BusinessMagazin

Tag: masuri

  • Măsuri stricte în Marea Britanie ce alarmează sectorul turistic

    Premierul Boris Johnson a declarat că evaluează opţiunea de a-i carantina în hoteluri pe cei care ajung în Marea Britanie, pentru a preveni riscul răspândirii virusului şi acela ca vaccinurile să nu fie suficient de eficiente în cazul noilor tulpini, scrie Reuters.

    Ministrul responsabil pentru campania de vaccinare, Nadhim Zahawi, a spus, la rândul său, că detaliile vor fi date publicităţii mai târziu: „Guvernul analizează, aşa cum a confirmat şi premierul, politica de carantină în hoteluri şi vom face un anunţ în acest sens”.

    Marea Britanie a suferit o creştere accentuată a numărului de infecţii şi decese în noul an, alimentată parţial de o nouă variantă extrem de contagioasă a virusului identificată pentru prima dată în sud-estul Angliei.

    Există, de asemenea, îngrijorări cu privire la posibilul impact al altor tulpini din Africa de Sud şi Brazilia, dar şi dileme despre impactul vaccinurilor asupra noilor tulpini.

    BBC a susţinut că noua măsură de carantinare în hoteluri ar viza sosirile din cea mai mare parte a Africii de Sud şi America de Sud, precum şi din Portugalia. Cei care intră din aceste zone în Marea Britanie ar urma să se izoleze într-un hotel timp de 10 zile.

    Măsurile, care ar fi printre cele mai stricte din Europa dacă ar fi introduse, au alarmat industria călătoriilor care se luptă deja pentru supravieţuire.

    „Să sperăm că este pentru cât mai puţine zone posibil, pentru că, sincer, turismul a fost deja decimat anul acesta şi într-adevăr acesta este ultimul lucru de care avem nevoie”, a declarat pentru BBC Joss Croft, director executiv al UKinbound, care reprezintă sectorul turistic al Marii Britanii.

    În altă ordine de idei, însă, ministrul responsabil pentru campania de vaccinare, Nadhim Zahawi, a spus că oamenii nu ar trebui să rezerve călătorii în străinătate pentru această vară, fiind „prea curând”.

  • Economia zonei euro se îndreaptă rapid către o nouă recesiune: Ultimele măsuri de carantină pub încrederea privind revenirea economiei sub semnul întrebării

    Economia zonei euro continuă să înregistreze scăderi în luna ianuarie pe măsură ce ultimele măsuri de carantină afectează activitatea business-urilor, potrivit Bloomberg.

    Indicele IHS Markit – care monitorizează activitatea sectorului privat – a ajuns la 47,5, sub pragul de 50 care desparte contracţia şi creşterea economică, în condiţiile în care serviciile au scăzut în cel mai rapid ritm din mai 2020 încoace.

    Producătorii, spre deosebire de furnizorii de servicii, au simţit mai puţin efectele măsurilor de distanţare socială şi restricţiilor de circulaţie şi rămân relativ optimişti privind următoarele 12 luni, însă vor trebui să se confrunte cu o nouă serie de provocări. Timpul de livrare al furnizorilor a crescut în mod constant, ajungând la maximul ultimilor 23 de ani, iar costurile de producţie au raportat cea mai rapidă creştere din ultimii doi ani.

    „Dubla recesiune devine tot mai plauzibilă în zona euro. Încurajările vin de pe urma faptului că impactul va fi mai slab prin comparaţie cu primăvara anului trecut, reflectând rezistenţa sectorului manufacturier, creşterea nivelului de cerere pentru bunurile de export şi reducerea numărului de restricţii”, spune Chris Williamson, chief business economist al IHS Markit.

    Între timp, nivelul şomajului din zona euro a scăzut pentru a unsprezecea lună consecutivă, însă au scăzut şi aşteptările mediului de business pentru următoarele 12 luni.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a declarat recent că pachetul de stimulente, care a fost extins în decembrie, va oferi suficient de mult sprijin pentru a ajuta economia zonei euro în perioada imediat următoare. Astfel, BCE intenţionează să lanseze un program de 1.850 de miliarde de euro până în martie 2022 şi să le ofere posibilitatea băncilor de a obţine finanţări pe termen lung la dobânzi de până la minus 1%.

     

  • Cristian Bichi, BNR: Banca Mondială spune că România este printre ţările cele mai active în luarea de măsuri financiare ca reacţie la pandemia Covid-19

    Un studiu recent al Băncii Mondiale analizează acţiunile întreprinse în sectorul financiar de autorităţile din 154 de ţări şi alte jurisdicţii, ca răspuns la actuala pandemie, pentru a sprijini debitorii aflaţi în dificultate (“financial distress”) şi a menţine furnizarea de servicii financiare critice pentru economia reală. România apare încadrată în categoria statelor cu cel mai înalt nivel de activitate în această privinţă. 

    Documentul de lucru “Inventarierea răspunsului de politică în sectorul financiar la COVID-19 în lume”[i] a fost publicat în decembrie 2020. El surprinde politicile privind sectorul respectiv adoptate de guverne, bănci centrale, autorităţi de reglementare financiară şi organizaţii ce stabilesc standarde internaţionale urmare şocului macrofinanciar indus de pandemia Covid-19. Autorii studiului consideră această activitate ca fiind de interes, întrucât permite: (1) compararea politicilor statelor cu cele mai bune practici în domeniu, (2) evaluarea efectivităţii măsurilor şi a posibilelor consecinţe nedorite ale acestora şi (3) asigurarea suportului informaţional în baza căruia se vor decide politicile următoare.    

    Contribuţiile aduse de studiu

    În viziunea autorilor, studiul aduce trei contribuţii importante:

    • prezintă o nouă bază globală de date gestionată de Banca Mondială privind politicile implementate în sectorul financiar ca reacţie la criza Covid-19[ii] şi un cadru simplu de clasificare a acestora;
    • arată măsurile cu caracter comun luate la nivel mondial şi introduce un indice simplu, la nivel de ţară, care evidenţiază numărul total de măsuri luate (până la data de 1 septembrie 2020);
    • explorează asocierea între caracteristicile relevante ale ţării şi respectiv măsurile luate şi timpul de reacţie.

    Cadrul de clasificare a măsurilor

    Studiul prezintă patru categorii de măsuri, având denumirea şi conţinutul descris mai jos:

    • Sectorul bancar – cuprinde măsuri de încurajare a fluxului de credit către economia reală prin uşurarea cerinţelor de reglementare (de ex. stimularea utilizării rezervelor de lichiditate şi de capital, abordare flexibilă în privinţa expunerilor neperformante şi a clasificării activelor) şi măsuri de asigurare de sprijin direct către debitori (de ex. garanţii publice pentru împrumuturi, reducerea ratelor de dobândă, moratorii privind plata datoriilor, încurajarea restructurării împrumuturilor). De asemenea, în această categorie sunt cuprinse măsuri de flexibilizare a cerinţelor de integritate financiară şi măsuri de gestiune a crizei (în principal în domeniul rezoluţiei şi garantării depozitelor);
    • Lichiditate şi finanţare – sunt surprinse măsurile menite să asigure condiţii adecvate de finanţare şi lichiditate pentru intermediarii financiari (de ex. injecţii directe de lichiditate din partea băncilor centrale, cerinţe mai scăzute pentru rezervele minime obligatorii, cumpărări de obligaţiuni ale propriului stat pe piaţa locală de către autorităţile monetare, linii swap dolari SUA sau euro între băncile centrale);
    • Pieţe financiare şi instituţii financiare nebancare – sunt cuprinse măsurile ce vizează buna funcţionare a pieţelor financiare (de ex. interzicerea vânzării în lipsă, întrerupătoare de circuit), cât şi reglementările destinate să asigure sprijin şi orientare instituţiilor financiare, altele decât băncile.
    • Sisteme de plăţi şi infrastructurile pieţelor financiare – sunt incluse măsurile privind buna funcţionare a sistemelor de plăţi, inclusiv facilitarea plăţilor prin cash şi metode digitale. O parte din aceste ultime măsuri au fost luate pentru uşurarea distribuirii de ajutoare financiare guvernamentale către firme şi populaţie.

    Ce relevă baza de date?

    Prelucrarea informaţiilor din baza de date relevă că, până la 1 septembrie 2020, ţările şi celelalte entităţi recenzate au luat 3.129 de măsuri de politică. Cum era de aşteptat, dată fiind importanţa acestuia în cadrul sistemelor financiare naţionale, cele mai multe din măsuri (54%) s-au concentrat în sectorul bancar. Urmează, în ordine, categoriile Lichiditate şi finanţare (25%), Pieţe financiare şi instituţii financiare nonbancare (12,75%) şi Sisteme de plăţi (7,9%).

    Pentru a facilita comparaţiile internaţionale, autorii studiului au elaborat indicele Financial Policy Response Activity Index (FPRAI), care reprezintă suma numărului de măsuri cuprinse în toate cele patru categorii, luate până la un anumit moment de o ţară. Deşi indicele nu oferă informaţii despre mărimea şi impactul răspunsului de politică, el permite într-un mod foarte simplu să se evidenţieze nivelul activităţii aferente răspunsurilor de politică în sectorul financiar. La data de 1 septembrie 2020, media FPRAI pe ansamblul ţărilor recenzate era de aproximativ 20 de măsuri. Ţările HIC (cu venit înalt) şi SAR (Asia de Sud), reprezintă grupurile de ţări, stabilite conform metodologiei Băncii Mondiale, care au cea mai mare mediană la nivel de grup (în jur de 32 de măsuri).

    Analizele întreprinse de cercetătorii Băncii Mondiale arată, printre altele, că ţările cu venit ridicat (High Income Countries – HIC) s-au bazat pe măsuri aferente sectorului bancar în mai mare măsură decât ţările emergente şi în curs de dezvoltare (EMDE[iii]), măsurile prudenţiale având ponderea cea mai ridicată. Dacă ţările HIC au acţionat în cadrul flexibilităţii permise de standardele internaţionale în domeniul reglementării prudenţiale, ţările EMDE au relaxat mult mai mult anumite reguli de această natură (de ex. normele privind clasificarea activelor şi provizionarea împrumuturilor neperformante, ponderile de risc ataşate claselor de active), ceea ce ar putea afecta sănătatea sectorului lor bancar pe termen mediu. De asemenea, măsurile de sprijin fiscal sunt mai puţine în ţările EMDE comparativ cu cele implementate în economiile avansate. În schimb, ţările EMDE au recurs mai frecvent decât ţările HIC la măsuri de asigurare a lichidităţii în valută.

    Potrivit autorilor studiului, corelaţiile simple sugerează o asociere pozitivă între indicele FPRAI şi numărul relativ de cazuri Covid-19, mărimea populaţiei şi nivelul de dezvoltare economică. Corelaţia dintre indice şi rigoarea măsurilor de lockdown “apare limitată”. Analize mai detaliate privind factorii ce determină răspunsul de politică al autorităţilor pentru ţările EMDE sunt făcute spre finalul studiului, dar acestea reprezintă doar paşi iniţiali, fiind necesare investigaţii suplimentare pentru o mai bună înţelegere a problematicii în cauză.

    Situaţia României

    Studiul Băncii Mondiale arată că România, ce e încadrată în categoria ţărilor HIC, are un indice FPRAI egal cu 43. Măsurile luate sunt distribuite în cele patru categorii după cum urmează: Sector bancar – 25; Lichiditate şi finanţare – 10, Pieţe financiare şi instituţii financiare nebancare – 7 şi Sisteme de plăţi – 1.

    Pe baza acestei valori a indicelui FRAI, România este reprezentată pe o hartă a lumii (Imaginea nr. 2, pagina 14 a studiului) cu albastru închis, culoare rezervată ţărilor cu nivelul cel mai ridicat de activitate în privinţa măsurilor de răspuns în sectorul financiar la criza Covid-19. Cu titlu de exemplu, alte ţări cu acelaşi statut sunt SUA, Canada, Australia, Germania, Franţa, Rusia, China, India.

    Pentru iubitorii de comparaţii internaţionale, în continuare sunt prezentate valorile indicelui FPRAI înregistrate la data de referinţă pentru ţări selectate aflate în proximitatea geografică a ţării noastre: Polonia – 35, Republica Ceha – 36, Croaţia – 43, Ungaria – 46, Slovenia – 54, Slovacia –56.

    Concluzii

    Studiul Băncii Mondiale vine să confirme, în ciuda unor afirmaţii contrare lansate în spaţiul public autohton, că guvernul, banca centrală şi autoritatea de supraveghere financiară din România nu au stat pasive în faţa crizei Covid-19, intensitatea răspunsului de politică al acestora în sectorul financiar ducând la un loc onorabil pentru ţara noastră într-un clasament mondial întocmit în această privinţă de specialiştii instituţiei financiare internaţionale.    

     

    i Feyen F., T Alonso Gispert, T Kliatskova and D S Mare( 2020), “Taking Stock of the Financial Sector Policy Response to COVID-19 around the World”, World Bank Policy Research Paper 9497

    ii Baza de date poate fi accesată la următoarea adresă: https: //datacatalog.worldbank.org/dataset/

    covid-19-finance-sector-related-policy-responses.

    [iii] În studiul analizat, ţările EMDE sunt toate celelalte ţări care nu sunt cuprinse în grupul ţărilor cu venituri înalte (ţări HIC) potrivit clasificării Băncii Mondiale.

     

     

  • Românii care merg în Anglia trebuie să prezinte un test negativ şi să intre în izolare

    Ministerul Afacerilor Externe anunţă că autorităţile britanice au luat noi măsuri pentru intrarea în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în contextul pandemiei. Noile măsuri vor intra în vigoare vineri, ora 4:00 a.m. 

    Astfel, conform informaţiilor comunicate public de autorităţile britanice, persoanele care călătoresc în Regatul Unit pot intra pe teritoriul Angliei cu condiţia prezentării unui test cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maxim 72 de ore anterior intrării pe teritoriul Angliei.

    Sunt acceptate testele moleculare de tip PCR, precum şi, în anumite condiţii limitate, testele rapide de tip lateral flow sau LAMP.

    Detalii suplimentare cu privire la condiţiile în care vor fi acceptate testele rapide vor fi anunţate ulterior de către autorităţile britanice. Informaţiile disponibile la acest moment pot fi consultate la pagina de internet: https://www.gov.uk/government/speeches/international-travel-update-11-january-2021.

    Conform autorităţilor britanice, prezentarea unui test cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu exclude măsura obligatorie de autoizolare pentru o perioadă de 10 zile de la sosirea în Anglia.

    Autoizolarea poate fi suspendată cu condiţia efectuării unui al doilea test pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, începând cu a 5-a zi de la sosire, şi a prezentării unui rezultat negativ.

    Operatorii care asigură servicii de transport de persoane au obligaţia de a verifica dacă pasagerii deţin un test cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maxim 72 de ore anterior intrării pe teritoriul Angliei.

    Persoanele care vor sosi în Anglia fără a deţine un astfel de test pot fi amendate cu 500 de lire sterline.

    Sunt exceptaţi de la această măsură: transportatorii internaţionali, echipajele maritime, feroviare şi aeriene, precum şi minorii sub 11 ani. Până la acest moment, autorităţile din Irlanda de Nord şi Ţara Galilor nu au anunţat adoptarea noilor măsuri, iar cele din Scoţia au confirmat intenţia de a implementa măsurile, însă fără a preciza data exactă la care acestea vor intra în vigoare.

    MAE precizează că, până la acest moment, autorităţile britanice nu au comunicat dacă măsurile se vor aplica şi persoanelor aflate în tranzit.

    De asemenea, MAE reaminteşte faptul că toate persoanele care sosesc în Marea Britanie din state care nu sunt incluse în lista statelor exceptate de la restricţiile de călătorie – denumite „travel corridors” : https://www.gov.uk/guidance/coronavirus-covid-19-travel-corridors– au obligaţia de a se autoizola pentru o perioadă de 10 zile.

    Ministerul Afacerilor Externe aminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Londra: 0044 20 76027328; 0044 20 7602 9833​; 0044 20 7603 6694​; 0044 20 76025193; 0044 20 7603 0572; 0044 20 7602 2065, ale Consulatului General al României la Edinburgh: 0044 (0) 131 524 9491, 0044 (0) 131 524 9492 şi ale Consulatului General al României la Manchester: 0044 (0) 161 236 0478; 0044 (0) 161 237 5513, 0044 (0) 161 236 9687; 0044 (0) 161 236 8995, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

    De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (0044 7738716335), Consulatului General al României la Edinburgh (0044 (0) 7951 858 445) şi Consulatului General al României la Manchester (0044 (0) 75 35 604 342).

  • Strategia Suediei se apropie de sfârşit: Autorităţile propun pentru prima dată implementarea măsurilor de carantină

    Autorităţile suedeze au propus săptămâna aceasta crearea unei legi care ar închide o bună parte din ţară, notează Financial Times.

    Anterior, guvernul a recomandat folosirea măştilor faciale şi le-a transmis şcolilor că îşi pot închide uşile pentru elevii cu vârste de peste 13 ani. La începutul pandemiei, Suedia a fost una dintre puţinele ţări care, în ciuda numărului tot mai mare de morţi şi infecţii cu coronavirus, a optat să se bazeze pe spiritul civic al populaţiei şi nu a implementat nicio măsură strictă de distanţare socială.

    „Nu cred că Suedia se diferenţiază prea mult (de restul planetei) în momentul de faţă”, spune Jonas Ludvigsson, profesor în epidemiologie în cadrul Institutului Karolinska din Stockholm.

    Suedia a raportat peste 2.000 de decese cauzate de COVID-19 în ultima lună şi 535 în ultimele opt zile. Prin comparaţie, Norvegia – cu care împarte graniţa de vest – a raportat doar 465 de morţi de la începutul pandemiei. „Am eşuat”, a declarat înainte de Crăciun regele suedez Carl al XVI-lea Gustaf.

    Încrederea în guvern şi celelalte autorităţi a scăzut constant în ultimele luni. Mai mult, Dan Eliasson – şeful agenţiei pentru situaţie de urgenţă – şi-a dat demisia săptămâna aceasta după ce şi-a vizitat fiica în Insulele Canare, după ce autorităţile au avertizat clar împotriva călătoriilor nenecesare.

    Anders Tegnell, principalul epidemiolog al Suediei, a declarat încă din luna iunie că strategia sa de combatere a pandemiei a rezultat într-un număr mult prea mare de morţi în interiorul ţării, însă autorităţile au lansat între timp un număr relativ mic de măsuri.

    Până acum au fost înregistrate 482.284 de infecţii cu coronavirus în Suedia şi 9.262 de decese, în condiţiile în care populaţie ţării este de 10,1 milioane de locuitori, potrivit Worldometers.

     

  • Covid: Restaurantele, cinematografele, teatrele şi sălile cu jocuri de noroc din Ilfov se închid

    Autorităţile au decis să închidă toate restaurantele, cafenelele, teatrele şi sălile cu jocuri de noroc din Ilfov din cauza creşterii numărului de persoane infectate cu virusul SARS CoV-2. Excepţie sunt restaurantele şi cafenelele din hoteluri care rămân deschise pentru clienţii cazaţi. 

    Măsura a fost luată duminică de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi este valabilă două săptămâni.

    „Având în vedere că în Judeţul Ilfov rata de incidenţă cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1000 locuitori, respectiv 4.28/1000 locuitori, pentru următoarele 14 zile, începând cu data de 03.01.2021 ora 20:00 şi până în data de 17.01.2021 ora 20:00, la nivelul judeţului Ilfov, pentru localităţile în care nu este instituită carantina zonală”, scrie în decizia autorităţilor ilfovene.

    Conform deciziei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă se suspendă activitatea tuturor restaurantelor, cafenelelor, sălilor cu jocuri de noroc, cinematografelor, instituţiilor de spectacole sau concerte. Excepţie sunt restaurantele şi cafenelele din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare. Acestea rămân deschise doar pentru persoanele cazate în cadrul unităţilor.

  • Avertismentului omului de ştiinţă care a descoperit Ebola: Noi pandemii chiar mai mortale decât Covid-19 pot să apară în viitor, dacă nu se iau măsuri

    Omul de ştiinţă care a descoperit Ebola a avertizează că mai multe pandemii chiar mai mortale decât Covid-19 pot să apară în viitor. Profesorul Jean-Jacques Muyembe Tamfum a făcut parte din echipa de cercetare care a investigat primul focar cunoscut al virusului Ebola în 1976.

    Acum se teme că lumea se confruntă cu un număr necunoscut de virusuri noi şi potenţial fatale care ies din pădurile tropicale africane. “Suntem acum într-o lume în care vor ieşi noi agenţi patogeni”, a declarat el pentru CNN. „Şi asta constituie o ameninţare pentru umanitate”.

    Întrebat dacă crede că viitoarele pandemii ar putea avea un impact mai mare decât Covid-19, el a spus „Da, aşa cred”.
    În calitate de tânăr cercetător, profesorul Muyembe a prelevat probe de sânge de la victimele bolii necunoscute de atunci, care a avea o rată de deces de nouă din 10 pacienţi în acel moment
    Aceste probe au fost trimise din Republica Democrată Congo (RDC) oamenilor de ştiinţă din întreaga lume care au descoperit un virus în sângele pacienţilor, numit ulterior după râul Ebola.

    Se crede că boala – care provoacă vărsături şi sângerări interne – s-a răspândit de la liliac.
    Prof Muyembe conduce acum Institutul Naţional de Cerctare Biomedicală din Kinshasa, capitala Republicii Demcrate Congo şi avertizează că vor apărea mai multe boli zoonotice – unde agenţii patogeni sar între animale şi oameni.
    Covid-19 este o boală zoonotică pe care o teamă a sărit-o asupra oamenilor pe o piaţă umedă din Wuhan, China, la sfârşitul anului trecut.
    Prof Muyembe crede că oamenii care se extind în sălbăticie cresc enorm riscul de noi pandemii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia Rusiei se înrăutăţeşte în ciuda faptului că ţara a evitat a doua perioada de carantină

    Pe măsură ce al doilea val de infecţii a continuat să afecteze Rusia, Kremlin a decis să evite lansarea celei de-a doua perioade de carantină de anul acesta în ideea de a-şi salva economia, transmite Agence France-Presse.

    Autorităţile de la Moscova erau conştiente că numărul de cazuri va creşte în mod semnificativ, însă mişcarea nu a reuşit să-şi atingă obiectivele: „Şomajul este în creştere, salariile scad, iar produsele de bază devin tot mai scumpe (…) Este inacceptabil”, a declarat preşedintele Vladimir Putin.

    Între ianuarie şi noiembrie, preţul zahărului a crescut cu 70%, în timp ce uleiul de floarea soarelui şi pastele au înregistrat un plus de 24% şi, respectiv, 10%.

    După lună întregi de inflaţie – efecte agravate constant de pandemie –, Putin le-a cerut miniştrilor să introducă un set de măsuri de urgenţă care ar scădea media preţurilor.

    Însă având în vedere că încrederea cetăţenilor în autorităţi şi situaţia economică au atins cele mai slabe nivele din ultimii 20 de ani, analiştii se aşteaptă ca măsurile să împace publicul pe termen scurt, adică în timpul sărbătorilor de iarnă.

    Pe deasupra, rubla şi-a pierdut aproape o treime din valoare de la începutul anului până acum, iar excesul de decese din 2020 este de 165.000 între martie şi octombrie, fapt ce sugerează că impactul pe care l-a generat coronavirusul în Rusia ar fi mai grav decât au raportat autorităţile, scrie AFP.

     

  • România trebuie să comunice UE măsurile privind combaterea fraudelor

    Comisia Europeană a solicitat în mod oficial ca Irlanda şi România să comunice măsurile de transpunere a normelor UE de combatere a fraudelor vizând bugetul Uniuni. Solicitările au fost trimise joi celor două ţări. 

    Comisia Europeană a a anunţat că a decis să trimită avize Irlandei şi României din cauza neîndeplinirii obligaţiei de a comunica transpunerea normelor UE în legislaţia lor naţională privind combaterea fraudelor vizând interesele financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal.

    În urma avizelor de joi, România şi Irlanda au la dispoziţie două luni pentru a răspunde argumentelor expuse de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

    Statele membre trebuiau să informeze Comisia până în iulie 2019 cu privire la măsurile luate pentru punerea în aplicare a directivei. Aceste norme cresc nivelul de protecţie a bugetului UE prin armonizarea sancţiunilor şi a perioadelor de limitare ale infracţiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii.

    De asemenea, directiva pune bazele Parchetului European (EPPO), care va investiga, va urmări penal şi va obţine sancţionarea acestor infracţiuni.

  • Pârtiile de schi din Italia vor fi închise pe întreaga perioadă a Sărbătorilor de iarnă

    Conform Corriere della Sera, se vor menţine multe interdicţii deja în vigoare, precum şi împărţirea Italiei în culorile galben, portocaliu şi roşu, în funcţie de indicele de infectare.

    Speranţa autorităţilor este ca până la Crăciun toate regiunile să facă parte din zona galbenă, cu un indice de contaminare scăzut.

    Astfel, conform noilor norme, teleschiurile şi pârtiile de schi vor fi închise pentru întreaga perioadă de Crăciun. Ipoteza de a putea ajunge la un acord la nivel european cade şi, prin urmare, Italia a decis să oprească sărbătorile la munte. Guvernul decisese, de asemenea, să închidă hotelurile de la munte, însă discuţia în acest sens nu este încă închisă.

    Pentru a descuraja plecările peste graniţă, în special în ţările care au decis să permită schiatul, s-a stabilit că cei care se întorc din în străinătate după 20 decembrie vor trebui să stea în carantină. Pentru cei care revin în Italia înainte de această dată, va fi suficient să facă un test Covid.

    Totodată, ar urma să fie interzisă deplasarea între regiuni, chiar dacă se vor afla în zona galbenă, din 20 decembrie şi pe toată durata sărbătorilor, până după Bobotează. Măsura se referă şi la municipalităţi, însă numai în zilele de 25, 26 decembrie şi 1 ianuarie.

    Încă se dezbate problema persoanelor în vârstă nevoite să îşi petreacă singure sărbătorile.

    De Crăciun şi Revelion, va rămâne în vigoare interdicţia ieşirii din case de la ora 22.00 până la ora 6.00. Nicio derogare nu va fi prevăzută în zilele de sărbătoare, astfel că slujbele religioase trebuie să se încheie la timp.

    Magazinele se vor închide la ora 21:00, iar centrele comerciale vor putea rămâne deschise în weekend şi de sărbătorile legale, înainte de 20 decembrie. În schimb, acestea trebuie să rămână închise în timpul sărbătorilor.

    Restaurantele trebuie să închidă la ora 18 rămâne, oră după care va fi permisă livrarea la domiciliu.