BusinessMagazin

Tag: nato

  • Senatul SUA a aprobat aderarea Finlandei şi Suediei la NATO

    Senatul american a aprobat miercuri aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, cea mai semnificativă extindere a alianţei din anii 1990 încoace, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, informează Reuters.

    Senatul a votat cu 95 la 1 ratificarea documentelor de aderare.

    „Acest vot istoric transmite un semnal important al angajamentului susţinut şi bipartizan al SUA faţă de NATO şi pentru a se asigura că Alianţa noastră este pregătită să facă faţă provocărilor de astăzi şi de mâine”, a declarat preşedintele SUA, Joe Biden, într-o declaraţie.

    Suedia şi Finlanda au depus cereri de aderare la NATO ca răspuns la invazia din 24 februarie a Rusiei în Ucraina.

    Cei 30 de aliaţi ai NATO au semnat luna trecută protocolul de aderare pentru cele două ţări.

    Aderarea trebuie să fie ratificată de parlamentele tuturor celor 30 de membri ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord înainte ca Finlanda şi Suedia să poată fi protejate de clauza de apărare.

  • Exerciţiu NATO în spaţiul aerian al României cu peste 20 de aeronave de luptă

    Peste 20 de aeronave din şapte state membre ale NATO, precum şi sisteme de supraveghere aeriană şi apărare cu baza la sol participă joi, în spaţiul aerian al României, la un exerciţiu comun de vigilenţă întărită (enhanced Vigilance Activities – eVA) condus de Comandamentul Aerian Aliat din Germania.

    În cadrul exerciţiului, organizat în conformitate cu legislaţia şi standardele internaţionale în vigoare, aeronave de luptă, de realimentare în aer şi de avertizare timpurie, dirijate de controlori în zona finală de atac integrat (Joint Terminal Attack Controllers – JTAC), vor simula scoaterea din luptă a apărării aeriene a unui potenţial adversar, anunţă MApN.

    Potrivit sursei citate, scopul exerciţiului este de a demonstra capacitatea NATO de planificare, coordonare şi executare a unei misiuni complexe, multinaţionale de securizare a spaţiul aerian al Alianţei în situaţia oricărui tip de ameninţări sau atac asupra teritoriului aliat.

    Pe timpul desfăşurării exerciţiului, aeronave de luptă româneşti şi aliate vor zbura la joasă înălţime, între orele 13.00-14.00, în zona localităţilor Mihail Kogălniceanu şi Capu Midia din judeţul Constanţa.

  • Armele Occidentului ar putea cădea în mâini nepotrivite: UE şi NATO au intrat în panică după ce au realizat că ajutorul militar de 10 miliarde de euro destinat Ucrainei poate ajunge în buzunarele traficanţilor

    În contextul invaziei Rusiei în Ucraina, Occidentul a promis Ucrainei sprijin militar de peste 10 miliarde de dolari, contorizat în lansatoare de rachete, blindate, arme de foc şi muniţie. Recent, aliaţii au tras un semnal de alarmă privind scenariul contrabandei cu echipamentul militar, scrie Financial Times.

    La această problempă Ucraina a răspuns cu institiuirea unui sistem mai extins de monitorizare şi urmărire a livrărilor de arme, cu sprijinul ţărilor occidentale.

    „Toate aceste arme ajung în sudul Poloniei, ajung la graniţă, iar apoi sunt transportate în diverse vehicule. Din acel moment noi pierdem orice detaliu despre locaţia lor, traseul lor şi nu ştim nici dacă sunt folosite sau dacă rămân în ţară”, a declarat sub anonimat un oficial.

    Şansele ca armele americane trimise în Ucraina să cadă în mâini greşite „sunt mari, având în vedere situaţia din ţară şi de pe teren”, este de părere Bonnie Jenkins, subsecretarul SUA pentru controlul armelor şi securitate internaţională.

    „SUA ia foarte în serios responsabilitatea de a proteja propriile tehnologii de apărare şi de a preveni furtul acestora. Suntem încrezători în angajamentul guvernului ucrainean de a proteja în mod corespunzător armele SUA” a declarat Jenkins.

    Problema traficului de arme din Ucraina a fost discutată în cadrul reuniunii miniştrilor de interne ai UE din această săptămână. Totodată UE a lansat „EU Support Hub” în Moldova, unde se oferă expertiză şi cooperare în combaterea problemelor precum cea a traficului de armament.

    „Este greu să evităm traficul sau contrabanda – nu am reuşit nici în cazul Iugoslaviei şi probabil că nu vom putea evita acest fenomen nici în cazul Ucrainei”, a declarat Jana Jana Černochová, ministrul ceh al apărării.

    Europol şi-a exprimat de asemenea îngrijorearea privind fenomenul traficului de arme, cu atât mai mult cu cât investigaţiile sale au arătat că armamentul pleacă din Ucraina către Europa şi ajung de cele mai multe ori pe mâna grupărilor de crimă organizată. Totodată, agenţia consideră că această problemă s-ar putea transforma la o ameninţare la adresa securităţii UE.

    De cealaltă parte, oficialii ucraineni neagă informaţiile conform cărora Ucraina s-ar fi transformat într-un centru important de contrabandă. Potrivit acestora la mijloc este vorba doar de războiul informaţional al Rusiei care are scopul de a descuraja Occidentul pentru a nu mai furniza armamentul necesar ţării.

  • Ciolacu anunţă sesiune extraordinară pentru ratificarea celor două Protocoale de aderare la NATO

    „Războiul ilegal şi nejustificat declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei a schimbat fundamental parametrii de securitate cu care lucram până în prezent. (…) Evenimentul pe care îl deschidem azi (joi – n.r.) este organizat la puţin timp de la încheierea Summit-ului NATO de la Madrid, unde s-au luat decizii istorice. Mă refer aici invitarea Suediei şi Finlandei să adere la Alianţă, întărirea capacităţii de apărare a Flancului Estic şi reflectarea, pentru prima dată, a Mării Negre într-un Concept Strategic al NATO”, a spus Marcel Ciolacu, prezent la deschiderea Forumului de Securitate de la Bucureşti.

    El a anunţat că Parlamentul României va parcurge cu celeritate tot ce ţine de procesul de ratificare a Protocoalelor de aderare la NATO pentru cele state nordice.

    „Chiar vom convoca o sesiune extraordinară a Parlamentului pe această temă pe care o vom anunţa în perioada următoare. De asemenea, trebuie să remarc anunţurile făcute de Statele Unite şi Franţa privind creşterea prezenţei militare în România. Suntem recunoscători aliaţilor noştri pentru această nouă confirmare a importanţei Parteneriatelor Strategice pe care le avem cu SUA şi Franţa. Prin reacţiile pe care le-am avut după declanşarea agresiunii Rusiei, România a reconfirmat rolul său de aliat de încredere pe Flancul Estic al NATO, dar şi statutul de partener strategic al SUA, şi, în acelaşi timp, de stat membru al Uniunii Europene, matur şi responsabil, implicat activ la Marea Neagră. Subliniez, totodată, importanţa consolidării sprijinului pentru partenerii vulnerabili, precum Republica Moldova (alături de Georgia şi Ucraina), în vederea creşterii rezilienţei acestora, prin adoptarea unor pachete consistente de sprijin. În pofida riscurilor de destabilizare la adresa statului, angajamentul Chişinăului în implementarea reformelor şi combaterea corupţiei reprezintă cheia primirii Republicii Moldova în familia europeană”, adaugă preşedintele Camerei Deputaţilor.

    Ciolacu apreciază că prin formatele de cooperare regională pe care le-a propus şi dezvoltat România, cum ar fi Bucureşti 9 şi Iniţiativa celor Trei Mări, „şi-au dovedit eficienţa, contribuind la creşterea coeziunii regionale, la un răspuns comun mai ferm în faţa provocărilor menţionate şi, în acelaşi timp, generând dezvoltare şi favorizând creşterea prosperităţii”.

     

  • Trăim într-o ţară pe care a construit-o mediul de business

    În 30 de ani, economia României a crescut de 10 ori, este membru de încredere al Uniunii Europene şi NATO, însă 4 milioane de români au plecat şi încă pleacă din cauza nivelul de trai şi al serviciilor publice insuficiente. Mediul de afaceri din România este cel care a construit România de astăzi în care, chiar dacă există încă spaţiu de îmbunătăţire, au fost înregistrate progrese semnificative, a fost una dintre concluziile evenimentului aniversar al Deloitte România, realizat cu sprijinul ZF.

  • Iulian Anghel, ZF: De ce-mi plac femeile îmbrăcate în rochiţe colorate

    Eu ştiu că vin dintr-un neant şi, curând, voi pleca într-un alt neant. Şi mai ştiu ca harul de a face deosebire între culori nu este al multora din vieţuitoarele de pe pământ. Şi mai ştiu că nici oamenii nu văd pe de-a-ntregul culorile. Ştiaţi că cerul albastru de deasupra noastră este, de fapt, portocaliu? Şi că „albastrul” cerului este o iluzie optică?

    Parada rochiilor colorate ale soţiilor ce-i însoţeau pe preşedinţi a fost singurul moment cald al summit-ului NATO de la Madrid. Unii cred că doamnele ar fi trebuit să fie înveşmântate în negru, ca la înmormântări, – suntem într-un război, cel mai cumplit din Europa din ultimii 70 de ani. Deşi nici UE şi nici NATO nu se pregătesc să sape morminte.

    Privind sandalele şi rochiţa doamnei Carmen Iohannis, mi-am amintit de filmul lui Steven Spielberg, „Lista lui Schindler”, făcut după o carte scrisă de Thomas Keneally. Filmul este alb negru şi există un singur moment în care, pe ecran, apare o pata de culoare. O fetiţă îmbrăcată într-un palton roşu. La vremea apariţiei filmului (1993), criticii de film au întors povestea pe toate feţele. Acum, când filmul nu mai interesează pe nimeni, pentru că aşa e timpul, el nivelează tot, încă putem spune câte ceva. Povestesc din amintiri, s-ar putea să greşesc puţin. „Paltonul roşu” al copilului este amintirea unui deţinut evreu. Omul, chinuit şi ştiind ca poate fi omorât şi mâine, spune doar că „era o fetiţă cu o haină roşie”.

    Tot ce-şi amintea acel om chinuit era haina roşie. Culoarea. Nu chipul copilului.

    Culorile sunt cele care ne însoţesc. Mie îmi place verdele şi galbenul.

    Nu sunt eu chemat să judec cu ce sandale a mers Carmen Iohannis la reuniunea de la Madrid. Să judece creatorii de modă.

    Eu spun doar aşa. Summitul NATO de la Madrid nu a fost un parastas, nu a fost nicio mare bucurie. Parada rochiilor înflorate ale doamnelor a fost însă semnul unei normalităţi, aşa cum o simte lumea liberă. De ce să vină noul Stalin să-mi schimbe viaţa?

    Nu mai sunt un puşti aşa că-mi amintesc de fotografiile din trecut cu chinezi îmbrăcaţi toţi în salopete gri, mergând, cu capul în jos, spre casele lor după ce-şi terminau slujba la uzină.

    De Theresa May, fost premier britanic înaintea lui Johnson, eu nu-mi voi aminti, peste vreme, decât de deux pieces-urile ei sobre. Dar pantofii ei coloraţi erau/sunt o operă de artă.

    Poţi merge la întâlnirea cu Regele Spaniei într-o rochiţă colorată, pentru că îţi plac culorile. De ce nu? Sau în sandale. De ce nu?

    De ce să te îmbraci în haine de doliu pentru că aşa vrea Rusia?

    Suntem nu doar aer şi pământ, suntem culori. De aceea ne oprim sa vedem cum înfloresc hortensiile şi cum înmuguresc trandafirii.

     

     

     

     

  • Ministrul finlandez de Externe evocă riscul extinderii războiului în Europa /”Este o nouă realitate”

    “Cred că este o nouă realitate. Cred în mod real că arhitectura europeană de securitate a fost afectată. Este o nouă situaţie, există un nou tip de Cortină de Fier între Rusia şi celelalte ţări. Şi sigur că provine de la agresiunea rusă împotriva vecinului ei Ucraina. Invazia rusă a modificat atmosfera în materie de securitate”, a declarat Pekka Haavisto într-un interviu acordat postului de televiziune CNN.

    Întrebat dacă se teme că există riscul extinderii războiului din Ucraina în Europa, ministrul finlandez de Externe a răspuns: “Sigur că aceasta este o posibilitate. De aceea este foarte important să susţinem Ucraina în acest moment”.

    Finlanda şi Suedia au decis să renunţe la statutul de neutralitate şi să solicite integrarea în Alianţa Nord-Atlantică de teama riscurilor generate de Rusia. NATO a invitat cele două ţări să devină membre. Protocoalele de aderare vor fi semnate marţi, după care vor trebui ratificate de parlamentele statelor membre NATO.

  • Iohannis: Toate acţiunile NATO sunt defensive. Rusia să înţeleagă şi să nu continue în Ucraina

    „Paradigma în care lucrăm este să sprijinim Ucraina, dar să nu mergem până acolo încât să provocăm un conflict militar între NATO şi Federaţia Rusă”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că nu există motive care pot fi invocate în acest sens.

    „Acţiunile noastre sunt toate strict defensive. Întărim postura de apărare de Flancul Estic. Vom întări şi alte zone, vom merge pe cercetare. Dar niciunele dintre ele nu au componentă agresivă împotriva Federaţiei Ruse, însă şi Rusia trebuie să înţeleagă că ar face bine să facă la fel şi să nu continue în Ucraina”, încheie Iohannis.

    Şeful statului a anunţat anterior că a fost reconfirmată securitatea aliaţilor de pe flancul estic, iar în ceea ce priveşte grupul de luptă din România, Klaus Iohannis a spus că acesta poate fi crescut de la nivel de batalion, cum este în prezent, la nivel de brigadă, dacă situaţia de securitate o va impune.

    „Prin deciziile luate, securitatea României şi a fiecărui român este mai bine asigurată”, a adăugat Iohannis.

  • NATO adoptă noul Concept Strategic şi invită Finlanda şi Suedia să devină state membre

    “Astăzi, liderii statelor NATO au exprimat susţinere pentru noul Concept Strategic. Documentul este în curs de a fi publicat. (…) Noul Concept Strategic stipulează clar că Rusia reprezintă cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii noastre. (…) În actuala formă a Conceptului, nu menţionăm China catalogând-o printr-un singur cuvânt, aliaţii afirmă că politicile coercitive ale Chinei constituie provocări la adresa intereselor noastre, la adresa securităţii şi a valorilor noastre. Conceptul prezintă şi poziţia noastră comună privind combaterea terorismului, precum şi a ameninţărilor cibernetice şi hibride”, a declarat Jens Stoltenberg, potrivit agenţiei MEDIAFAX, în conferinţa de presă organizată la summitul NATO de la Madrid.

    “Astăzi, liderii NATO au luat decizia istorică de a invita Finlanda şi Suedia să devină membre ale Alianţei Nord-Atlantice. Acordul obţinut aseară de Turcia, Finlanda şi Suedia a deschis drumul spre această decizie. Aş vrea să mulţumesc Turciei, Finlandei şi Suediei pentru acceptarea invitaţiei mele de organizare a negocierilor pentru a găsi un drum unitar înainte. (…) Este un acord bun pentru Turcia, este un acord bun pentru Finlanda şi Suedia, este un acord bun pentru NATO”, a subliniat Jens Stoltenberg.

  • Rusia consideră că summitul de la Madrid confirmă agresivitatea NATO

    Administraţia Vladimir Putin consideră că summitul de la Madrid confirmă agresivitatea Alianţei Nord-Atlantice faţă de Rusia, în contextul deciziei de admitere a Finlandei şi Suediei şi al suplimentării prezenţei militare în Europa de Est, inclusiv în România.

    “Integrarea Suediei şi Finlandei în NATO este profund destabilizatoare. Summitul de la Madrid consolidează cursa agresivă de izolare a Rusiei”, a declarat Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, citat de cotidianul Le Monde.

    Alianţa Nord-Atlantică urmează să invite oficial Finlanda şi Suedia să devină membre NATO, după ce Turcia a renunţat la obiecţiile faţă de această decizie. În cursul summitului de la Madrid, NATO va adopta noul concept strategic, adaptat riscurilor generate de Rusia şi de China.

    Preşedintele SUA, Joseph Biden, a anunţat miercuri suplimentarea prezenţei militare americane în România, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Germania, Marea Britanie şi Spania. În România ar urma să fie mobilizaţi 5.000 de militari americani suplimentari.

    Însă Serghei Riabkov afirmă că Rusia nu va fi intimidată de suplimentarea prezenţei militare americane în Europa. “Cred că cei care propun astfel de hătărâri au iluzia că Rusia va putea fi intimidată şi limitată în vreun fel. Dar nu se va întâmpla acest lucru”, a subliniat Serghei Riabkov.