putem aştepta la mai multe războaie ale talentelor, nu la mai puţine”, se arată în raport, adăugând că calitatea vieţii şi durabilitatea vor fi un „atu critic” pentru ţările care se poziţionează pentru a deveni centre de talente.

    În plus, apariţia inteligenţei artificiale în diverse industrii ar putea exacerba disparitatea talentelor.

    „Forţa de muncă necalificată sau slab calificată va suporta o mare parte din presiunea suplimentară, în timp ce noi categorii de lucrători, unele cu competenţe mai înalte, vor avea de suferit din cauza concurenţei mai puternice din partea algoritmilor şi a echipamentelor specializate”, se concluzionează în studiu.

     

  • Cât timp le ia roboţilor să preia munca oamenilor?

    Studiul Gartner arată că în 5 ani vor exista mai mulţi roboţi în fabrici decât oameni. În 2026, 30% din angajaţi vor folosi funcţii A.I. de carismă digitală pentru progrese. În 2027, GenAI va explica trucuri din afaceri, reducând astfel costuri de aproape 70%.

    În 2028, firmele vor cheltui peste 30 de miliarde de dolari pentru a combate dezinformarea. În 5 ani vor exista mai mulţi roboţi în fabrici, logistică şi retail decât oameni, conform studiului Gartner. La fel şi inteligenţa artificială are deja o amprentă puternică în multe firme şi domenii.

    Analiştii Gartner au prezentat câteva predicţii importante. Cele mai multe companii de producţie, de retail şi logistică nu pot păstra un număr suficient de angajaţi pentru munca zilnică, aşa că soluţia vor fi roboţii. Din decembrie 2022, Gartner a constatat că 96% dintre cei din domeniul tehnologiei au implementat automatizări cibernetice, iar 35% au implementat deja roboţi. În făbrici, depozite sau magazine vor fi văzuţi tot mai mulţi roboţi.

    Daryl Plummer, vice-preşedinte Gartner, recomandă firmelor: decât să treacă la roboţi, mai bine să se folosească de inteligenţa artificială şi să îmbunătăţească productivitatea şi calitatea muncii oamenilor. Ei prezic că în 2026, 30% dintre angajaţi vor folosi funcţii de carismă digitală ca să se obţină progrese, ceea ce până acum, a fost greu de atins în carieră.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • O nouă frică pune stăpânire pe oameni. Ce este FOSO

    FOSO reprezintă frica de a duce grijile cu noi în vacanţă. 67% din turişti sunt stresaţi dacă au telefonul închis sau nu au semnal. 60% din turişti nu vor să plece de la cazare fără telefonul mobil.

    Într-o lume care nu mai are timp să se oprească nici ca să respire, o nouă frică pune stăpânire pe oameni.

    Dacă în ultimii ani tot mai mulţi trăim cu frica să nu cumva să ne scape ceva, cunoscută drept FOMO, 2023 ne arată că ducem fricile după noi în vacanţă. Cea mai mare teamă? Să ne deconectăm de la viaţa noastră de zi cu zi. Un studiu făcut de Priority Pass pe aproape 9 mii de călători din 11 ţări arată că o treime dintre turişti trăiesc cu această frică, numită FOSO.
    Cei mai mulţi dintre călători se tem să nu cumva să rateze un mesaj cât timp nu se uită la telefon, 67% sunt stresaţi dacă au telefonul închis sau nu au semnal şi 60% nici nu se gândesc să plece de la cazare fără telefonul mobil.

    Cei din generaţia Z suferă cel mai tare de FOSO – peste jumătate spun că le este greu să reducă timpul petrecut pe telefon şi 51% spun că îşi verifică mesajele de la muncă, chiar şi atunci când sunt în concediu.

    O posibilă soluţie ca să scapi de această frică? Să ai parte de servicii cât mai bune în vacanţă, începând cu o experienţă cât mai plăcută la aeroport: un proces de checkin fără griji, servicii de lounge şi… cât mai mult shopping.

  • A doua economie a lumii se confruntă cu un dezastru de proporţii. Sute de mii de oameni sunt pe cale să rămână fără banii investiţi într-un gigant

    Falimentul Country Garden, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari chinezi, este aproape oficial. Pentru familiile care şi-au investit economiile în locuinţele ridicate de Country Garden, dar şi pentru angajaţii companiei şi investitorii care au pompat miliarde, falimentul înseamnă un dezastru total, scrie Bloomberg.

    Mai mult, economia Chinei se află într-o perioadă sensibilă în care are nevoie urgentă de stimulare, iar criza imobiliară nu face decât să agraveze haosul economic.

    Cumpărătorii de locuinţe, muncitorii, dezvoltatorii şi guvernul şi-au jucat fiecare rolul lor într-un aparent miracol economic. Timp de peste două decenii, sectorul imobiliar a fost motorul de creştere din spatele poveştii de succes economic fără precedent al Chinei, călăuzind un val de expansiune alimentat de datorii până la o valoare de 52.000 de miliarde de dolari în 2019 – un sfert din PIB-ul naţiunii.

    Investitorii globali au năvălit,  injectând peste 180 de miliarde de dolari în obligaţiuni în dolari. Dar, în ultimii trei ani, campania guvernului de a ţine în frâu sectorul încărcat de datorii a avut consecinţe dramatice . Sectorul imobiliar s-a redus cu aproximativ 10%, iar acţiunile chinezeşti au şters acum toate câştigurile realizate în timpul unei uriaşe reveniri venite după pandemie.

    Country Garden a fost un actor principal în toată această poveste. La apogeu, dezvoltatorul a angajat 130.000 de persoane, a găzduit zeci de mii de familii şi a acumulat datorii în valoare de 240 de miliarde de dolari.

    În prezent, nu a efectuat nici măcar o plată a dobânzilor la obligaţiunile în dolari care au ajuns la scadenţă săptămâna trecută, ceea ce înseamnă că intrarea în incapacitate de plată este aproape oficială, iar şansele unei restructurări sunt din ce în ce mai mari. Atunci când o companie de o asemenea dimensiune intră în faliment, problemele economice bat la uşa tuturor.

    „Intrarea în incapacitate de plată a unui dezvoltator atât de mare, coroborată cu deteriorarea suplimentară a vânzărilor şi a preţurilor, este un semn clar că nimic nu va salva piaţa imobiliară”, a declarat Alicia Garcia Herrero, economist şef pentru Asia-Pacific la Natixis SA.

    Sute de milioane de oameni au crezut că preţurile proprietăţilor imobiliare din China nu pot decât să crească, legându-şi carierele, familiile, speranţele, visele şi finanţele personale de acest sector, care în final a dezamăgit.

    Piaţa imobiliară din China a fost complet comercializată în 1998, iar trei ani mai târziu, naţiunea a fost acceptată în Organizaţia Mondială a Comerţului. Până în 2005, PIB-ul său a crescut de peste două ori.
    Construcţiile au explodat. Pe măsură ce milioane de oameni au inundat marile oraşe, guvernele locale au generat venituri prin vânzarea mai multor terenuri dezvoltatorilor. În întreaga ţară, câmpurile au făcut loc unor complexe de locuinţe nou-nouţe, de înaltă clasă, cu nume precum Palm Springs, The River Seine şi Park Avenue.

    Cu timpul, China a devenit foarte depedentă de sectorul imobiliar, unde potrivit datelor, 80% dintre familii îşi investiseră banii. Dependenţa de sectorul imobiliar continuă să fie o ecuaţie la care autorităţile de la Beijing nu pot găsi răspunsul. În continuare sectorul este responsabil pentru un sfert din economia Chinei, iar asta înseamnă că orice prăbuşire a unui actor important din domeniul imobiliar va aduce cu sine haos economic. Întrebarea la care toată lumea încearcă să răspundă nu este „dacă” turbulenţele economice vor lovi, ci „când”.