BusinessMagazin

Tag: lux

  • Ca-n secolul trecut

    Mulţi se întorc la muncă,  dar unii abia pleacă în vacanţă sau o continuă. Despre aceştia din urmă, în mare parte superbogaţi, s-ar putea spune că trăiesc în trecut, judecând după buget, reprezentaţii firmelor care oferă pachete turistice de lux afirmând că apetitul superbogaţilor pentru cheltuieli ce ţin de relaxare s-a întors la nivelul din perioada anilor douăzeci ai secolului trecut.

    Cererea, scrie The Telegraph a fost atât de mare pe perioada verii încât n-au încăput toţi superbogaţii în destinaţiile tradiţionale din Italia sau Franţa, unii optând pentru Grecia sau Croaţia. Sătui de restricţiile de călătorie cauzate de pandemie, aceştia au luat cu asalt iahturile disponibile pentru închiriere, indiferent de preţurile pe care trebuiau să le plătească. 

    Se caută iahturi cât mai mari, pe care se poate sta cu familia şi prietenii – eventual şi profesori particulari în cazul în care clienţii au copii de vârstă şcolară –, pe care există coafeze sau antrenori personali şi care trebuie să fie dotate cu spaţiu pentru elicoptere şi să le permită  celor care le închiriază să stea cât mai mult timp la bord ca să nu fie văzuţi. S-a schimbat chiar şi perioada obişnuită de închiriere, afirmă consultanţii în turism, de la două săptămâni la două luni sau chiar mai mult, pentru că mutatul dintr-un loc într-altul e o mare bătaie de cap.

    Cei care nu caută un sejur pe ape, ci vor să stea să relaxeze undeva pe uscat s-au îndreptat spre destinaţii ca St. Tropez, unde cele mai bune case disponibile turiştilor vedete sau superbogaţi sunt deja închiriate pentru următoarele două sezoane de vară. O insulă de lângă Antigua, Jumby Bay, este închiriată până în martie anul viitor de cei care au căutat o destinaţie neeuropeană. Sunt şi unii superbogaţi care aleg în schimb să se distreze la un safari în Africa ori în călătorii de lux cu maşina prin Europa, aceştia plecând la drum cu prietenii.

  • Ultramaraton de lux

    Unii aleg să-şi verifice forma fizică sau să facă mişcare alergând pe distanţe mari, de unde şi popularitate în creştere a ultramaratoanelor (curse care depăşesc distanţa clasică a maratonului) în ultimii ani. Ultramaratoanele au atras, scrie Financial Times, cel puţin 600.000 de participanţi în 2018, de exemplu, care au concurat pe trasee mai multe sau mai puţin dificile. Cum amatorii de astfel de curse trebuie să-şi asigure de regulă, mâncarea şi echipamentul necesar, au apărut şi oferte care să-i scape de bătaia de cap şi să le asigure condiţii cât mai apropiate de lux. Un astfel de eveniment, Highland Kings, se pregăteşte pentru anul viitor, fiind lansat de compania Primal Adventure deţinută de un fost militar. Cei care doresc să participe va trebui să plătească 15.000 de lire sterline,

  • Lux asortat

    Cum în orice călătorie e nevoie de bagaje, cei care aleg să călătorească  cu maşina de lux din dotare au şi ei nevoie de aşa ceva, iar cele mai potrivite, susţin producătorii auto, sunt seturile de voiaj create să se asorteze cu autovehiculul, scrie The Telegraph. Astfel, McLaren a lansat un set de cinci genţi de voiaj de lux gândite să încapă în portbagajul modelului său Speedtail, de exemplu. Şi Porsche a lansat un set de călătorie din trei piese, format dintr-un troler şi două genţi porthaine. La rândul său, Rolls-Royce propune posesorilor de maşini din gama sa Black Badge genţi de voiaj asortate cu acestea, un set costând 26.000 de lire sterline. Chiar şi producătorii de accesorii pentru şoferi, cum ar fi firma italiană Outlierman, care a început prin a vinde mănuşi din piele pentru şofat, extinzându-se apoi la alte accesorii, oferă în prezent şi genţi luxoase de voiaj pe care clienţii le pot personaliza ca să li se asorteze cu maşinile.

  • Luxul e imun la pandemie? Vânzările locale ale Louis Vuitton şi Rolex au crescut anul trecut cu peste 10%. Scăderi apar la mărcile mai ieftine

    Zece dintre cele mai puternice branduri de lux sau premium din România au adunat anul trecut, în plină pandemie, afaceri de circa 200 de milioane de lei. Unele mărci, în frunte cu Louis Vuitton şi Rolex, şi-au bătut propriile înregistrări în 2020, în timp ce altele au fost pe minus.

    Au postat scăderi în special mărcile cu preţuri mai mici, cele mai active pe segmentul premium şi nu de lux, precum Michael Kors şi Diesel, arată o analiză a ZF. Cele mai multe dintre brandurile analizate de ZF şi-au continuat creşterea chiar şi în pandemie, într-un an în care magazinele neesenţiale au fost închise temporar. Cristina Roşca

    Totuşi, în 2020 mulţi oameni au avut bani de cheltuială dat fiind că nu au mai ieşit la restaurant şi nu au mai călătorit, aşa că unii au ales să cheltuiască pe articole de lux, conform informaţiilor din piaţă. Mai mult, dat fiind că nu au mai mers la Paris sau Milano în vacanţe unde făcând şi cumpărături, consumatorii români de lux şi-au cheltuit banii la Bucureşti.

     

  • Luxul, imun la pandemie: magazinul Gucci de la parterul hotelului Athénée Palace Hilton din Bucureşti şi-a majorat vânzările cu 10% în 2020

    Buticul din Bucureşti al brandului de lux Gucci, prezent local în sistem de franciză, a încheiat anul trecut cu afaceri de 20,7 mil. lei, cu 10,7% mai mari decât în 2019 şi aproape duble faţă de 2018.

    Datele disponibile pe platforma de analiză a activităţii companiilor Confidas.ro arată astfel că firma Alliance Service Impex, cea care operează businessul Gucci în România, şi-a continuat creşterea chiar şi în pandemie, într-un an în care magazinele neesenţiale au fost închise temporar. Totuşi, în 2020 mulţi oameni au avut bani de cheltuială dat fiind că nu au mai ieşit la restaurant şi nu au mai călătorit, aşa că unii au ales să cheltuiască pe articole de lux, conform informaţiilor din piaţă. Magazinul a rămas totodată profitabil, câştigul net ajungând la 4,4 mil. lei, plus 10,8% faţă de anul anterior.

    Franciza Gucci în România este deţinută de familia Calagiu care mai operează şi alte francize în industria luxului. Tot aceiaşi antreprenori au avut şi franciza La Perla, magazinul de lenjerie intimă fiind amplasat la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu de pe Calea Victoriei. Acesta a fost însă închis în vara lui 2020.  Familia Calagiu a preluat businessul Gucci de la un alt francizat.

    Mai exact, compania Alliance Fashion, acum radiată dar anterior controlată de antreprenorul Alessandro Amato, a adus pe piaţa locală în 2010 brandul de lux Gucci deschizând un magazin pe care l-a poziţionat încă de la început la parterul hotelului Athénée Palace Hilton de pe Calea Victoriei din Capitală. Gucci este un gigant de modă fondat în 1921 în Italia, casa fiind astăzi deţinută de grupul Kering care mai are şi Yves Saint Laurent şi Bocheron sau Bottega Veneta. Gucci are venituri anuale de peste 7 mld. dolari. Familia Calagiu are de asemenea un business în domeniul construcţiei şi mentenanţei.
     

  • Cum a schimbat pandemia piaţa bijuteriilor de lux. Parisul nu mai este centrul luxului pentru marile case de modă

    Cum prezentările trebuie să meargă înainte, casele din domeniul bijuteriilor de lux au continuat şi în acest an, numai că nu toate au ales locul tradiţional pentru a-şi arăta noile colecţii, Parisul.

    Brandurile încearcă astfel să profite de faptul că publicul lor ţintă are bani puşi deoparte pe care nu a apucat să-i cheltuiască din cauza pandemiei şi este dispus să-i investească acum, conform experţilor din domeniul retailului de produse de lux, scrie The New York Times.

    Chanel şi Dior, de exemplu, au preferat să meargă în Asia, în timp ce Cartier a organizat un eveniment în zona Lacului Como din Italia. Colecţia Chanel, prezentată în Hong Kong, se intitulează No.5 şi constă din 123 de piese. Aceasta marchează aniversarea unui secol de la lansarea parfumului Chanel No.5 şi urmează a se plimba prin Shanghai, Paris şi New York. Dior a optat tot pentru China, de data aceasta Chengdu, pentru a-şi arăta colecţia Dior Rose.

    Casa Bulgari a decis să meargă la Milano în loc de oraşul în care îşi are sediul, Roma, pentru lansarea colecţiei Magnifica. Una dintre cele mai spectaculoase piese ale acesteia este „Spinelul Imperial”, un colier care include o piatră preţioasă de 131 de carate şi totodată cel de-al patrulea spinel ca mărime din lume, achiziţionat, conform directoarei de creaţie a firmei, Lucia Silvestri, în urma unei oferte făcute de un colecţionar pe Instagram.

    Printre bijuteriile spectaculoase ale sezonului se numără şi broşele în formă de balerină din colecţia „Dance Reflections” lansate de Van Cleef & Arpels.

    Alte branduri au ales să stea acasă, la Paris, arătându-şi noile colecţii celor care făceau o programare prealabilă sau online. Aşa a procedat Boucheron cu a sa colecţie Holographique, cu piese din cristal-de-stâncă şi pietre preţioase ori Pomellato, cu al său colier „Bavarole Trittico”.


     

  • Artă cu lux şi genţi. Cum transformă artiştii unul dintre cele mai comune accesorii

    Ouă Fabergé, coşuri de flori, broscuţe, cutii de lapte sau castane cu tot cu teacă pot şi au devenit accesorii de modă de-a lungul timpului, când diverşi creatori s-au gândit să dea o formă mai deosebită genţilor şi poşetelor.

    Dacă prin secolul XVII se purtau punguţe în formă de broască şi tot cu mulţi ani în urmă se purtau genţi cu blazon, mai aproape de zilele noastre genţile şi poşetele au devenit mijloace de exprimare artistică pentru mulţi creatori, aşa cum o arată o expoziţie dedicată acestui tip de accesorii, de la Victoria & Albert Museum din Londra, scrie BBC.

    Mai mult, de nişte ani încoace, companii importante din industria luxului au apelat la artişti care să readucă în atenţie modele mai vechi ale lor, reinterpretându-le, spre bucuria colecţionarilor. Aceştia din urmă, spun specialiştii caselor de licitaţii, privesc genţile şi poşetele de lux drept investiţii şi nu simple articole de modă. Unele persoane cumpără asemenea articole pentru a le expune ca pe nişte opere de artă, altele le cumpără indiferent de preţ şi pentru a le folosi la diverse ocazii.

     


     

  • Artă cu lux şi genţi. Cum transformă artiştii unul dintre cele mai comune accesorii

    Ouă Fabergé, coşuri de flori, broscuţe, cutii de lapte sau castane cu tot cu teacă pot şi au devenit accesorii de modă de-a lungul timpului, când diverşi creatori s-au gândit să dea o formă mai deosebită genţilor şi poşetelor.

    Dacă prin secolul XVII se purtau punguţe în formă de broască şi tot cu mulţi ani în urmă se purtau genţi cu blazon, mai aproape de zilele noastre genţile şi poşetele au devenit mijloace de exprimare artistică pentru mulţi creatori, aşa cum o arată o expoziţie dedicată acestui tip de accesorii, de la Victoria & Albert Museum din Londra, scrie BBC.

    Mai mult, de nişte ani încoace, companii importante din industria luxului au apelat la artişti care să readucă în atenţie modele mai vechi ale lor, reinterpretându-le, spre bucuria colecţionarilor. Aceştia din urmă, spun specialiştii caselor de licitaţii, privesc genţile şi poşetele de lux drept investiţii şi nu simple articole de modă. Unele persoane cumpără asemenea articole pentru a le expune ca pe nişte opere de artă, altele le cumpără indiferent de preţ şi pentru a le folosi la diverse ocazii.

     


     

  • Gigantul de lux LVMH, proprietarul Louis Vuitton, crede că viitorul retailului este în magazinele fizice, după un an în care comerţul online a dominat vieţile oamenilor

    Viitorul retalului este pus sub semnul întrebării după o perioadă de mai bine de un an în care comerţul online a dominat vieţile oamenilor, însă gigantul de lux LVMH, proprietarul Louis Vuitton, nu are niciun dubiu cu privire la rolul crucial pe care îl vor juca magazinele fizice în continuare, potrivit CNBC.

    „Vedem viitorul ca fiind reprezentat de două lucruri: în primul rând locaţii fizice, pentru că experienţa clientului din magazin nu poate fi repliată în online. Până acum nimeni nu a găsit formula miraculoasă care să le permită clienţilor să se simtă la fel de bine în mediul online. (…) Al doilea element va fi reprezentat de conţinutul online care trebuie să îmbogăţească acestă experienţă”, a declarat Jean Jacques Guiony, director financiar al LVMH.

    Restricţiile aferente pandemiei i-au trimis pe cumpărători în mediul online şi a forţat mulţi retaileri tradiţionali să îşi dezvolte platforme online. Cu toate acestea, LVMH consideră că oferta online este doar „complementară experienţei fizice”.

    Guiony a subliniat că mulţi clienţi care ajung în magazin s-au uitat şi pe platforma online anterior şi ar fi putut cumpăra direct de acolo produsele dorite.

    „Primesc multe informaţii, dar ajung în magazin pentru că experienţa din magazin nu poate fi repliată pe internet”, a explicat el.

    Gigantul LVMH a înregistrat o scădere cu 17% a veniturilor în 2020 faţă de 2019. Businessul a fost afectat atât de măsurile de lockdown, cât şi de interdicţiile de călătorie. Printre brandurile grupului se numără Moet & Chandon, Marc Jacobs, Christian Dior şi Bvlgari.

    Grupul a încheiat anul trecut achiziţia brandului de bijuterii Tiffanyăs, într-o tranzacţie de 15,8 miliarde de dolari.

  • Cum a început una dintre cele mai mari afaceri din lume şi cum a reuşit un imigrant să dezvolte un business cu 45.000 de angajaţi si unităţi deschise în toată lumea

    În timp ce mulţi antreprenori se simt intimidaţi de concurenţii puternici, cu tradiţie în piaţă, pentru Isadore Sharp, fondatorul Four Seasons, acest aspect a reprezentat doar un motiv în plus pentru a se ambiţiona şi a-şi transforma compania într-un brand de lux, cu renume internaţional.

    Isadore „Issy“ Sharp s-a născut pe 8 octombrie 1931 în Toronto, Canada, în familia unor imigranţi de origine poloneză. În copilărie, Sharp obişnuia să îşi asiste tatăl în tranzacţiile pe care acesta le făcea cu case renovate şi vândute la un preţ mai bun. În 1952 el a absolvit Ryerson Institute of Technology, cu o diplomă în tehnologie arhitecturală.

    După terminarea facultăţii a lucrat în compania tatălui său ca arhitect şi dezvoltator imobiliar, construind clădiri de apartamente şi case. Primul pas în industria ospitalităţii l-a făcut când a construit un mic motel cu 22 de camere – Motel 27 – pentru un prieten de familie, Jack Gould.

    Motivat de acest succes, în 1960 antreprenorul a fondat lanţul hotelier Four Seasons. A început afacerea cu un prim motel cu 125 de camere în Toronto, destinat în special călătoriilor de afaceri. Prima opţiune de nume pentru companie a fost The Thunderbird Inn, însă exista deja o firmă cu aceeaşi denumire.

    Sharp a luat decizia de a transforma Four Seasons într-un brand de lux odată cu extinderea în Europa, când a deschis prima unitate în   Londra, în 1970. Atunci, el şi-a propus să devină un competitor puternic al celor mai exclusiviste unităţi hoteliere din capitala britanică, precum Claridge’s şi The Connaught. În 1974, după o serie de cheltuieli excesive cu unitatea din Vancouver, compania şi-a readaptat modelul de business, renunţând la achiziţia de terenuri, limitându-se doar la zona de management al clădirilor. Pe 6 noiembrie 2006 magnatul american Bill Gates, alături de omul de afaceri saudit – prinţul Al-Waleed bin Talal, au înaintat o ofertă de 3,4 miliarde de dolari pentru a achiziţiona compania. Sharp a acceptat oferta şi a rămas preşedinte şi CEO al businessului, păstrând un pachet minoritar, de 5% din acţiuni.

    El s-a căsătorit cu iubita sa din liceu, Rosalie Wise, alături de care are patru fii: Jordan, Gregory, Anthony şi Christopher. În 2009 a lansat şi o carte, „Four Seasons: The Story of a Business Philosophy”, în paginile căreia a aşternut experienţa şi filosofia sa de business. Printre numeroasele recunoaşteri primite de-a lungul timpului se numără şi titlul de CEO of the Year, acordat de Financial Post Magazine în 1992.

    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, compania avea un număr de 45.000 de angajaţi. Lanţul are peste 100 de unităţi în întreaga lume.