Tag: miliarde

  • Senatul SUA adoptă la limită planul economic controversat al lui Trump: Tăieri de taxe, creşteri de cheltuieli militare şi un plus de 3.300 miliarde de dolari la datoria publică

    Republicanii din Senatul american au aprobat marţi, cu cea mai strânsă majoritate posibilă, ambiţiosul plan fiscal şi bugetar propus de preşedintele Donald Trump. Proiectul de lege prevede reduceri substanţiale de taxe, diminuarea programelor de protecţie socială şi creşterea finanţării pentru apărare şi aplicarea legii imigraţiei. Totodată, acesta va adăuga nu mai puţin de 3.300 de miliarde de dolari la datoria publică a SUA, potrivit agenţiei Reuters.

    Documentul legislativ urmează să ajungă în Camera Reprezentanţilor pentru o posibilă aprobare finală, însă mai mulţi republicani din această cameră au semnalat deja dezacorduri cu unele prevederi ale versiunii adoptate de Senat.

    Donald Trump şi-a exprimat dorinţa ca legea să fie promulgată până pe 4 iulie, de Ziua Independenţei, iar preşedintele Camerei, Mike Johnson, a declarat că va face tot posibilul pentru a respecta acest termen.

    Pachetul legislativ prevede prelungirea reducerilor de taxe introduse în 2017 în mandatul lui Trump, noi scutiri fiscale pentru veniturile din bacşişuri şi ore suplimentare, dar şi majorări ale cheltuielilor pentru apărare şi controlul imigraţiei. În schimb, sunt prevăzute reduceri drastice – de aproximativ 930 de miliarde de dolari – în bugetele alocate programului de sănătate Medicaid şi ajutorului alimentar destinat persoanelor cu venituri mici. De asemenea, se propune eliminarea unei mari părţi din stimulentele pentru energie verde implementate în mandatul preşedintelui democrat Joe Biden.

    Controversatul proiect a scos la iveală fisuri adânci în interiorul Partidului Republican, în contextul în care datoria publică a SUA a ajuns la un nivel record de 36.200 de miliarde de dolari. Măsura votată în Senat ridică plafonul datoriei guvernamentale cu 5.000 de miliarde de dolari – o decizie care trebuie validată în următoarele luni pentru a evita un posibil default de proporţii.

    Votul din Senat s-a încheiat cu scorul de 51 la 50, fiind deblocat de vicepreşedintele JD Vance, care a rupt egalitatea. Trei republicani – Thom Tillis (Carolina de Nord), Susan Collins (Maine) şi Rand Paul (Kentucky) – s-au alăturat celor 47 de senatori democraţi care s-au opus proiectului.

    Dezbaterea premergătoare votului a durat toată noaptea, în timp ce legislatorii republicani s-au confruntat cu dilemele financiare şi implicaţiile profunde asupra sistemului de sănătate american.

  • ANAF a colectat în primul semestru al anului 2025 venituri bugetare nete de 245 miliarde lei, în creştere cu 12,2% faţă de perioada similară din 2024

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat în primul semestru al anului 2025 venituri bugetare nete de 245 miliarde lei, în creştere cu 12,2% faţă de perioada similară din anul trecut.

    La nivel brut, încasările au fost de 266 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere de 12,8%, respectiv mai mult cu 30 miliarde lei decât în perioada similară din anul 2024.

    Programul de încasări venituri bugetare alocat Agenţiei a fost de 249 miliarde lei.

    În ultimii 2 ani, ANAF a implementat o serie de soluţii digitale, inclusiv SAF-T (fişierul standard de control fiscal), sistemul naţional de facturare electronică (RO e-Factura) şi RO e-TVA, interconectarea aparatelor de marcat electronice fiscale (caselor de marcat) la sistemul informatic al MF- ANAF, sistemul de monitorizare a transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO-e Transport.

    Împreună cu Autoritatea Vamală Română, ANAF a dezvoltat programul e-Sigiliu, ca parte integrantă din RO e-Transport, care permite monitorizarea în timp real a mijloacelor de transport marfă suspecte a fi implicate în mecanisme complexe de evaziune fiscală.

    În 2024, ANAF a colectat venituri bugetare nete de 460 miliarde lei, o creştere de 18,9% faţă de 2023, respectiv 73 miliarde lei în sume absolute.

    Comparativ cu programul din legile bugetare iniţiale exclusiv veniturile din digitalizare (450,8 mld.lei), încasările din 2024 au avut un grad de realizare de 102%, respectiv un plus de 9,1 miliarde lei, în condiţiile rambursării de TVA în sumă de 30,19 miliarde lei, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    Lista de soluţii implementate de ANAF în 2023-2025:

    implementarea sistemului SAF-T (fişierul standard de control fiscal);

    · generalizarea sistemul naţional de facturare electronică (RO e-Factura);

    · implementarea sistemului RO e-TVA; · interconectarea aparatelor de marcat electronice fiscale (caselor de marcat) la sistemul informatic al MF- ANAF;

    · dezvoltarea sistemului de monitorizare a transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO-e Transport;

    · împreună cu Autoritatea Vamală Română, ANAF a dezvoltat programul e-Sigiliu, ca parte integrantă din RO e-Transport. Sistemul permite monitorizarea în timp real a mijloacelor de transport marfă suspecte a fi implicate în mecanisme complexe de evaziune fiscală;

    · extinderea sistemului informatic AEOI_RO ( Automatic Exchange of Information) cu funcţionalităţi specifice DAC 7, aprobate la nivel comunitar, asigurându-se schimbul automat de informaţii între administraţiile fiscale ale statelor membre; · reproiectarea şi optimizarea sistemului informatic VIES_RO (Value Added Tax Information Exchange Sistem).Principalul obiectiv al acestui sistem informatic îl constituie crearea unui mecanism eficient de creştere a încasărilor prin combaterea evaziunii fiscale generate de societăţile comerciale înregistrate în scop de TVA (având în vedere faptul că, din punct de vedere funcţional, sistemul asigură realizarea schimbului de informaţii privind livrările intracomunitare);

    · implementarea Sistemului CESOP – colectează informaţii despre plăţile efectuate prin intermediul furnizorilor de servicii de plată pentru tranzacţii transfrontaliere;

    ·extinderea sistemului de verificare documentară de la distanţă “desk-audit”; · interoperabilitatea cu alte instituţii ale statului.

     

  • Probleme uriaşe pentru unul dintre cele mai mari imperii financiare din lume: Cum vrea moştenitoarea acestuia să îl salveze în plină criză şi să-şi lase amprenta pe gigantul creat de tatăl ei

    Delphine Arnault, directorul general al Dior şi fiica fondatorului LVMH, Bernard Arnault, anunţă „un nou capitol” pentru unul dintre cele mai valoroase branduri din grup, într-un moment în care piaţa globală a luxului se confruntă cu un recul semnificativ. Cu vânzări estimate la 9,5 miliarde de euro în 2023, Dior traversează o etapă de tranziţie creativă şi operaţională, iar strategia Arnault pune accent pe un singur cuvânt-cheie: calitatea, scrie Financial Times.

    Numirea recentă a designerului Jonathan Anderson, cunoscut pentru transformarea Loewe într-un brand de referinţă, marchează un pas îndrăzneţ în strategia Dior. Anderson devine primul creator de modă de la Christian Dior încoace care preia controlul complet asupra ambelor linii – pentru femei şi bărbaţi. Decizia vine după aproape un deceniu sub conducerea Mariei Grazia Chiuri şi vizează redefinirea imaginii casei într-un climat de scădere a cererii, în special în Asia.

    Performanţa Dior în perioada 2017–2023 a fost una remarcabilă, cu venituri aproape cvadruplate, alimentate în mare parte de majorări succesive de preţuri. Însă mandatul Delphinei Arnault, început în 2023, coincide cu o perioadă dificilă pentru industria luxului, marcată de reducerea consumului în China, inflaţie şi o deteriorare a încrederii consumatorilor, accentuată şi de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu.

    Pe lângă provocările comerciale, brandul a fost afectat recent şi de o investigaţie privind practicile de muncă la subcontractori din Italia, încheiată printr-o înţelegere legală fără recunoaşterea vinovăţiei. Ca răspuns, Arnault a lansat o reformă internă, incluzând o nouă divizie industrială coordonată de foşti executivi de la Louis Vuitton şi EssilorLuxottica, pentru a aduce mai multă producţie în regim propriu şi a garanta standarde mai stricte de calitate.

    Dior îşi păstrează ambiţiile internaţionale, urmând să inaugureze noi magazine în Manhattan (iulie) şi Los Angeles (octombrie). Cu toate acestea, incertitudinile din SUA, unde speranţele unei reveniri a consumului de lux sunt afectate de instabilitatea economică şi tensiunile comerciale, rămân o piedică majoră în relansarea brandului la nivel global.

    Delphine Arnault consideră că pariul pe Anderson este unul pe termen lung şi nu se aşteaptă la rezultate imediate în vânzări.

     „Este nevoie de câteva sezoane pentru ca viziunea unui designer să se contureze”, a declarat ea, adăugând că viitorul Dior se va construi „pe materiale de excepţie, meşteşug şi excelenţă creativă”.

    Cu 18 colecţii pe an în responsabilitate, Anderson are o misiune ambiţioasă – iar Arnault este convinsă că este omul potrivit pentru a repoziţiona Dior în fruntea industriei de lux.

    Piaţa globală a luxului, estimată la aproximativ 330 de miliarde de euro în 2024, traversează o perioadă dificilă, marcată de încetinirea cererii pe principalele pieţe emergente şi de ajustările consumatorilor la creşterea preţurilor. LVMH, cel mai mare conglomerat de lux din lume, a raportat în 2023 o creştere a cifrei de afaceri de circa 12%, ajungând la peste 85 de miliarde de euro, însă profitabilitatea a fost afectată de majorarea costurilor şi schimbările în comportamentul consumatorilor.

    Dior, al doilea brand ca mărime în portofoliul LVMH, a înregistrat în 2023 venituri estimate la 9,5 miliarde de euro, conform estimărilor analiştilor HSBC, faţă de circa 2,5 miliarde de euro în 2017, când a început ascensiunea accelerată. Cu toate acestea, dinamica veniturilor a început să încetinească, iar în primul trimestru al lui 2024 vânzările organice ale Dior au scăzut cu aproximativ 5%, sub media de grup, potrivit declaraţiilor CFO-ului LVMH, Cécile Cabanis.

    Profitul operaţional al LVMH a suferit o ajustare, pe fondul costurilor ridicate pentru materiile prime şi creşterii cheltuielilor cu marketingul şi expansiunea reţelei de magazine. Analiştii estimează că marja operaţională a grupului a scăzut uşor sub pragul de 25%, reflectând provocările din segmentul de modă şi marochinărie, unde Dior joacă un rol esenţial. În acelaşi timp, divizia de vinuri şi băuturi a continuat să aducă contribuţii solide la profitabilitate.

    Impactul conflictului geopolitic din Orientul Mijlociu şi tensiunile comerciale internaţionale, în special între SUA şi China, continuă să adauge un nivel de incertitudine pentru strategiile de expansiune ale LVMH. Investiţiile în flagship store-uri în metropolele americane, cum sunt cele planificate în Manhattan şi Los Angeles, reprezintă un pariu pentru revenirea consumului de lux în regiune, considerată una dintre cele mai profitabile pieţe globale.

    În acest context, politica de preţuri a Dior, bazată pe creşteri regulate, se confruntă cu o presiune tot mai mare. Consumatorii manifestă un refuz tot mai clar faţă de majorările accelerate, iar Delphine Arnault subliniază că focusul va fi acum pe calitate şi valoare percepută, în speranţa de a stabiliza şi chiar inversa tendinţa descendentă.

     

  • Ambiţii uriaşe în AI: Gigantul Meta (Facebook) vrea să strângă 29 de miliarde de dolari pentru a dezvolta centrele de date pentru AI din SUA

    Meta intenţionează să strângă 29 de miliarde de dolari pentru a-şi susţine ambiţiile majore în domeniul inteligenţei artificiale, apelând la firme de capital privat pentru a finanţa extinderea centrelor de date din SUA, potrivit FT. 

    Discuţiile dintre compania-mamă a Instagram şi investitori din zona creditelor private au avansat, potrivit unor surse familiare cu negocierile, iar printre jucătorii implicaţi se numără giganţi precum Apollo Global Management, KKR, Brookfield, Carlyle şi Pimco.

    Meta speră să atragă 3 miliarde de dolari sub formă de capital propriu de la aceşti investitori, urmate de încă 26 de miliarde de dolari sub formă de datorie. Compania încă analizează cum să structureze această finanţare masivă – una dintre cele mai mari strângeri de fonduri private de acest tip din istorie. O sursă a adăugat că Meta ar putea încerca să atragă chiar mai mult capital.

    Prin colaborarea cu mari administratori de fonduri, Meta şi principalii săi rivali împart riscurile şi costurile investiţiilor uriaşe necesare pentru a obţine puterea de calcul necesară antrenării modelelor AI.

    Meta lucrează cu consilierii săi de la Morgan Stanley pentru a organiza această finanţare şi analizează modalităţi prin care să facă datoria mai uşor tranzacţionabilă odată emisă – un aspect ridicat de potenţialii investitori, având în vedere dimensiunea uriaşă a tranzacţiei.

    Meta, Morgan Stanley, Apollo, Brookfield, Carlyle, KKR şi Pimco au refuzat să comenteze.

    Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a intensificat în mod semnificativ eforturile pentru a transforma compania într-un „lider AI”, întrucât dezvoltarea internă a întârziat faţă de concurenţă în acest an. Modelul lingvistic Llama 4 nu a avut performanţele aşteptate, iar lansarea modelului principal, denumit „Behemoth”, a fost amânată.

    La începutul acestei luni, Meta a anunţat o investiţie de 15 miliarde de dolari în ScaleAI, o companie specializată în etichetarea datelor. Ca parte a acordului, Meta l-a angajat pe CEO-ul Scale, Alexandr Wang, într-o nouă echipă dedicată dezvoltării inteligenţei artificiale generale, denumită „superintelligence”.

    Zuckerberg încearcă personal să recruteze talente din domeniul AI. Trei cercetători de top de la OpenAI au anunţat în această săptămână că se alătură Meta, iar CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a declarat într-un podcast că Zuckerberg le-a oferit inginerilor săi bonusuri de semnare de până la 100 de milioane de dolari.

    În raportul financiar din luna mai, Meta şi-a revizuit în creştere prognoza privind cheltuielile de capital pentru întregul an, cu până la 10%, ajungând între 64 şi 72 de miliarde de dolari, invocând „investiţii suplimentare în centre de date” şi „o creştere a costurilor estimate pentru infrastructura hardware”.

    Tot în această lună, Meta a anunţat că a semnat un acord de achiziţie a energiei produse de o centrală nucleară din Illinois, pe o perioadă de două decenii, pentru a susţine iniţiativele sale AI – primul astfel de acord nuclear al companiei. De asemenea, a încheiat patru parteneriate cu grupul de energie regenerabilă Invenergy.

    Şi alte firme de capital privat au început să finanţeze centre de date pentru OpenAI – firma Blue Owl a acceptat să co-finanţeze un joint venture de 15 miliarde de dolari pentru construcţia unui centru de date în Texas.

  • Germania se pregăteşte de ofensivă bugetară: Berlinul promite 3,5% din PIB pentru Apărare şi un nou fond uriaş pentru infrastructură

    Germania îşi redefineşte radical priorităţile bugetare: ministrul de Finanţe a anunţat marţi că ţara va aloca 3,5% din PIB pentru Apărare până în 2029 — o promisiune ambiţioasă menită să transforme Bundeswehr-ul în cea mai puternică armată convenţională din Europa, scrie AP News.

    Prezentând planurile bugetare multianuale ale noii coaliţii de guvernare, ministrul Finanţelor Lars Klingbeil a declarat că în 2024 Germania va atinge un nivel al cheltuielilor de apărare de 2,4% din PIB, urmând să crească treptat acest procent până la 3,5% în 2029, în acord cu noul obiectiv major ce urmează să fie stabilit la summitul NATO.

    „Vom creşte cheltuielile pas cu pas şi vom ajunge la pragul de 3,5% în 2029. Dar voi fi extrem de vigilent ca aceşti bani să fie cheltuiţi eficient”, a spus Klingbeil, care deţine şi funcţia de vicecancelar.

    Guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz a reuşit să relaxeze regulile stricte privind datoria publică înainte chiar de preluarea oficială a mandatului, pentru a putea creşte rapid bugetul Apărării. Această mişcare vine în contextul eforturilor NATO de a ridica ţinta de cheltuieli militare a statelor membre de la 2% la 3,5% din PIB, cu un supliment de 1,5% pentru infrastructura conexă.

    După ani de critici internaţionale pentru că nu a atins nici măcar pragul de 2%, Germania a reuşit să îndeplinească această ţintă doar datorită fondului special de modernizare în valoare de 100 miliarde de euro, creat în 2022 după invazia Rusiei în Ucraina. Acest fond însă va fi epuizat până în 2027.

    Cancelarul Merz a declarat că „guvernul va asigura în viitor toate fondurile necesare pentru ca Bundeswehr-ul să devină cea mai puternică armată convenţională din Europa”.

    Pe lângă Apărare, guvernul Merz îşi propune o expansiune bugetară masivă. Cheltuielile totale ale statului german vor creşte de la 503 miliarde de euro în 2024 la 573,8 miliarde în 2029.

    De asemenea, se lansează un fond de investiţii colosal — 500 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii Germaniei în următorii 12 ani. Aceasta vizează reţele de transport, digitalizare şi tranziţia verde, într-un efort amplu de a revigora competitivitatea economică a ţării.

    Germania renunţă la austeritate şi intră într-o nouă eră de reînarmare şi investiţii strategice. Cu un buget în expansiune, un angajament clar faţă de NATO şi ambiţia de a domina militar Europa, Berlinul semnalează o schimbare geopolitică majoră — atât în interiorul Uniunii Europene, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

  • Cum încearcă Delphine Arnault, moştenitoarea LVMH, să redreseze Dior în plină criză a luxului şi să îşi lase amprenta asupra imperiului tatălui său

    Delphine Arnault, directorul general al Dior şi fiica fondatorului LVMH, Bernard Arnault, anunţă „un nou capitol” pentru unul dintre cele mai valoroase branduri din grup, într-un moment în care piaţa globală a luxului se confruntă cu un recul semnificativ. Cu vânzări estimate la 9,5 miliarde de euro în 2023, Dior traversează o etapă de tranziţie creativă şi operaţională, iar strategia Arnault pune accent pe un singur cuvânt-cheie: calitatea, scrie Financial Times.

    Numirea recentă a designerului Jonathan Anderson, cunoscut pentru transformarea Loewe într-un brand de referinţă, marchează un pas îndrăzneţ în strategia Dior. Anderson devine primul creator de modă de la Christian Dior încoace care preia controlul complet asupra ambelor linii – pentru femei şi bărbaţi. Decizia vine după aproape un deceniu sub conducerea Mariei Grazia Chiuri şi vizează redefinirea imaginii casei într-un climat de scădere a cererii, în special în Asia.

    Performanţa Dior în perioada 2017–2023 a fost una remarcabilă, cu venituri aproape cvadruplate, alimentate în mare parte de majorări succesive de preţuri. Însă mandatul Delphinei Arnault, început în 2023, coincide cu o perioadă dificilă pentru industria luxului, marcată de reducerea consumului în China, inflaţie şi o deteriorare a încrederii consumatorilor, accentuată şi de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu.

    Pe lângă provocările comerciale, brandul a fost afectat recent şi de o investigaţie privind practicile de muncă la subcontractori din Italia, încheiată printr-o înţelegere legală fără recunoaşterea vinovăţiei. Ca răspuns, Arnault a lansat o reformă internă, incluzând o nouă divizie industrială coordonată de foşti executivi de la Louis Vuitton şi EssilorLuxottica, pentru a aduce mai multă producţie în regim propriu şi a garanta standarde mai stricte de calitate.

    Dior îşi păstrează ambiţiile internaţionale, urmând să inaugureze noi magazine în Manhattan (iulie) şi Los Angeles (octombrie). Cu toate acestea, incertitudinile din SUA, unde speranţele unei reveniri a consumului de lux sunt afectate de instabilitatea economică şi tensiunile comerciale, rămân o piedică majoră în relansarea brandului la nivel global.

    Delphine Arnault consideră că pariul pe Anderson este unul pe termen lung şi nu se aşteaptă la rezultate imediate în vânzări.

     „Este nevoie de câteva sezoane pentru ca viziunea unui designer să se contureze”, a declarat ea, adăugând că viitorul Dior se va construi „pe materiale de excepţie, meşteşug şi excelenţă creativă”.

    Cu 18 colecţii pe an în responsabilitate, Anderson are o misiune ambiţioasă – iar Arnault este convinsă că este omul potrivit pentru a repoziţiona Dior în fruntea industriei de lux.

    Piaţa globală a luxului, estimată la aproximativ 330 de miliarde de euro în 2024, traversează o perioadă dificilă, marcată de încetinirea cererii pe principalele pieţe emergente şi de ajustările consumatorilor la creşterea preţurilor. LVMH, cel mai mare conglomerat de lux din lume, a raportat în 2023 o creştere a cifrei de afaceri de circa 12%, ajungând la peste 85 de miliarde de euro, însă profitabilitatea a fost afectată de majorarea costurilor şi schimbările în comportamentul consumatorilor.

    Dior, al doilea brand ca mărime în portofoliul LVMH, a înregistrat în 2023 venituri estimate la 9,5 miliarde de euro, conform estimărilor analiştilor HSBC, faţă de circa 2,5 miliarde de euro în 2017, când a început ascensiunea accelerată. Cu toate acestea, dinamica veniturilor a început să încetinească, iar în primul trimestru al lui 2024 vânzările organice ale Dior au scăzut cu aproximativ 5%, sub media de grup, potrivit declaraţiilor CFO-ului LVMH, Cécile Cabanis.

    Profitul operaţional al LVMH a suferit o ajustare, pe fondul costurilor ridicate pentru materiile prime şi creşterii cheltuielilor cu marketingul şi expansiunea reţelei de magazine. Analiştii estimează că marja operaţională a grupului a scăzut uşor sub pragul de 25%, reflectând provocările din segmentul de modă şi marochinărie, unde Dior joacă un rol esenţial. În acelaşi timp, divizia de vinuri şi băuturi a continuat să aducă contribuţii solide la profitabilitate.

    Impactul conflictului geopolitic din Orientul Mijlociu şi tensiunile comerciale internaţionale, în special între SUA şi China, continuă să adauge un nivel de incertitudine pentru strategiile de expansiune ale LVMH. Investiţiile în flagship store-uri în metropolele americane, cum sunt cele planificate în Manhattan şi Los Angeles, reprezintă un pariu pentru revenirea consumului de lux în regiune, considerată una dintre cele mai profitabile pieţe globale.

    În acest context, politica de preţuri a Dior, bazată pe creşteri regulate, se confruntă cu o presiune tot mai mare. Consumatorii manifestă un refuz tot mai clar faţă de majorările accelerate, iar Delphine Arnault subliniază că focusul va fi acum pe calitate şi valoare percepută, în speranţa de a stabiliza şi chiar inversa tendinţa descendentă.

     

  • Nik Storonsky, omul din spatele Revolut, unde au conturi peste 4 milioane de români, preia modelul lui Elon Musk de pachet salarial – dacă atinge o evaluare de 150 mld. dolari, va încasa bonusuri de miliarde de dolari

    Directorul executiv al Revolut, Nik Storonsky, ar putea primi un bonus de miliarde de dolari dacă va duce evaluarea fintech-ului la aproximativ 150 de miliarde de dolari, în cadrul unui pachet de compensaţii pe termen lung asemănător cu cel al lui Elon Musk.

    Storonsky, care a fondat start-up-ul evaluat la 45 de miliarde de dolari în 2015, beneficiază de un acord de stimulente extrem de generos, care i-ar creşte participaţia în Revolut cu câteva procente dacă evaluarea companiei se va tripla faţă de nivelul actual, potrivit unor persoane familiare cu situaţia.

    Valoarea totală a acţiunilor puse la dispoziţie ar putea ajunge la 10% din companie dacă toate obiectivele sunt atinse, a spus una dintre surse.

    Totuşi, pachetul este structurat în aşa fel încât să se acorde treptat, în etape, pe măsură ce compania atinge praguri de evaluare predefinite, a precizat sursa.

    Unii dintre cei implicaţi au comparat acordul lui Storonsky cu cel de tip „megabonus” obţinut de Elon Musk la Tesla în 2018 — cel mai mare pachet salarial din istoria SUA — care a dus la ani întregi de procese în instanţă.

    Acordul lui Storonsky a fost stabilit înainte de runda record de finanţare din 2021, când o investiţie condusă de SoftBank a dus evaluarea Revolut la 33 de miliarde de dolari.

    Potrivit celui mai recent raport anual al companiei, participaţiile directe şi indirecte ale lui Storonsky în acţiunile Revolut au depăşit 25% în aprilie anul acesta, în urma unei reorganizări a structurii de proprietate.

    Anterior, nicio persoană nu deţinea mai mult de 25% din acţiuni, deşi Storonsky era oricum considerat o persoană cu control semnificativ.

    Schema Revolut subliniază modul în care investitorii încearcă să motiveze conducerea de top să atingă obiective ambiţioase de creştere.

    Dacă Revolut ar atinge o evaluare de 150 de miliarde de dolari, ar aduce şi câştiguri uriaşe pentru investitorii iniţiali de tip venture capital, precum Index Ventures şi Balderton Capital.

    Storonsky a condus compania către evaluarea de 45 de miliarde de dolari anul trecut, când angajaţii şi investitorii timpurii au avut ocazia să vândă o parte din acţiunile lor. Conform informaţiilor publicate anterior de Financial Times, el a vândut acţiuni proprii în valoare de sute de milioane de dolari în cadrul tranzacţiei.

     

  • Oamenii l-au votat pe Nicuşor Dan preşedinte, nu pe Ilie Bolojan aşa cum acesta din urmă pare că începe să se comporte. Nu se poate să vii cu aceeaşi oameni, astăzi, şi să spui că vei reforma o Românie adusă în situaţia aceasta tocmai de cei care ar trebui schimbaţi

    Preşedintele Nicuşor Dan a pierdut un moment de avantaj strategic, prin numirea lui Ilie Bolojan ca premier, care va fi greu de recuperat. A fost prea repede capturat de politicieni.

    Din păcate nu a putut să se dovedească destul de iscusit să se izoleze de mâzga politică ce sufocă România în ultimii ani şi să-şi facă în jurul său un cerc puternic de competenţă prin care încet, încet să cureţe mlaştina.

    Se vede de la distanţă cum aceeaşi politicieni care au adus România în situaţia alarmantă de a căuta pentru salvarea bugetului 5-6 miliarde de euro, un nimic la un PIB de 400 de miliarde de EUR şi fonduri europene de 80 de miliarde de euro, se prefac acum că sunt foarte preocupaţi şi vor găsi soluţii. Cu o conducere competentă, aceste fonduri ar fi trebuit să ne aducă pe excedent bugetar şi comercial, nu pe deficit de 9% din PIB.

    Cum să crezi că Bolojan, Boloş, Câciu and co., adică găştile de partid şi de stat care-şi împart resursele României de decenii, vor putea face altceva decât ce au făcut până acum?

    În această lună de negocieri, preşedintele ar fi trebuit să fie destul de abil să-şi impună proprii oameni şi să joace partidele astfel încât să-şi atingă propriile obiective, pentru că acesta a fost mandatul dat de alegătorii săi.

    Nicuşor Dan a intrat în turul doi în faţa lui Crin Antonescu tocmai pentru că oamenii s-au săturat de aceleaşi personaje care sunt de profesie politicieni de decenii şi care doar mimează în faţă modernizarea şi restructurarea României doar ca să-şi asigure conturile de milionari în spate.

    A fost evident, încă de când a preluat mandatul de preşedinte interimar, că Ilie Bolojan este noua săgeată a vechilor structuri de partid, că în spatele său stau oameni precum Vasile Blaga şi alte personaje care învârt deciziile politice de decenii, care nu au încetat nicio clipă să facă jocurile de alocare a resurselor în folos propriu şi de mimare a unei administraţii eficiente.

    Oamenii nu ar trebui să se lase fermecaţi de această poveste a eficientului Ilie Bolojan care se aliniază perfect profilului de politician profesionist precum Marcel Ciolacu sau Sorin Grindeanu şi alţii care şi-au făcut din politică o profesie pentru că pur şi simplu nu au o profesie.

    S-a creat în România, în ultimele decenii, un strat de consilieri, de conducători de instituţii care-şi reaşează ploile guvern după guvern şi îi găseşti permanent în structuri cheie.

    Ilie Bolojan i-a forţat mâna preşedintelui prin acea conferinţă de presă despre situaţia bugetului, în care a fost evident că este depăşit de subiect. Numirea sa făcută în cele din urmă arată că Nicuşor Dan începe să fie prizonierul sistemului pentru care a primit mandat să-l destrame.

    Spartanii s-au bătut cu 300 de viteji şi au ţinut piept zecilor de mii de perşi. Acesta a fost de fapt mandatul lui Nicuşor Dan: să-i găsească pe aceşti 300 pornind de la 3, de la 30, de la 100 de oameni competenţi şi oneşti aşa după cum au fost vectorii de comunicare ai platformei cu care a câştigat alegerile.

    În această lună de negocieri, se vede de la distanţă, fără să cunoşti detalii, că a fost pur şi simplu lucrat, i s-a spus că nu se poate altfel. Dar după un prim compromis urmează al doilea şi aşa mai departe.

    Aşa cum a fost  în toţi aceşti ani ca o stâncă şi şi-a văzut de drumul lui, chiar dacă victoria era foarte departe şi miza foarte mare, noul preşedinte ar trebui să aibă încredere exact în modul în care a reuşit până acum, pe propriile speze,  calculând de unul singur unde şi cum trebuie să acţioneze. Este prea puternic în interior ca să se lase ameţit de cei care-i spun astăzi că nu se poate altfel. Parcursul său politic a arătat că se poate şi altfel, deşi majoritatea nu i-au dat deloc şanse în nicio etapă.

    Nu se poate să vii cu aceeaşi oameni, astăzi, şi să spui că vei reforma o Românie adusă în situaţia aceasta tocmai de cei care ar trebui schimbaţi.

    Partidele să fie puse în poziţia de a-ţi aduce alte garnituri, nu de a roti oamenii în posturi, iar dacă nu au să-şi găsească.

    La nivelul preşedinţiei trebuie constituit un corp de verificare a primilor 100 de oameni care vor conduce România şi de veto asupra propunerii partidelor. Cum adică venim cu aceeaşi oameni care se învârt prin diferite poziţii, ministere, consilii de administraţie sau de consilier de ani de zile şi aceeaşi tagmă? Nu găsim zece oameni profesionişti să conducă ministerul Finanţelor şi ANAF, cu 10-20 de ani de experienţă în Big4, cu studii în străinătate, validaţi de piaţă?

    Nu găsim specialişti în agricultură, care să ştie să formuleze cinci idei fără să se poticnească? Nu puteam găsi un premier care să fie în stare să facă o conversaţie în engleză şi franceză cu liderii lumii şi să aibă pe birou, în fiecare zi, Financial Times ca să ştie încotro se îndreaptă astăzi economia mondială?

    Nicuşor Dan să-şi manifeste puterea cu dreptul său de veto, să aducă în fruntea României oameni de nivelul său, România aşteaptă de la el mişcări curajoase. Vine dintr-un domeniu prea dur ca să accepte să lucreze cu “nobody”. Este suficient să apeleze, pur si simplu, chiar şi la foştii săi colegi de generaţie pentru că va avea garanţia unei gândiri structurate, ceea ce lipseşte astăzi în conducerea României.

    Astăzi, sentimentul multor din cei care l-au sprijinit este că a acceptat un compromis. Să sperăm că este parte a unui plan. Este necesar să ţină cont de acest sentiment şi să dea mesaje de încredere şi de forţă că are lucrurile sub control.

    Oamenii l-au votat pe Nicuşor Dan preşedinte, nu pe Ilie Bolojan aşa cum acesta din urmă pare că începe să se comporte. Să nu uite niciunul dintre ei asta.

     

  • Ce este Labubu, ”creatura” cu urechi mari, zâmbet larg şi dinţi ascuţiţi, care a devenit cel mai tare trend în lume

    Labubu este o păpuşă mică, cu o salopetă pufoasă cu urechi de iepuraş, ochi ca boabele de cafea şi un rânjet plin de dinţi ascuţiţi. E greu de spus dacă e adorabilă sau grotească — depinde din ce perspectivă priveşti. Însă un lucru e clar: Labubu a devenit o senzaţie globală şi un adevărat fenomen de business.

    Figurina a fost văzută agăţată la genţile unor celebrităţi ca Rihanna sau superstarul K-pop Lisa, iar succesul ei a propulsat acţiunile Pop Mart International — compania care o produce — cu peste 180% anul acesta. Astăzi, Pop Mart valorează peste 350 de miliarde de dolari HK (57,4 miliarde USD), fiind a treia cea mai valoroasă companie de proprietate intelectuală din lume, după giganţi precum Disney şi Nintendo, informează Business Times.

    Potrivit publicaţiei, cota de piaţă a păpuşii Labubu a explodat, iar pe 10 iunie o singură păpuşă a fost vândută la licitaţie cu peste 1,2 milioane de yuani (214.960 USD), stabilind un nou record pentru brand. La fel, la finele lunii mai, o figurină similară a obţinut peste 200.000 HKD la Sotheby’s Hong Kong.

    Labubu a fost cheia succesului Pop Mart: anul trecut, vânzările acestei serii au reprezentat aproape un sfert din veniturile totale. Popularitatea sa a generat cozi uriaşe la lansările de produse, licitaţii furibunde şi chiar o controversă la o bancă chineză. Povestea Labubu demonstrează cum un personaj complet necunoscut acum un deceniu a ajuns să fie cel mai râvnit obiect de colecţie al momentului.

    Strategia Pop Mart a fost simplă, dar genială: a mizat pe exclusivitate, raritate şi marketing viral. Compania a creat „cutii misterioase” (blind boxes), aşa că fanii nu ştiu niciodată ce culoare sau model vor primi. Astfel, colecţionarii devin şi mai hotărâţi să cumpere iar şi iar până obţin versiunea dorită — mai ales cele ultra-rare, cum ar fi un Labubu cu salopetă gri-închis şi dinţi curcubeu.

    Fenomenul Labubu arată forţa tot mai mare a industriei creative chineze de a crea branduri cu impact global. După succesul jocului video chinezesc Black Myth: Wukong, Labubu confirmă că ţara poate produce hituri culturale de talie mondială. „Creşterea acestor IP-uri chineze reflectă ascensiunea globală a culturii şi divertismentului chinezesc”, explică Fan Junhao, analist la Huatai Securities.

    Labubu este creaţia artistului hongkonghez Lung Kasing, care a inventat aceste spiriduşe forestiere în 2015 pentru seria sa de cărţi The Monsters. Conform poveştii, ele trăiesc ascunse prin păduri încă din vremea dinozaurilor, sunt doar în jur de 100 la număr şi toate sunt femele. În 2019, Lung a cedat drepturile de producţie către Pop Mart, iar compania le-a transformat într-o colecţie exclusivă, ce include variante de culori şi designuri diferite.

    Deşi la început păpuşile Labubu erau simple figurine de vinil, abia după ce Pop Mart le-a relansat ca pluşuri şi brelocuri, la începutul anului 2023, vânzările au explodat.

  • LVMH, în cea mai gravă criză din istoria sa: Bernard Arnault pierde 80 de miliarde de dolari şi poziţia de lider în topul celor mai bogaţi oameni din lume

    Grupul de lux LVMH se confruntă cu cea mai severă criză din istoria sa de peste trei decenii, în contextul unei scăderi accentuate a cererii în China, al intensificării tensiunilor comerciale cu SUA şi al problemelor interne privind structura corporativă. Preşedintele şi CEO-ul Bernard Arnault, fondatorul imperiului de lux, a fost retrogradat de pe primul pe al zecelea loc în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, potrivit Bloomberg.

    La adunarea generală anuală din aprilie, desfăşurată sub piramida de sticlă a Muzeului Luvru, Arnault a făcut un comentariu ironic în legătură cu muzica ambientală, semn al unei nemulţumiri generale într-un context tot mai tensionat pentru companie. Însă problemele LVMH depăşesc detalii de protocol şi reflectă o deteriorare sistemică a performanţei grupului.

    Acţiunile LVMH Moët Hennessy Louis Vuitton SE au scăzut cu aproape 50% faţă de vârful atins în aprilie 2023, ceea ce a dus la o pierdere de aproximativ 221 de miliarde de euro din capitalizarea bursieră. LVMH nu mai figurează printre cele mai mari trei companii din Europa şi a pierdut statutul de cea mai valoroasă companie din Franţa, titlu care aparţine acum rivalului Hermès.

    Conform analizelor AIR Capital, conglomeratul traversează cea mai gravă perioadă din istoria sa. „În ultimii 20 de ani, nu am observat niciodată atât de multe semnale negative în acelaşi timp”, a declarat Pierre-Olivier Essig, director de cercetare al firmei. Crizele anterioare, precum cea financiară globală sau pandemia, au avut un impact semnificativ, dar dimensiunea actuală a LVMH face ca declinul de acum să fie fără precedent.

    Interviuri cu surse interne, investitori şi analişti arată că grupul se confruntă cu o serie largă de dificultăţi în mai multe divizii cheie, inclusiv la Dior, Moët Hennessy şi Louis Vuitton. În plus, o serie de achiziţii agresive din ultimii ani au condus la un portofoliu de peste 75 de branduri, dificil de administrat eficient. Lipsa unui plan de succesiune clar contribuie la incertitudinile din jurul conducerii companiei.

    Pe fondul acestor evoluţii, averea netă a lui Bernard Arnault a scăzut de la 231 de miliarde de dolari în martie 2024 la aproximativ 149 de miliarde de dolari în prezent. LVMH nu a oferit un comentariu oficial în legătură cu aceste probleme.

    Anul trecut, Arnault devenise primul lider din afara Americii de Nord care a ocupat prima poziţie în topul miliardarilor globali. În 2024, LVMH a fost în centrul atenţiei şi prin parteneriatele sale cu Jocurile Olimpice de la Paris. Astăzi, însă, grupul francez se vede depăşit de rivali mai agili precum Hermès şi Richemont, într-un context în care întreaga piaţă a luxului personal traversează o perioadă de contracţie.