BusinessMagazin

Tag: mediu

  • Banana discordiei

    Gândită de creatorul său, artistul australian Adam Stone, drept un comentariu asupra excesului nesustenabil din societatea actuală şi asupra impactului de mediu pe care îl are acesta, o sculptură din oraşul Melbourne stârneşte controverse.

    Sculptura, o banană antropomorfizată intitulată „Fallen Fruit” a fost amplasată aproape de o intersecţie din oraş în cadrul unui proiect de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei, primind aprecieri, dar şi critici.

    Acestea din urmă au venit deoarece lucrarea a fost plătită de autorităţi din bani publici, multă lume considerând că fondurile puteau fi cheltuite mai bine. Pe lângă aprecieri sau critici, banana din intersecţie a atras şi atenţia unor persoane care au încercat s-o taie în timpul nopţii cu fierăstrăul, scrie The Guardian.


     

  • Banana discordiei

    Gândită de creatorul său, artistul australian Adam Stone, drept un comentariu asupra excesului nesustenabil din societatea actuală şi asupra impactului de mediu pe care îl are acesta, o sculptură din oraşul Melbourne stârneşte controverse.

    Sculptura, o banană antropomorfizată intitulată „Fallen Fruit” a fost amplasată aproape de o intersecţie din oraş în cadrul unui proiect de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei, primind aprecieri, dar şi critici.

    Acestea din urmă au venit deoarece lucrarea a fost plătită de autorităţi din bani publici, multă lume considerând că fondurile puteau fi cheltuite mai bine. Pe lângă aprecieri sau critici, banana din intersecţie a atras şi atenţia unor persoane care au încercat s-o taie în timpul nopţii cu fierăstrăul, scrie The Guardian.


     

  • Care sunt noile tarife ale Transelectrica: Tariful de transport creşte la circa 24 lei/MWh, plus 16,6%. Scădere de 15% pentru preţurile privind serviciul de sistem

    Transelectrica (TEL), monopol natural pe piaţa locală de energie electrică, a informat marţi, 7 decembrie la Bursa de Valori Bucureşti privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a componentelor tarifului de transport de introducere a energiei electrice în reţea (TG) şi de extragere a energiei electrice din reţea (TL), a tarifului pentru serviciul de sistem şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă.

    În consecinţă, tariful mediu pentru serviciul de transport va creşte de la 20,55 lei/MWh aplicabil de la 1 ianuarie/1 martie 2021 la 23,96 lei/MWh de la 1 ianuarie 2022, reprezentând un plus de circa 16,6%.

    Noul preţ este compus din componenta de introducere a energiei electrice şi de cea a extragerii energiei, adică din 1,49 lei/MWh, respectiv 22,47 lei/MWh. De asemenea, tarifele pentru serviciul de sistem vor scădea de la 10,83 lei la 9,22 lei/MWh, minus 14,9%. Tarifele menţionate nu includ TVA.

    „Preţul reglementat pentru energia electrică reactivă, practicat de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” S.A.cu respectarea prevederilor din reglementările specifice, aprobat de ANRE, este 0,0907 lei/kVArh (nu include acciza si TVA). Preţul are la bază preţul mediu estimat al energiei electrice active pentru acoperirea consumului propriu tehnologic în reţeaua de transport, de 302,33 lei/MWh, aprobat de ANRE pentru anul 2021, exprimat in termenii anului 2022”, reiese din documentul publicat la BVB.

    Acţiunile TEL s-au depreciat cu 14,5% în 2021, pe fondul unui rulaj de 85 de milioane de lei. Compania afişează o capitalizare de 1,6 miliarde de lei.

     

  • Care sunt sectoarele cu cea mai bună evoluţie în primul an de pandemie şi cine sunt cei mai mari pierzători

    Sunt aproximativ 60 de sectoare majore în economie, o parte industrii care reprezintă adevăraţi piloni de sprijin pentru mediul de business local, dar şi unele domenii poate mai puţin vizibile sau contorizabile, dar care sunt însă la fel de importante pentru bunăstarea unei ţări. În total, circa 770.000 de firme alcătuiau la finalul anului trecut întreg ecosistemul local de business, care angrenează în mecanismele sale circa 4 milioane de oameni, cunoscuţi mai simplu sub denumirea de salariaţi. Fiecare companie, dar şi fiecare angajat activează, respectiv lucrează într-un anumit sector. Ce a însemnat pandemia pentru toţi şi toate? Răspunsul diferă de la caz la caz.

    Doar patru sectoare majore din economie – construcţiile, posta şi curieratul, activităţile veterinare şi fabricarea produselor din tutun – au reuşit să crească anul trecut cu peste 10%, într-o economie afectată de pandemia de Covid-19, care a pus pe pauză anumite industrii şi care i-a făcut pe consumatori mai prudenţi în achiziţii. Dintre cele 63 de domenii mari analizate de ZF, mai puţin de un sfert, respectiv 15, au fost pe plus comparativ cu 2019 în ceea ce priveşte valoarea, o dovadă clară privind impactul pe care criza sanitară ‒ devenită şi economică – l-a avut asupra mediului de business local.

    Este interesant de observat că cifrele nu doar că nu mint, ci pictează un tablou foarte elocvent pentru ceea ce s-a întâmplat efectiv anul trecut.

    Construcţiile – fie ele case, blocuri, hale industriale sau chiar clădiri de birouri ‒ au continuat să se ridice în plină pandemie. Când aproape nimic altceva nu mai funcţiona, oamenii lucrau de zor pe şantierele din toată ţara. Şi cum avioanele erau staţionare la sol, magazinele de modă sau cosmetice erau închise, iar oamenii stăteau acasă şi în casă mai mult decât oricând, vânzările de imobile au fost pe val, ca de altfel şi alte domenii adiacente, precum comerţul cu electrocasnice, cu mobilă sau articole de bricolaj. Românii au investit în 2020 în lucruri palpabile şi în a-şi face şederea mai confortabilă în propria locuinţă ‒ nouă sau veche.

    În 2020, din statistici au dispărut 5.500 de firme şi 300.000 de salariaţi. În ceea ce priveşte numărul de actori economici, cu adevărat impactul pandemiei se va vedea în 2021, dat fiind că anul trecut statul încă pompa bani în mediul de business pentru a-l ţine în viaţă, chiar dacă „pe perfuzii”.

    Aceste schimbări în comportamentul de consum sunt confirmate şi de cifre, comerţul cu amănuntul cu produse nealimentare crescând anul trecut cu 3,6%. Această valoare ia în calcul însă şi moda, cosmeticele, carburanţii şi medicamentele, motiv pentru care avansul e unul temperat.

    Şi comerţul alimentar – analizat separat – se află printre sectoarele cu tracţiune în 2020, când vânzările au crescut cu aproape 9% în medie. Diferenţele de la lună la lună sunt însă majore. Februarie şi martie au fost luni de panică, de cumpărături impulsive şi de stoc, urmate de un aprilie pe minus, în care consumul s-a făcut în mare parte din ceea ce exista deja în cămară sau în frigider. Apoi, lucrurile s-au mai echilibrat pe parcursul anului, odată ce şi parcursul bolii a fost mai predictibil sau odată ce teama s-a mai atenuat.

    Totuşi, când vine vorba de comerţ – indiferent de tipul său – există un câştigător suprem, şi anume online-ul, care a fost de altfel motorul întregii economii, trăgând după sine şi alte sectoare. Nu există un CAEN special pentru comerţ online, dar o dovadă clară a evoluţiei sale spectaculoase o reprezintă creşterea pieţei de poştă şi curierat, de 15,7%, a doua cea mai mare din economie, după construcţii.

     

    Podiumul este completat de un domeniu poate mai puţin vizibil pentru publicul larg – activităţile veterinare. Totuşi, e vorba de o industrie de 1,7 mld. lei anul trecut, plus 12,8%, unde lucrează 7.500 de oameni. Cum a ajuns acest sector în lumina reflectoarelor? Tot datorită pandemiei. Timpul îndelungat petrecut la interior precum şi regulile de distanţare socială impuse de autorităţi i-au determinat pe oamenii din toată lumea, inclusiv România, să adopte sau să cumpere un animal de companie, fie el câine, pisică, hamster sau altă vietate. Fie doar pentru că aveau nevoie de companie, fie că aveau nevoie de o scuză în plus pentru a ieşi din casă, oamenii au decis în 2020 mai mult ca niciodată să aibă un pet, însă trendul exista deja într-o lume tot mai grăbită şi mai singură. Astfel, în jurul animalelor de companie s-a construit o adevărată industrie, de la cabinete veterinare la saloane de cosmetice pentru căţei şi pisici, la hoteluri de profil şi la producţia de haine sau jucării specifice.

    Orice criză îşi pune amprenta diferit asupra domeniilor din economie însă, spre deosebire de oricare altă perioadă dificilă de până acum, pandemia a avut o serie de particularităţi, fiind în primul rând o problemă a sistemului sanitar. De aceea, unele domenii au continuat să funcţioneze normal – comerţul online, retailul farma sau alimentar, curieratul sau livările la domiciliu. Altele s-au oprit aproape complet timp de câteva luni, lucru care nu s-a mai petrecut niciodată până acum. Turismul – cu toate subdomeniile sale – a fost poate cel mai lovit şi pare că va mai avea nevoie de nişte ani să îşi revină. Iar asta se vede, din nou, în cifre.

    Transportul aerian, agenţiile de turism şi industria spectacolelor sunt perdanţii anului trecut, postând scăderi de business ce depăşesc 50% şi urcă până la chiar 90%. Avioanele au stat mai mult la sol în 2020, agenţiile de turism nu au avut nici clienţi, dar nici destinaţii pe care să le vândă pentru că multe ţări şi-au închis graniţele pentru călători, iar industria spectacolelor a tras cortina în prima parte a anului trecut şi nu a ridicat-o până în 2021.

    La fel ca în cazul evoluţiilor pozitive, şi cele negative sunt înlănţuite. Oamenii nu au mai călătorit, nu au mai mers la birou, nu au mai ieşit cu zilele din casă, aşa că şi vânzările de maşini s-au prăbuşit, iar odată cu ele şi producţia de profil, motorul principal al economiei şi mai ales al exporturilor locale. Circa 135.000 de oameni lucrau la final anului trecut în domeniul fabricării autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, cu 28.000 mai puţini ca în 2019. Industria a ajuns la 73,5 mld. lei, cu 21% sub nivelul dinainte de pandemie.

    Nici HoReCa nu a dus-o prea bine, nici industria de activităţi sportive, recreative şi distractive, toate fiind dependente de apetitul oamenilor de a ieşi, de a se plimba şi totodată de libertatea lor de a o putea face.

    Sunt mai bine de 20 de sectoare economice – dintre cele peste 60 analizate de ZF – care au postat scăderi de business de două cifre (peste 10%). Tocmai de aceea este relevantă analiza sectorială, ţinând cont că cifra de afaceri totală a companiilor din România a scăzut cu doar 5,5% în 2020, un an atipic, marcat de pandemia de Covid-19, care a adus cu sine şi o criză economică în multe sectoare. Astfel, la o privire de ansamblu, lucrurile nu arată dramatic, dar analizate în amănunt, ele spun o altă poveste.

    Datele de la Registrul Comerţului mai relevă şi că din statistici au dispărut
    5.500 de firme, dar şi 300.000 de salariaţi în 2020. În ceea ce priveşte numărul de actori economici, cu adevărat impactul pandemiei se va vedea în 2021, dat fiind că anul trecut statul încă pompa bani în mediul de business pentru a-l ţine în viaţă, chiar dacă „pe perfuzii”. În acest an se vede deja o creştere majoră a numărului de insolvenţe, care mai departe se poate traduce şi în falimente, radieri sau dispariţii de companii.

    În ceea ce priveşte numărul de salariaţi şi evoluţia cifrei de afaceri totale, estimările pentru 2021 sunt optimiste după primele opt luni, mai ales cele venite din partea executivilor şi specialiştilor din domeniile puternic afectate. Ei spun că era greu să fie un an mai slab ca precedentul, pentru că mai rău nu se poate. Totuşi, în contextul actual al pandemiei, cu un val 4 ce doboară record după record, nimeni nu se mai aventurează în a înainta cifre sau estimări. All bets are off!

  • CSR 2021: Şcoala de olărit de la Colţi, o şansă de reînviere a unui vechi meşteşug românesc

    Xella România

     

    Motivaţie: Tradiţia milenară a ceramicii de pe Valea Buzăului a fost dată uitării odată cu închiderea ultimelor ateliere şi dispariţia fizică a ultimilor olari din zonă, spun reprezentanţii companiei, potrivit cărora cele mai cunoscute centre de olărit buzoiene erau la Olari, Mânzăleşti, Grabicina, Joseni, Bisoca, Poşta Câlnău, fiind legate, fiecare, de câte un filon excepţional de lut.

    „Această poveste trebuie spusă în continuare şi creat un nou viitor pentru meşteşugul olăritului, unul sustenabil care să susţină dezvoltarea comunităţii locale din Buzău şi să-i servească pe cei în situaţii vulnerabile.” Xella este principalul producător de BCA din ţară, reprezentat în România de brandurile Ytong, Macon, Silka şi Multipor. An de an, Xella alege să contribuie măsurabil la îmbunătăţirea mediului construit în România.

    Tocmai în spiritul acestei determinări, a decis susţinerea „Şcolii de olărit de la Colţi”, primul atelier de acest fel din zonă, deschis ca spaţiu de lucru al artiştilor în regim de rezidenţă şi şcoală. Şcoala de olărit este un proiect dezvoltat „în spiritul valorilor care ne ghidează întreaga activitate – solidaritate şi responsabilitate – şi suntem mândri să fim parte dintr-un proiect ce va reprezenta un viitor reper cultural important din zona Buzăului, care va susţine olăritul local şi naţional şi care va avea, de asemenea, beneficii sociale pentru comunitatea locală”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului: Şcoala de olărit de la Colţi va funcţiona sub forma unui spaţiu cultural şi va avea ca domeniu principal de activitate olăritul. Totodată, la noua şcoală se vor desfăşura workshopuri şi ateliere de olărit pentru copii şi adulţi, ateliere de terapie prin artă, cât şi cursuri de formare profesională în domeniul ceramicii. Casa de rezidenţă a şcolii va funcţiona ca atelier, rezidenţă permanentă şi şcoală unde artişti ceramişti români vor putea crea, lucra şi transmite mai departe doritorilor arta olăritului şi a ceramicii. De asemenea, aici se vor organiza tabere de artă în parteneriat cu instituţii culturale, cum ar fi UNARTE Bucureşti sau Uniunea Artiştilor Plastici.

    Proiectul reprezintă efortul Centrului de Artă Aluniş care a reuşit să atragă parteneri importanţi, Xella reprezentând furnizorul ales pentru soluţii de zidărie eficiente energetic, necesare construirii unei clădiri cu un consum redus de energie. Soluţia aleasă, zidăria Ytong, este un material natural produs din nisip, var, ciment şi apă, materii prime extrase prin procedee neinvazive, echilibrul natural nefiind astfel afectat, iar produsul obţinut fiind unul ecologic şi sustenabil. În suprafaţă totală de aproximativ 200 de metri pătraţi, Xella sprijină construcţia cu toată zidăria necesară finalizării clădirii, atât pentru zidurile exterioare, cât şi pentru cele interioare.

    Rezultate: După terminarea lucrărilor, la „Şcoala de olărit de la Colţi” vor fi create obiecte de artă din ceramică care, ulterior, vor fi promovate împreună cu moştenirea local culturală printr-o serie de expoziţii în ţară, dar şi în mediul online. Obiectele de artă vor fi, totodată, introduse şi în circuitul comercial, magazinul Centrului de Artă Aluniş, Muzeul Chihlimbarului, Casa Vergu-Mănăilă, dar şi alte magazine de obiecte tradiţionale şi artizanat din ţară.

    Pe lângă impactul cultural,  „Şcoala de olărit de la Colţi” are o importantă componentă socială, de a ajuta la dezvoltarea zonei, a comunităţii locale şi a oferi sprijin celor aflaţi în situaţii vulnerabile. Pe termen lung, şcoala va susţine practica olăritului din România, va îmbogăţi viaţa culturală a Buzăului, va atrage turişti şi va contribui la veniturile locale. Construirea acestei şcoli va transmite un semnal pozitiv comunităţii de artişti români, cu atât mai mult în această perioadă pandemică, în care activitatea culturală are de suferit.

  • Deloitte: Obligaţiile de raportare privind aspectele de mediu ale companiilor: declaraţia nefinanciară şi regulamentul privind taxonomia

     

    Între raportarea trimestrială, pregătirea pentru raportarea în format electronic european (European Single Electronic Format – ESEF) şi aprobarea politicii de remunerare, companiile trebuie să ţină pasul şi cu o serie de cerinţe suplimentare privind raportarea nefinanciară, aspect care poate avea un impact asupra raportării financiare.

    Potrivit Directivei 2014/95/EU privind raportarea nefinanciară (Non-Financial Reporting Directive – NFRD), transpusă local prin Ordinul ministrului finanţelor publice (OMFP) 1802/2014 şi OMFP 2844/2016, societăţile comerciale cu peste 500 de angajaţi aveau obligaţia să prezinte o evaluare a impactului pe care activitatea acestora o are asupra mediului, a aspectelor sociale şi a tratamentului aplicat angajaţilor, dar şi un bilanţ al eforturilor privind respectarea drepturilor omului, eradicarea corupţiei şi a mitei şi asigurarea diversităţii în consiliile companiei (în ceea ce priveşte vârsta, sexul, mediul educaţional şi profesional).

    În urma adoptării Pactului Verde European, a apărut necesitatea de a avea criterii unitare privind raportarea activităţilor economice care pot fi considerate durabile din punctul de vedere al mediului, criterii care să asigure creşterea transparenţei şi a coerenţei clasificării acestor activităţi şi limitarea riscului de dezinformare ecologică.  

    Astfel, în iunie 2020 a apărut Regulamentul (UE) 2020/852 (Regulament), aplicabil pentru raportările financiare publicate începând cu 1 ianuarie 2022 pentru exerciţiul financiar anterior (2021). Acesta introduce şase obiective tematice: atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, folosirea durabilă a apelor, protecţia acestora şi a resurselor marine, tranziţia către o economie circulară, prevenirea şi controlul poluării şi protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor, din perspectiva cărora trebuie analizate activităţile economice ale companiilor cu scopul de a atesta dacă acestea sunt durabile din punct de vedere al mediului. Astfel, regulamentul solicită societăţilor comerciale care aplică NFRD să includă în declaraţia nefinanciară sau în declaraţia nefinanciară consolidată, pe lângă aspectele menţionate anterior, informaţii cu privire la modul şi măsura în care activităţile companiei sunt asociate cu activităţi economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului (Regulamentul UE 2020/852).

    În momentul redactării declaraţiei nefinanciare, companiile trebuie să aibă în vedere o serie de indicatori-cheie de performanţă în domeniul climei, precum proporţia din cifra de afaceri obţinută din produse sau servicii asociate cu activităţi economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului în conformitate cu cerinţele Regulamentului, proporţia din cheltuielile de capital şi proporţia din cheltuielile de exploatare legate de active sau procese asociate cu activităţi economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului.

    Pentru a putea întocmi această raportare, societăţile comerciale trebuie să facă o analiză a cifrei de afaceri, imobilizărilor corporale şi necorporale, precum şi a cheltuielilor de exploatare din prisma activităţilor eligibile conform taxonomiei şi să determine ponderea activităţilor considerate sustenabile din totalul elementelor financiare. Acest demers presupune identificarea activităţilor societăţii conform clasificărilor menţionate în taxonomie (în principal pe baza codurilor CAEN), verificarea dacă acestea sunt eligibile sau nu din punct de vedere al taxonomiei din Regulament, examinarea dacă aceste activităţi îndeplinesc criteriile tehnice incluse în taxonomie, respectiv contribuţia în mod substanţial la unul sau mai multe dintre obiectivele de mediu şi lipsa unui prejudiciu adus în mod semnificativ unuia dintre obiectivele de mediu. Toate aceste procese trebuie realizate în conformitate cu garanţiile minime, respectiv prin respectarea drepturilor omului.

    În determinarea criteriilor tehnice, societăţile comerciale care urmăresc obiectivul de mediu privind atenuarea schimbărilor climatice trebuie să aibă în vedere cerinţele Regulamentului, precum aportul substanţial adus la stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră prin evitarea sau reducerea acestora sau prin creşterea absorbţiei de gaze cu efect de seră şi coerenţa cu obiectivul pe termen lung privind limitarea încălzirii climatice menţionate în cadrul Acordului de la Paris. Respectivul obiectiv de mediu ar trebui interpretat în conformitate cu dreptul relevant al Uniunii, inclusiv cu Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.

    Pentru moment, taxonomia este dezvoltată doar pentru primele obiective de mediu din cele şase prezentate în Regulament. Regulamentul nu aduce modificări privind auditarea declaraţiei financiare, acesteia fiindu-i aplicabile cerinţele incluse în NFRD. Aceste cerinţe se vor modifica odată cu adoptarea noii directive privind raportarea de sustenabilitate corporativă (Corporate Sustainability Reporting Directive – CSRD).  

    Cerinţa regulamentului a fost preluată local prin Ordinul 1239/octombrie 2021, publicat pe 22 octombrie 2021. În acest context, societăţile comerciale trebuie să se informeze asupra noilor cerinţe incluse în Regulament şi să se pregătească pentru colectarea informaţiilor necesare prezentării indicatorilor din declaraţia nefinanciară.

    Material de opinie de Corina Dimitriu, Partener Audit şi Liderul serviciilor de asigurare privind rapoartele de sustenabilitate, şi Sorin Elisei, Director şi Liderul practicilor de energie şi sustenabilitate, Deloitte România

  • Norul de cenuşă vulcanică produs de erupţia vulcanului Cumbre Vieja traversează de azi România

    Norul de cenuşă vulcanică produs de erupţia vulcanului Cumbre Vieja, din Insulele Canare, va traversa teritoriul României începând de duminică, până miercuri, 28 septembrie, anunţă Ministerul Mediului.

    Ministerul Mediului a transmis, duminică, faptul că norul de cenuşă vulcanică produs de erupţia vulcanului Cumbre Vieja, din Insulele Canare, va traversa teritoriul României începând de astăzi şi până pe 28 septembrie.

    „Datele primite de Administraţia Naţională de Meteorologie RA, furnizate de Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus EU arată că în cursul ultimelor zile, în sudul şi vestul Europei, concentraţiile de dioxid de sulf, pe întreaga coloană de aer (între sol şi altitudinea de 10.000 de metri), s-au menţinut la valori ridicate, iar evoluţia estimată pentru propagarea acestui nor indică apropierea sa de vestul României, într-o primă etapă – duminică, 26 septembrie, apoi extinderea sa – luni, 27 septembrie. Circulaţia aerului se realizează din sector predominant sud-vestic favorizând-se, astfel, deplasarea către est a norului care va traversa teritoriul României, în intervalul menţionat”, scriu, pe pagina oficială de Facebook, reprezentanţii Ministerului Mediului.

    Norul de cenuşă vulcanică este un amestec de vapori de apă, de gaz vulcanic şi particule fine, solide, de magma pulverizată, solidificată şi răcită.

    Potrivit sursei citate, reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi gestionată de Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului – ANPM asigură monitorizarea permanentă a calităţii aerului înconjurător pe întreg teritoriul României.

    Datele privind concentraţiile orare provenite din monitorizarea poluanţilor precum SO2, pulberi în suspensie (fracţiile PM10 şi PM2.5), NOx şi CO fi consultate pe www.calitateaer.ro

    Până în prezent nu sunt puse în evidenţă creşteri ale poluanţilor atmosferici, conform Ministerului Mediului.

    Norul de gaze provocat de erupţia vulcanului din La Palma a ajuns deasupra Europei, după erupţia de duminică, 19 septembrie. Aproape 7.000 de persoane au fost evacuate de pe insulă, iar sute de case au fost distruse.

  • Sectorul din România unde salariu mediu net a ajuns la 8439 de lei

    Salariul mediu net a ajuns în iunie la 3541 lei, în creştere cu 7,4% faţă de iunie 2020 şi cu 1,4% faţă de luna precedentă, cele mai mari valori fiind în continuare în în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), cu o medie de 8439 lei, arată datele INS.

    Cele mai mici valori ale salariului rămân în hoteluri şi restaurante, unde media naţională este de 1926 lei.

    Câştigul salarial mediu brut a fost în iunie de 5779 lei, cu 84 lei (Ă1,5%) mai mare decât în luna mai 2021.

    Indicele câştigului salarial real a fost 103,3% pentru luna iunie 2021 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 101,1% pentru luna iunie 2021 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 229,2%, cu 2,6 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna mai 2021.­

    În luna iunie 2021, în majoritatea activităţilor economice slariul mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori de fidelitate), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

    De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), reluării activităţii anumitor agenţi economici, cât şi disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în activităţi de editare, cu 20,9%, şi  cu 10,5-15% în telecomunicaţii, transporturi aeriene, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.

    Creşteri de 5-9,5% au fost consemnate în fabricarea produselor din tutun, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.

    Scăderile salaiului mediu net au fost determinate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în extracţia cărbunelui superior şi inferior, cu 16,1%, respectiv cu 9,6% ȋn extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale.

    Salariul mediu din tranzacţii imobiliare, activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, transporturi terestre şi transporturi prin conducte, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, colectarea şi epurarea apelor uzate s-a redus cu 1-4%.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+0,5%), respectiv în administraţie publică (+0,1%). În sănătate şi asistenţă socială, câştigul salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna precedentă (-2,0%).

     

  • Jobul din România unde se câştigă 8.700 lei net pe lună şi nu se găsesc destui candidaţi

    Salariul mediu net a fost de 3.545 lei în luna iulie, în creştere faţă de luna precedentă cu 4 lei (plus 0,1%) şi cu 5,1% faţă de perioada similară a anului trecut, cele mai mari valori înregistrându-se  în continuare în industria IT, de 8.709 lei, iar cele mai mici în sectorul hoteluri şi restaurante (1.914 lei), arată datele publicate vineri de INS.

    Indicele câştigului salarial real a fost 100,1% pentru luna iulie 2021 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi de 99,1% faţă de iunie 2021.

    Câştigul salarial mediu brut a fost 5.780 lei, cu doar 1 leu mai mare faţă de luna iunie 2021.

    Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 227,2%, cu 2 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iunie 2021.­

    (Sursa:INS)

    În luna iulie 2021, în majoritatea activităţilor economiei, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

    De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), reluării activităţii anumitor agenţi economici, cât şi disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în sectoarele extracţia cărbunelui superior şi inferior, cu 21,7%, în transporturi aeriene, intermedieri financiare, fabricarea altor mijloace de transport şi  extracţia minereurilor metalifere, cu majorări cuprinse între 8,0% şi 13,0% .

    Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie 2021 au fost cauzate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

    De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost consemnate în activităţile de editare, minus 13,6% şi în sectoarele fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, unde scăderile s-au situat între 8,0% şi 12,5%.


     

  • Studiu de mediu. Giganţii industriei de carne poluează mai mult decât Germania

    Fermele de animale au un impact semnificativ asupra mediului, dar niciun guvern nu impune plafoane pentru emisiile de gaze cu efect de seră.

    Datorită miliardelor de euro pe care le primeşte ca finanţare, producţia de proteine de origine animală este în expansiune. Pe baza vânzărilor, cea mai mare companie zootehnică din lume este multinaţionala braziliană JBS.
    Producţia de carne pune în pericol sănătatea planetei, relevă studii bazate pe cifre privind compoziţia aerului, analize făcute de diverse organizaţii. Cele mai mari 20 de ferme de creştere a animalelor din lume sunt responsabile pentru mai multe gaze cu efect de seră decât produc state ca Germania, Franţa sau Marea Britanie.
    Aceşti uriaşi ai cărnii şi produselor lactate emit împreună 932 de milioane de tone de CO2, în timp ce Germania – care este ţara care poluează cel mai mult dintre cele 3 puteri mondiale menţionate – se opreşte la 902.

    Multinaţionala braziliană JBS, cea mai mare companie zootehnică din lume pe baza vânzărilor, este responsabilă pentru mai mult de un sfert din aceste emisii. Primele cinci produc la un loc mai mult dioxid de carbon decât greii petrolului – Big Oil, cum ar fi Exxon, Shell sau BP.

    O fotografie a momentului a fost făcută de Meat Atlas 2021, cel mai recent raport de „fapte şi cifre despre animalele pe care le mâncăm”, scris de activiştii reţelei de mediu Friends of the Earth Europe şi de fundaţia politică Heinrich Böll Stiftung.

    Atlasul reuneşte o serie de date şi cercetări de la diferite ONG-uri şi instituţii pentrucu scopul de a contura impactul producţiei de carne asupra lumii actuale, inclusiv a climei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro