Tag: M.BRITANIE

  • Nigel Farage, criticat de şeful de campanie al UKIP

    Purtătorul de cuvânt pe probleme economice al UKIP, Patrick O’Flynn, a declarat pentru cotidianul The Times că Farage riscă să transforme partidul într-un “cult al personalităţii”. Din cauza comportamentului lui Nigel Farage, partidul riscă să fie văzut ca o “monarhie absolută”, a adăugat europarlamentarul.

    Atacul lui O’Flynn intervine după ce Farage a anunţat că renunţă la conducerea partidului, pentru că nu a reuşit să obţină un mandat de parlamentar la alegerile legislative de săptămâna trecută, dar a revenit asupra deciziei după ce formaţiunea a refuzat să-i accepte demisia.

    O’Flynn a mai declarat că Farage nu mai este un politician “vesel, debordant… îndrăzneţ”. El a atacat de asemenea mai mulţi consilieri de rang înalt din cadrul formaţiunii, afirmând că membrii “agresivi” şi fără experienţă trebuie să plece.

    Un alt oficial de rang înalt a declarat pentru BBC că, în opinia sa, şeful de personal şi un alt consilier al lui Farage au scăpat de sub control şi “îl trag pe Nigel în jos”.

    Însă omul de afaceri Arron Banks, care a oferit UKIP un milion de lire sterline (1,38 milioane de euro) anul trecut, a afirmat că Farage a “dat totul” pentru a construi partidul şi “merită o pauză în loc de certuri mărunte”. El a adăugat că O’Flynn “ar putea învăţa câteva lecţii de la Nigel despre prezentare şi comunicare”.

    Atacul asupra lui Farage intervine pe fondul unui alt conflict în interiorul UKIP, după ce singurul parlamentar al formaţiunii, Douglas Carswell, a opus rezistenţă presiunilor partidului de a cere 650.000 de lire sterline (898.000 de euro) din banii contribuabililor pentru a finanţa 15 membri suplimentari ai personalului său.

  • Banca Angliei reduce estimările privind creşterea economică a Marii Britanii

    Potrivit băncii centrale, economia Marii Britanii va avea anul acesta o creştere de 2,5 %, faţă de proiecţia de 2,9 % făcută în februarie.

    În anul 2014, Marea Britanie a avut cea mai rapidă creştere economică dintre ţările avansate, recuperând terenul pierdut în timpul crizei economice, dar ritmul economiei a început să scadă anul acesta.

    Banca Angliei a explicat estimarea prin faptul că rata dobânzilor probabil va creşte într-un ritm mai accelerat decât profiturile pieţelor financiare. În plus, valoarea lirei sterline a crescut, iar perspectivele în sectorul construţiei de locuinţe şi productivităţii sunt în scădere.

    “Productivitatea nu este ceva ce poate fi stabilit prin politici monetare, iar momentul şi amploarea relansării productivităţii rămân cele mai dificile decizii”, a declarat Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei.

  • Marea Britanie denunţă iniţiativa Comisiei Europene privind gestionarea imigraţiei clandestine

    “Imigranţii care ajung în Uniunea Europeană traversând Marea Mediterană trebuie repatriaţi”, a declarat ministrul britanic de Interne, Theresa May.

    Nu sunt de acord cu Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, care susţine că niciun imigrant sau refugiat interceptat pe mare nu trebuie repatriat împotriva voinţei sale. O asemenea abordare nu face decât să încurajeze oamenii să îşi rişte vieţile“, a insistat Theresa May.

    Planul de acţiune adoptat miercuri de Comisia Europeană prevede modalităţi de evitare a migraţiei pe cale maritimă, salvarea imigranţilor găsiţi pe mare şi distribuirea în statele membre ale Uniunii Europene.

    Planul detaliază o serie de acţiuni imediate şi strategii, precum crearea unui centru pentru refugiaţi în Niger.

    Ideea distribuirii imigranţilor în spaţiul Uniunii Europene în funcţie de cote a generat reacţii ostile. În afară de Marea Britanie, premierul conservator al Ungariei, Viktor Orban, a catalogat iniţiativa drept “o nebunie”.

  • Britanic acuzat că plănuia să-i asasineze pe prinţii Charles şi William, pentru ca Harry să fie rege

    Mark Colborne, în vârstă de 37 de ani, originar din Southampton, se simţea marginalizat şi desconsiderat de societate din cauză că este roşcat, a afirmat marţi procurorul Alison Darlow, în faţa Curţii penale Old Bailey, relatează Euronews în pagina electronică. Colborne a scris despre “ura sa de natură rasistă faţă de cei care nu sunt arieni” şi despre complotul său vizând uciderea prinţului Charles cu o puşcă cu lunetă, a adăugat procurorul.

    Cazul datează din iunie 2014, când mama şi fratele vitreg al lui Colborne au alertat poliţia, după ce au găsit în dormitorul său substanţe chimice şi bilete în care detalia ura sa pentru “negri şi idioţi caucazieni”.

    Poliţia a descoperit ulterior că inculpatul a căutat pe Internet ingrediente pentru fabricarea explozibililor şi otrăvuri, precum şi cărţi despre modul de preparare a acestora.

    În agenda sa, Colborne se compara cu teroristul norvegian de extremă-dreapta Anders Behring Breivik. “Caut o pedeapsă majoră, un atac terorist de amploare care va aduce în atenţie durerea noastră – nu doar a mea, ci a fraţilor mei din toată lumea”, scria el.

    “Ia o puşcă cu amortizor, ocupă o poziţie bună şi trage un glonţ în capul prinţului Charles. El este protejat, dar nu foarte protejat. Mi-aş sacrifica viaţa pentru a trage acest foc. Ucide-i pe Charles şi William, iar Harry devine rege. Ucide tiranii”, mai nota Colborne.

    “Vreau să vadă tranziţia mea de la o biată minoritate roşcată victimizată, peste care se trece constant, la un terorist militar”, adăuga el.

    Procurorul Darlow a declarat de asemenea în instanţă că Mark Colborne este agorafob şi că a suferit de depresie. “În mod clar a avut o copilărie agitată şi s-a considerat marginalizat şi desconsiderat de societate din cauză că este un bărbat alb cu păr roşcat”, a subliniat procurorul.

    Colborne a negat că ar fi pregătit comiterea unor acte teroriste, iar procesul continuă.

  • Banca Angliei menţine nivelul ratei dobânzii, în aşteptarea datelor privind inflaţia

    Banca Angliei nu a emis niciun comunicat luni, ceea ce înseamnă menţinerea dobânzii de referinţă la nivelul minim de 0,5%, dar guvernatorul Mark Carney va oferi explicaţii în cursul zilei de miercuri, când va prezenta politicile instituţiei pe baza datelor referitoare la creşterea economică şi la inflaţie.

    Majoritatea economiştilor nu se aşteaptă ca Banca Angliei să crească rata dobânzilor înainte de începutul anului 2016.

    Potrivit analiştilor, Rezervele Federale din Statele Unite probabil vor iniţia creşterea ratei dobânzii anul acesta, în timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) este în urmă din acest punct de vedere, dat fiind că a intrat în primele etape ale unui program de stimulare a relansării economice în zona euro.

    Specialiştii cred că Banca Angliei aşteaptă revenirea inflaţiei la nivelul de 2%, după ce a fost zero în februarie şi martie ca efect al scăderii preţurilor la petrol pe plan global.

  • Mhairi Black este cel mai tânăr parlamentar britanic din ultimii aproape 350 de ani

    Christopher Monck, al doilea duce de Albemarle, avea doar 13 ani atunci când a fost ales parlamentar în Devon, în 1667.

    “Indiferent de viziunea pe care o aveţi cu privire la viitorul Scoţiei, voi încerca să vă reprezint cât de bine voi putea”, a declarat ea după aflarea rezultatelor.

    Ea l-a învins pe unul dintre cei mai importanţi laburişti, fostul ministru de Externe din umbră Douglas Alexander, punând capăt dominaţiei laburiste de 70 de ani în zonă.

    S-au folosit multe cuvinte pentru descrierea ei în ultimele săptămâni: o figură proaspătă, cu un discurs articulat şi incitant. O admiratoarea a lui Partick Thistle, ea cântă la tobe şi la pian.

    “Să candidez pentru funcţia de parlamentar a fost cel mai lung interviu pentru un loc de muncă din viaţa mea şi la un interviu nu porţi jeans”, a declarat ea.

    Biroul ei din Paisley este modest şi obişnuit, una dintre uşi nu are clanţă, iar câteva postere atârnă pe pereţi. Tatăl ei, Alan, care este şi managerul ei de campanie, stă pe unul dintre scaune şi zâmbeşte în timp ce fiica sa povesteşte cum i s-a schimbat viaţa în doar câteva luni.

    Black este văzută ca făcând parte dintr-un uragan politic care pare să traverseze Scoţia în ultimii ani. “Referendumul scoţian a schimbat totul pentru mine”, a adăugat ea.

    Ea s-a născut în 1994, perioadă în care fostul deputat Douglas Alexander lucra deja pentru fostul premier laburist Gordon Brown şi avea trei ani atunci când Alexander intra în Camera Comunelor. “Poate că sunt tânără, dar candidez pentru toţi. Ideea este că problemele care afectează tinerii sunt aceleaşi care îi afectează pe toţi”, a declarat ea.

  • COMENTARIU AFP: Liberal-democraţii, “decimaţi” în alegeri, în urma intrării la guvernare alături de Cameron

    Liderul lor Nick Clegg şi-a salvat mandatul în circumscripţia din Sheffield, în nordul Angliei.

    Însă secretarul de stat pentru Energie Ed Davey, prezentat ca succesorul său, şi l-a pierdut, la fel ca ministrul în exerciţiu al Comerţului Vince Cable, fostul ministru al Trezoreriei Danny Alexander, veteranul Lib-Dem Simon Hughes, deputat de 32 de ani, sau Charles Kennedy, ales de 30 de ani şi şeful partidului în perioada 1999-2006.

    În total, presa britanică preconizează că partidul are să obţină opt mandate, de şase ori mai puţine decât la scrutinul precedent, în 2010.

    Acesta ar fi cel mai slab rezultat din ultimii 20 de ani, la un după ce liberal-democraţii au pierdut, în alegerile europene, zece dintre cele 11 mandate pe care le deţineau.

    “Acum este dureros de evident că noaptea a fost crudă pentru liberal-democraţi”, a declarat vineri dimineaţa Nick Clegg, numărul doi în Guvernul în exerciţiu, vizibil emoţionat.

    “Aceste alegeri au implicaţii profunde pentru ţară şi, evident, pentru liberal-democraţi”, a adăugat el, sugerând că ar putea să demisioneze de la şefia partidului.

    Prudenţă pe viitor

    Înfăţişarea sa abătută contrasta cu expresia radioasă pe care o afişa în prima sa conferinţă de presă alături de David Cameron, în urmă cu cinci ani, în grădina de trandafiri a sediului Guvernului de pe Downing Street.

    Însă exerciţiul puterii s-a dovedit dureros pentru acest partid, creat în 1988 prin fuziunea dintre Partidul Liberal, cu rădăcini în centru, şi Partidul Social-Democrat (SDP), al secesioniştilor din Partidul Laburist.

    Poziţionat în ultimii ani pe centrul-stânga al eşicherului politic britanic, Partidul Liberal-Democrat şi-a dezamăgit alegătorii tradiţinali, tinerele şi femeile, acceptând să susţină tăierile bugetare operate la nivelul ajutoarelor sociale pentru cei mai săraci şi încălcându-şi promisiunea de a nu creşte cheltuielile cu studiile superioare, care sunt de trei ori mai mari.

    Nick Clegg a suferit alt eşec odată cu respingerea referendumului organizat în 2011 în vederea introducerii unei doze proporţionale în alegerile britanice, care se desfăşoară prin scrutin uninominal cu un tur şi care favorizează partidele mari.

    Colapsul de joi ar urma să determine o atitudine de prudenţă pe viitor şi să-i descurajeze pe liberal-democraţi să mai încheie vreo alianţă cu conservatorii sau orice alt partid pentru o vreme, apreciază Tony Travers, director de cercetare la London School of Economics (LSE).

    Fostul lider al partidului David Steel se află printre cei care doresc ca liberal-democraţii să revină în opoziţie pentru o perioadă, pentru a-şi strânge rândurile.

  • Ed Miliband ar urma să demisioneze de la şefia Partidului Laburist

    Laburiştii au pierdut numeroase mandate în favoarea SNP, iar potrivit proiecţiilor BBC conservatorii se îndreaptă către obţinerea unei majorităţi în Camera Comunelor (Camera inferioară a Parlamentului britanic).

    Potrivit corespondentului politic al BBC, care citează două surse, Miliband urmează să-şi anunţe demisia.

    Corespondentul politic al ziarului The Guardian citează, de asemenea, confirmări în acest sens.

    Însă Biroul lui Miliband, citat de BBC, a declarat că este o “speculaţie” să se spună că acesta va demisiona.

    Fostul ministru laburist Jack Straw, întrebat de postul Sky News dacă liderul laburist ar trebui să demisioneze, a răspuns că “Miliband este cel care îşi va hotărî viitorul politic”.

    Ed Miliband, reales în circumscripţia în care a candidat, a recunoscut vineri că noaptea de joi spre vineri, după alegeri, a fost “foarte dezamăgitoare” pentru laburişti.

    “Rezultatele sosesc în continuare, dar a fost clar o noapte foarte dezamăgitoare şi dificilă” pentru Partidul Laburist, a declarat Miliband, ales şef al partidului în 2010.

  • Ed Miliband ar urma să demisioneze de la şefia Partidului Laburist

    Laburiştii au pierdut numeroase mandate în favoarea SNP, iar potrivit proiecţiilor BBC conservatorii se îndreaptă către obţinerea unei majorităţi în Camera Comunelor (Camera inferioară a Parlamentului britanic).

    Potrivit corespondentului politic al BBC, care citează două surse, Miliband urmează să-şi anunţe demisia.

    Corespondentul politic al ziarului The Guardian citează, de asemenea, confirmări în acest sens.

    Însă Biroul lui Miliband, citat de BBC, a declarat că este o “speculaţie” să se spună că acesta va demisiona.

    Fostul ministru laburist Jack Straw, întrebat de postul Sky News dacă liderul laburist ar trebui să demisioneze, a răspuns că “Miliband este cel care îşi va hotărî viitorul politic”.

    Ed Miliband, reales în circumscripţia în care a candidat, a recunoscut vineri că noaptea de joi spre vineri, după alegeri, a fost “foarte dezamăgitoare” pentru laburişti.

    “Rezultatele sosesc în continuare, dar a fost clar o noapte foarte dezamăgitoare şi dificilă” pentru Partidul Laburist, a declarat Miliband, ales şef al partidului în 2010.

  • Conservatorii, pe primul loc în scrutinul din Marea Britanie, fiind urmaţi de laburişti – exit-poll

    Partidul Conservator este creditat cu 316 locuri în Parlamentul de 650 de locuri, iar Partidul Laburist, condus de Ed Miliband, ar obţine 239 de locuri.

    Partidului Naţional Scoţian (SNP) se clasează pe locul al treilea, cu 58 locuri în Parlamentul britanic, urmat de Partidul Liberal-Democrat, cu 10 locuri.

    Plaid Cymru, partidul naţionalist din Ţara Galilor, ar urma să obţină patru mandate, iar Partidul Verde şi Partidul Independenţei Regatului Unit (Ukip) câte două.

    Conservatorii nu au reuşit să obţină majoritatea de 326 de locuri, însă, dacă acest rezultat va fi confirmat, David Cameron ar urma să efectueze un al doilea mandat la conducerea Guvernului britanic.

    Cele peste 50.000 de secţii de votare au fost deschise de la ora locală 7.00 (9.00, ora României) până ora locală 22.00 (24.00, ora României).

    Pentru cele 650 de mandate de la Westminster s-au înregistrat la vot aproximativ 50 de milioane de persoane.

    În cadrul alegerilor generale, englezii au mai fost invitaţi să aleagă peste 9.000 de consilieri locali, în cadrul a 279 de autorităţi locale.

    Rezultatele finale sunt aşteptate vineri după-amiaza.