BusinessMagazin

Tag: Moldova

  • 5 aşezări românesti mai vechi decât piramidele egiptene

    Sa ne gandim de pilda la culturile Hamangia, Cucuteni ori Boian, intinse la est, respectiv la sud de Carpati, in mare parte pasnice, matriarhale, fascinante, pasionate de frumos, de arta si de olarit.Da, au fost stabilite pe teritoriul Romaniei de astazi cu 3-4.000 de ani inaintea cunoscutilor daci si romani pentru care s-a creat o adevarata obsesie. Nimic rau in asta, daca nu am da insa la o parte si trecuturi mult mai importante, unele care au precedat marile si cunoscutele piramide egiptene, de exemplu!Fac o enumerare de cinci asezari, asadar, in speranta ca poate va incit putin curiozitatea si rascoliti dupa ele in drumurile voastre prin Romania ?

    Varfu Campului, Botosani

    Toata Moldova este plina de urmele civilizatiei Cucuteni. Vorbim despre o cultura care-si are inceputurile pe la 5.500 i.e.n., adica cu 2.000 de ani inainte de construirea primelor piramide egiptene si cu 3.500 de ani inainte de patriarhii din Biblie. E o cultura care a dainuit timp de peste 2.700 de ani si care a lasat in urma ei obiecte uluitoare de arta ceramica, dar si marturii ale unei filosofii de viata atemporale.

    De exemplu, pe teritorul comunei Varfu Campului din Botosani, in punctul numit ‚La Temelii’ (Ionaseni), s-au gasit numeroase fragmente ceramice de culoare neagra, bruna sau galbuie cu lustru si incizii specifice, iar astfel de descoperiri abunda pe tot teritoriul Moldovei, pentru ca civilizatia care le-a lasat in urma se intindea pana hat, departe, in stepele Ucrainei.

    Daca va aflati in zona, atunci ganditi-va la frumusetea culturii care a populat-o si dati o fuga pana la Iasi, pentru a vedea muzeul civilizatiei Cucuteni. Dar va puteti orienta si catre alte obiective turistice locale precum: Conacul Scarlat Rosetti din satul Ionaseni, Conacul Printul Dimitrie P. Moruzi din satul Maghera, Bisericuta de lemn din satul Dobrinauti, Muzeul Etnografic local si nu in ultimul rand, Rezervatia de stejari multiseculari din Parcul Conacului Moruzi.

    Harsova, asezare veche de sapte milenii

    Da, Harsova este o localitate cu vechime de sapte mii de ani! In partea de sud-est a localitatii, pe malul Dunarii, se gaseste o asezare neo-eneolitica dezvoltata sub forma unei coline de aproape 12 m ca urmare a distrugerii si refacerilor succesive a locuintelor din lut. Cercetarile de aici au identificat o comunitate care se ocupa cu vanatoarea, pescuitul, cultivarea pamantului si cresterea animalelor. Au fost identificate schimburi comerciale cu comunitati de pe spatii mult mai indepartate. Pe vatra localitatii se gasesc mai multe asezari din epoca bronzului si fierului. In antichitate, comunitatile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare, atunci dobandindu-si si numele de Carsium.

    Cernavoda si Ganditorul de la Hamangia

    Daca treceti spre mare, opriti un pic la Cernavoda. Si aceasta asezare dainuie, sub o forma sau alta, de peste 7.000 de ani. Aici primele descoperiri apartin culturii Hamangia (eneolitic timpuriu) – mai multe asezari si o necropola (cca. 400 de morminte). Tot aici a fost descoperit Ganditorul de la Hamangia alaturi de perechea sa Femeie Sezand, datand din a doua jumatate a mileniului V – inceputul mileniului IV i.Hr.

    Turdas, o asezare de dinainte de piramide

    In apropierea raului Mures a fost descoperita asezarea neolitica de la Turdas care dateaza de dinainte de piramide, pentru ca apartine culturii Vinca-Turdas, contemporana cu etapa timpurie a culturii Cucuteni (5.700 – 4.500 i.e.n.) . Istoricii romani spun chiar ca e primul oras din Transilvania, si printre primele din Europa. Suprafata cercetata de arheologii sibieni a fost de aproximativ 11 hectare, considerata a fi imensa, mult peste orice standard in Europa. Asezarea, estimata la 100 de hectare suprafata, era de fapt un oras, lucru dovedit de existenta fortificatiilor din lemn, unul care includea si niste ritualuri infricosatoare, avand in vedere descoperirea de sacrificii umane la fata locului. Orasul dispunea de un sistem de fortificatie cu porti intarite si turnuri din lemn.

    De asemenea, se pare ca asezarea de la Turdas a fost si un centru regional de productie si distributie a ceramicii, fapt dovedit de descoperirea unui numar foarte mare de cuptoare si obiecte din ceramica, de la vase pana la statuete antropomorfe, zoomorfe si ‚statuete pe tron’ care reprezinta regalitatea – unii dintre primii regi ai continentului european!

    Schela Cladovei, 8.750 de ani de locuire neintrerupta

    Conform concluziilor trase in urma cercetarilor facute la Schela Cladovei din Drobeta Turnu-Severin, se pare ca aici se afla, daca nu cea mai veche asezare umana din Europa, in mod sigur una dintre cele mai vechi. Are urme de locuire continua datand de peste 8.700 de ani!

    Zona a fost locuita inca din cele mai vechi timpuri ale umanitatii, dar cine sa stie asta in Romania? Vorbim de schelete de Homo Sapiens vechi de peste 8.000 de ani, de ateliere, de locuinte, de urmele unei asezari nu doar agrare, ci si de mestesugari, care-si duceau traiul aici acum aproape 9.000 de ani! Au fost descoperite locuinte, vetre rituale si morminte, precum si unelte agricole.

    Un lucru aparte al acestei asezari o reprezinta locuitorii sai preistorici: dupa descoperirea a peste 60 de morminte de inhumatie, s-a observat ca oamenii de aici erau adevarati „uriasi”, de regula avand peste 1,90 m inaltime, fapt neobisnuit pentru zona si timpurile acelei perioade. Mai mult, se pare ca erau consumatori de carne cruda. Raw-veganii ar fi fericiti! Asezarea Schela Cladovei pare sa fie cel putin pana in prezent si cea mai veche asezare omeneasca stabila distrusa printr-un conflict armat.

    Ei? V-am starnit interesul? Merita sa ne limitam numai la istorii tinere de 2000 de ani, cand in realitate detinem mai mult de-atat? ?

    Lucrul care ma doare insa cu adevarat este necunoasterea valorii istorice a locurilor peste care edilii sunt insarcinati sa fie primari. Necunoasterea atat de catre acestia, cat si de catre localnici. In momentul in care vom sti sa ne cunoastem si nu sa ne comparam defavorabil fata de ce au mostenit altii, abia atunci vom fi castigati ca natie.

    Grecii se lauda cu istoria zeilor olimpieni, in timp ce multe dintre legendele lor trimit catre lumea de la nord de Dunare, adica catre pamanturile noastre. De unde le veneau semizeii. De ce ne-o tot ignoram, oare?

    Sursa: http://www.xplorio.ro/5-asezari-romanesti-mai-vechi-decat-piramidele/

     

  • 5 aşezări românesti mai vechi decât piramidele egiptene

    Sa ne gandim de pilda la culturile Hamangia, Cucuteni ori Boian, intinse la est, respectiv la sud de Carpati, in mare parte pasnice, matriarhale, fascinante, pasionate de frumos, de arta si de olarit.Da, au fost stabilite pe teritoriul Romaniei de astazi cu 3-4.000 de ani inaintea cunoscutilor daci si romani pentru care s-a creat o adevarata obsesie. Nimic rau in asta, daca nu am da insa la o parte si trecuturi mult mai importante, unele care au precedat marile si cunoscutele piramide egiptene, de exemplu!Fac o enumerare de cinci asezari, asadar, in speranta ca poate va incit putin curiozitatea si rascoliti dupa ele in drumurile voastre prin Romania ?

    Varfu Campului, Botosani

    Toata Moldova este plina de urmele civilizatiei Cucuteni. Vorbim despre o cultura care-si are inceputurile pe la 5.500 i.e.n., adica cu 2.000 de ani inainte de construirea primelor piramide egiptene si cu 3.500 de ani inainte de patriarhii din Biblie. E o cultura care a dainuit timp de peste 2.700 de ani si care a lasat in urma ei obiecte uluitoare de arta ceramica, dar si marturii ale unei filosofii de viata atemporale.

    De exemplu, pe teritorul comunei Varfu Campului din Botosani, in punctul numit ‚La Temelii’ (Ionaseni), s-au gasit numeroase fragmente ceramice de culoare neagra, bruna sau galbuie cu lustru si incizii specifice, iar astfel de descoperiri abunda pe tot teritoriul Moldovei, pentru ca civilizatia care le-a lasat in urma se intindea pana hat, departe, in stepele Ucrainei.

    Daca va aflati in zona, atunci ganditi-va la frumusetea culturii care a populat-o si dati o fuga pana la Iasi, pentru a vedea muzeul civilizatiei Cucuteni. Dar va puteti orienta si catre alte obiective turistice locale precum: Conacul Scarlat Rosetti din satul Ionaseni, Conacul Printul Dimitrie P. Moruzi din satul Maghera, Bisericuta de lemn din satul Dobrinauti, Muzeul Etnografic local si nu in ultimul rand, Rezervatia de stejari multiseculari din Parcul Conacului Moruzi.

    Harsova, asezare veche de sapte milenii

    Da, Harsova este o localitate cu vechime de sapte mii de ani! In partea de sud-est a localitatii, pe malul Dunarii, se gaseste o asezare neo-eneolitica dezvoltata sub forma unei coline de aproape 12 m ca urmare a distrugerii si refacerilor succesive a locuintelor din lut. Cercetarile de aici au identificat o comunitate care se ocupa cu vanatoarea, pescuitul, cultivarea pamantului si cresterea animalelor. Au fost identificate schimburi comerciale cu comunitati de pe spatii mult mai indepartate. Pe vatra localitatii se gasesc mai multe asezari din epoca bronzului si fierului. In antichitate, comunitatile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare, atunci dobandindu-si si numele de Carsium.

    Cernavoda si Ganditorul de la Hamangia

    Daca treceti spre mare, opriti un pic la Cernavoda. Si aceasta asezare dainuie, sub o forma sau alta, de peste 7.000 de ani. Aici primele descoperiri apartin culturii Hamangia (eneolitic timpuriu) – mai multe asezari si o necropola (cca. 400 de morminte). Tot aici a fost descoperit Ganditorul de la Hamangia alaturi de perechea sa Femeie Sezand, datand din a doua jumatate a mileniului V – inceputul mileniului IV i.Hr.

    Turdas, o asezare de dinainte de piramide

    In apropierea raului Mures a fost descoperita asezarea neolitica de la Turdas care dateaza de dinainte de piramide, pentru ca apartine culturii Vinca-Turdas, contemporana cu etapa timpurie a culturii Cucuteni (5.700 – 4.500 i.e.n.) . Istoricii romani spun chiar ca e primul oras din Transilvania, si printre primele din Europa. Suprafata cercetata de arheologii sibieni a fost de aproximativ 11 hectare, considerata a fi imensa, mult peste orice standard in Europa. Asezarea, estimata la 100 de hectare suprafata, era de fapt un oras, lucru dovedit de existenta fortificatiilor din lemn, unul care includea si niste ritualuri infricosatoare, avand in vedere descoperirea de sacrificii umane la fata locului. Orasul dispunea de un sistem de fortificatie cu porti intarite si turnuri din lemn.

    De asemenea, se pare ca asezarea de la Turdas a fost si un centru regional de productie si distributie a ceramicii, fapt dovedit de descoperirea unui numar foarte mare de cuptoare si obiecte din ceramica, de la vase pana la statuete antropomorfe, zoomorfe si ‚statuete pe tron’ care reprezinta regalitatea – unii dintre primii regi ai continentului european!

    Schela Cladovei, 8.750 de ani de locuire neintrerupta

    Conform concluziilor trase in urma cercetarilor facute la Schela Cladovei din Drobeta Turnu-Severin, se pare ca aici se afla, daca nu cea mai veche asezare umana din Europa, in mod sigur una dintre cele mai vechi. Are urme de locuire continua datand de peste 8.700 de ani!

    Zona a fost locuita inca din cele mai vechi timpuri ale umanitatii, dar cine sa stie asta in Romania? Vorbim de schelete de Homo Sapiens vechi de peste 8.000 de ani, de ateliere, de locuinte, de urmele unei asezari nu doar agrare, ci si de mestesugari, care-si duceau traiul aici acum aproape 9.000 de ani! Au fost descoperite locuinte, vetre rituale si morminte, precum si unelte agricole.

    Un lucru aparte al acestei asezari o reprezinta locuitorii sai preistorici: dupa descoperirea a peste 60 de morminte de inhumatie, s-a observat ca oamenii de aici erau adevarati „uriasi”, de regula avand peste 1,90 m inaltime, fapt neobisnuit pentru zona si timpurile acelei perioade. Mai mult, se pare ca erau consumatori de carne cruda. Raw-veganii ar fi fericiti! Asezarea Schela Cladovei pare sa fie cel putin pana in prezent si cea mai veche asezare omeneasca stabila distrusa printr-un conflict armat.

    Ei? V-am starnit interesul? Merita sa ne limitam numai la istorii tinere de 2000 de ani, cand in realitate detinem mai mult de-atat? ?

    Lucrul care ma doare insa cu adevarat este necunoasterea valorii istorice a locurilor peste care edilii sunt insarcinati sa fie primari. Necunoasterea atat de catre acestia, cat si de catre localnici. In momentul in care vom sti sa ne cunoastem si nu sa ne comparam defavorabil fata de ce au mostenit altii, abia atunci vom fi castigati ca natie.

    Grecii se lauda cu istoria zeilor olimpieni, in timp ce multe dintre legendele lor trimit catre lumea de la nord de Dunare, adica catre pamanturile noastre. De unde le veneau semizeii. De ce ne-o tot ignoram, oare?

    Sursa: http://www.xplorio.ro/5-asezari-romanesti-mai-vechi-decat-piramidele/

     

  • Ce a făcut un tânăr din Moldova pentru a salva biblioteca din satul natal

    După ce a pictat 6 staţii de microbuz şi o fântână în satul de baştină, tânărul şi-a propus să le dea culoare Liceului Teoretic „Olimp” şi Bibliotecii Publice Costeşti, Republica Moldova. Pentru proiectul dat avea nevoie de inspiraţie, muncă şi bani pentru procurarea materialelor.

    Vorbea despre 3500 euro, bani care au fost găsiţi! De 3000 de euro au făcut rost autorităţile locale, iar 500 s-au adunat din donaţii. Aşa s-a născut noua capodoperă în satul Costeşti.

    Lucrarea măsoară 8,20m pe 9,75 m şi are şi o denumire: “Punctul Culminant”.

  • Ce a făcut un tânăr din Moldova pentru a salva biblioteca din satul natal

    După ce a pictat 6 staţii de microbuz şi o fântână în satul de baştină, tânărul şi-a propus să le dea culoare Liceului Teoretic „Olimp” şi Bibliotecii Publice Costeşti, Republica Moldova. Pentru proiectul dat avea nevoie de inspiraţie, muncă şi bani pentru procurarea materialelor.

    Vorbea despre 3500 euro, bani care au fost găsiţi! De 3000 de euro au făcut rost autorităţile locale, iar 500 s-au adunat din donaţii. Aşa s-a născut noua capodoperă în satul Costeşti.

    Lucrarea măsoară 8,20m pe 9,75 m şi are şi o denumire: “Punctul Culminant”.

  • Bere „to go”, afacerea inedită deschisă de un antreprenor în Cluj-Napoca

    Roman Cuciuc (35 de ani) a povestit corespondentului MEDIAFAX că şi-a propus să dezvolte cultura berii în România, să explice clienţilor că berea are diferite arome, că modul de producere, de fermentare, este diferit.

    „Am identificat o nişă nouă ca afacere şi am deschis magazinul Beer’s Point, Locul Berilor, promovăm berile în sine, atât cele din comerţ, cât şi berile artizanale, care păstrează reţetele tradiţionale, cu patru ingrediente – apă, drojdie, hamei şi malţ. Vrem să dezvoltăm cultura berii şi în România, aşa cum este în Belgia, Germania, SUA, Marea Britanie, astfel încât oamenii să înţeleagă ce beau. Acum, consumatorii au un singur înţeles, berea fiind o denumire generică, o băutură cu un singur gust în timp ce, în realitate, berea are foarte multe stiluri. Vrem să explicăm clienţilor că berea are diferite arome şi culori, că modul de producere, de fermentare, este diferit. Avem aproape 150 de feluri de bere. Am adus în premieră în România, conceptul de bere la draft #to go, pentru acasă. Prin sistemul folosit, ne asigurăm că berea de la noi este îmbuteliată exact ca la fabrică şi că îşi păstrează toate proprietăţile mult mai bine”, a spus Cuciuc.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Oficial rus: Moscova va reacţiona dur la provocările Chişinăului la adresa diplomaţilor săi

    “Suntem gata să interacţionăm cu toate forţele politice care gândesc constructiv şi lucid, inclusiv cu toate structurile de stat. Însă vom reacţiona în continuare dur şi adecvat la provocări similare cu cea recentă”, a avertizat oficialul rus într-un interviu acordat publicaţiei Izvestia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficial rus: Moscova va reacţiona dur la provocările Chişinăului la adresa diplomaţilor săi

    “Suntem gata să interacţionăm cu toate forţele politice care gândesc constructiv şi lucid, inclusiv cu toate structurile de stat. Însă vom reacţiona în continuare dur şi adecvat la provocări similare cu cea recentă”, a avertizat oficialul rus într-un interviu acordat publicaţiei Izvestia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Farmec se extinde în regiunea Moldovei şi deschide 3 noi magazine Gerovital

    Pentru lucrările de proiectare, amenajare şi inaugurare a celor 3 magazine de brand a fost investită o sumă totală de peste 165.000 de euro.

    Primul magazin Gerovital din Iaşi, inaugurat pe data de 21 iunie, este amplasat în incinta centrului comercial Iulius Mall, aflat pe Bulevardul Tudor Vladimirescu, şi are o suprafaţă de 50 metri pătraţi.

    Situat pe strada Calea Unirii, Nr. 22, în incinta centrului comercial Iulius Mall, magazinul Gerovital din Suceava are o suprafaţă de 44,3 metri pătraţi şi, începând cu data de 23 iunie, pune la dispoziţia vizitatorilor toate produsele gamelor Gerovital şi Aslavital.

    În cadrul tuturor celor 3 spaţii comerciale Gerovital pot fi regăsite produse destinate îngrijirii tenului, pielii şi părului, adresate tuturor segmentelor de consumatori. Printre cele mai cunoscute game ale brandului se numără Gerovital H3 Derma+ Premium Care, Gerovital H3 Evolution, Gerovital Stop Acnee, Gerovital Sun, Gerovital Tratament Expert şi Gerovital Men. De asemenea, consumatorii au la dispoziţie şi gama Aslavital, unică pe piaţa locală datorită compoziţiei sale naturale din argilă 100% românească, provenită din Munţii Pădurea Craiului.

    Farmec dispune în acest moment de 11 magazine Gerovital, amplasate pe întreg teritoriul ţării. În afară de cele 3 puncte de vânzare deschise recent la Piatra Neamţ, Iaşi şi Suceava, de la începutul anului 2017, reţeaua de spaţii comerciale monobrand a fost extinsă cu 5 magazine Gerovital la Craiova, Cluj, Bucureşti, Ploieşti şi Timişoara.

    Farmec SA Cluj-Napoca, cel mai mare producător român de cosmetice, este un brand emblemă pentru România, al cărui portofoliu impresionează o lume întreagă prin produse mereu actuale şi moderne, concepute în laboratoare performante. Compania are acreditări internaţionale ale proceselor de fabricaţie şi comercializează produsele din portofoliu în aproximativ 30 ţări.

  • Stefanini a deschis un birou la Chişinău

    Sediul Stefanini Moldova este situat în Centrul de Business Internaţional Le Roi. Subsidiara locală, are, în prezent, 65 de angajaţi care sunt specializaţi pe limbile rusă, engleză şi suedeză, dar este şi în căutarea de specialişti vorbitori de spaniolă, germană etc.

    Multinaţionala braziliană este specializată pe furnizarea de servicii de suport IT şi dezvoltare software. Stefanini deserveşte sectoare precum E-Comerţ, telecomunicaţii, asigurări, infrastructură IT, turism, oferind suport pentru tehnologii precum Java, .NET, Javascript, PHP, C/C++, Mobile. Compania are în portofoliul de clienţi companii de top din întreaga lume: Heinz, Hilton Hotels and Resorts, Levi Strauss, Eurocontrol, Ford Motor Company etc.

    Stefanini va organiza anual stagii de practică pentru tinerii specialişti din Republica Moldova, oferindu-le posibilitatea să îşi îmbunătăţească cunoştinţele de bază din domeniu şi să înveţe mai multe, ulterior având posibilitatea de a se alătura echipei.

    “Le oferim tinerilor posibilitatea de a-şi dezvolta cariera într-o companie multinaţională. Fiind expuşi din start unui mediu internaţional, angajaţii Stefanini capătă experienţa necesară pentru a deveni specialişti foarte buni, într-o companie de top. Am identificat în Republica Moldova un potenţial foarte bun, pentru că aici se pune accent puternic pe educaţie iar tinerii îşi doresc să lucreze, să capete experienţă şi să îşi dezvolte cunoştinţele din domeniul IT”, spune Sabin Gîrlea, Operations Director pentru divizia de Application Development în cadrul Stefanini România.

    Stefanini este o companie braziliană cu peste 30 de ani de experienţă în furnizarea de servicii IT la nivel mondial, de la externalizarea infrastructurii IT până la dezvoltarea aplicaţiilor software. Aceasta are o prezenţă directă în 39 de ţări, prin cele 88 de birouri din întreaga lume şi are un portofoliu de peste 500 de clienţi activi. Clienţii vin din sectoare precum servicii financiare, industria prelucrătoare, telecomunicaţii, industria chimică, servicii, tehnologii, sectorul public şi beneficiază de un set complet de servicii mature şi profesionale, care acoperă întregul ciclu de viaţă al unei aplicaţii.
     

  • Cum a reuşit o moldoveancă de 33 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”