Tag: locale

  • România a reuşit anul trecut „performanţa“ de a deveni lider în regiune la vânzarea de credite neperformante

    România a reuşit anul trecut „performanţa“ de a deveni lider în regiune la vânzarea de credite neperformante (npl), depăşind ţări precum Polonia sau Slovenia, băncile locale grăbindu-se să facă curăţenie în bilanţuri. Credite de aproape 2 miliarde de euro au scos anul trecut din bilanţuri bancherii din România, mai mult cu 0,6 miliarde faţă de 2014. Iar curăţenia continuă şi în acest an.

    România a fost, este şi va fi cea mai activă piaţă din Europa Centrală şi de Est. Este o piaţă atractivă. Investitorii se uită la noi. Mă aştept ca în 2016 piaţa tranzacţiilor cu portofolii bancare neperformante să ajungă la circa 2 mld. euro. Pentru a se ajunge la această sumă este necesar ca o bancă mare să vândă un portofoliu semnificativ“, spune Radu Dumitrescu, director consultanţă financiară la Deloitte România.

    Factorii posibili de creştere a pieţei ar fi cantitatea de credite neperformante (NPL) din piaţă, presiunea ca băncile să se focuseze pe banking, nu pe recuperare, şi interesul crescut al investitorilor pentru segmentul de NPL, după cum afirmă Dumitrescu, care coordonează echipa de servicii de suport în tranzacţii (transaction services) a Deloitte în România.
    Vânzarea pachetelor de NPL-uri vine după ce BNR a solicitat băncilor să-şi cureţe mai repede bilanţurile pentru a putea relua creditarea. Un alt factor determinant sunt testele realizate la nivel european (AQR – asset quality review) care afectează băncile-mamă. Primele pachete consistente de neperformante au ajuns pe piaţă la jumătatea lui 2014.
    România a ajuns să aibă cea mai mare piaţă de tranzacţii de portofolii de credite „rele“ din întreaga Europă Centrală şi de Est, din pricina ponderii mari pe care o deţin acestea în sistemul bancar.

    Bancherii şi-au curăţat întâi portofoliile de consum, iar abia de anul trecut au început să scoată la mezat portofolii semnificative de credite corporate. „Până în 2012-2013 majoritatea portofoliilor vândute erau (retail) negarantate. Ulterior, din 2013 au apărut pachetele de NPL garantate. Acum două treimi din pachetele NPL vândute sunt garantate şi o treime sunt negarantate“, explică reprezentantul Deloitte. Tot el explică modificarea şi în ce priveşte abordarea băncilor: „Probabil la început testau piaţa cu cele mai uşor de vândut şi au văzut că erau jucători interesaţi.“

    Iar în timp ce unele bănci au optat pentru vânzarea unor pachete mari de credite neperformante, altele vând bucăţi mai mici. „Dacă ai aşteptări de preţ mari este bine să mergi pe «picătura chinezească» vânzând pachete mici, ca să maximizezi. Dacă nu te interesează prea mult preţul, ci să scapi rapid de creditele neperformante, încerci să vinzi pachete mari. Fiecare bancă încearcă să vândă un pachet de NPL relevant, dar pachete omogene sunt mai uşor de înţeles, de evaluat. Cu cât pachetul este mai eterogen, cu atât este mai greu de evaluat, ia timp mai mult şi presupune eforturi mai mari“.

    Tokyo, Triton, Rosemary, Saturn, Ariadne, Henri, Donau sau Gabriel sunt numele de cod ale principalelor proiecte de vânzare de credite neperformante ale băncilor locale, în timp ce în ţările din regiune operaţiunile de acest fel au primit nume de cod precum Dinara sau Charlotte.

    BCR a vândut în decembrie 2015 un pachet de credite neperformante corporate de 1,2 mld. euro (Tokyo) la un preţ de sub 10% către un consorţiu format din Deutsche Bank, IFC şi APS; acesta a fost cel mai mare pachet de NPL vândut până acum în România. În urma acestei operaţiuni, ponderea împrumuturilor neperformante a scăzut la BCR de la 25,7% în decembrie 2014 la 20,2%. Totuşi liderul pieţei bancare locale nu a finalizat curăţarea bilanţului şi negociază vânzarea unui alt portofoliu de credite neperformante.

    Iniţial, BCR a scos la vânzare un pachet de neperformante de 2,7 mld. euro, însă a renunţat la vânzarea integrală deoarece preţul primit a fost sub aşteptări, astfel că a decis spargerea în bucăţi a portofoliului.
    De pachetul de NPL-uri BCR de 2,7 mld. euro au fost interesaţi jucători suficient de potenţi financiar, iar retragerea ofertei iniţiale a avut o influenţă negativă. Preţul sub aşteptări, de care se discuta înainte ca BCR să schimbe strategia de vânzare a NPL-urilor este legat mai curând de diversitate decât de dimensiune.

     

  • Analist economic: Firmele locale nu au cunoştinţe şi curaj să iasă pe pieţele externe

    Firmele româneşti ar trebui încurajate să testeze pieţele străine, în condiţiile în care această mişcare le-ar deschide accesul la o piaţă comună cu 500 milioane de consumatori, este de părere analistul economic Aurelian Dochia.

    ”Firmele locale nu au cunoştinţe şi nu au curaj să iasă pe alte pieţe. Sunt puţine firmele cu acţionariat românesc care se uită către pieţele străine şi este păcat, pentru că după aderarea la UE ele au acces la o piaţă comună cu 500 de milioane de consumatori“, a adăugat Dochia.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Kaufland cumpără 18 maşini electrice şi lansează nouă staţii de alimentare pentru astfel de vehicule

    Lanţul de hipermarketuri Kauf­land, liderul pieţei locale cu afaceri de circa 2 mld. euro anul trecut, va investi în nouă staţii de alimentare pentru maşini electrice, acestea urmând a fi am­plasate în parcarea magazinelor re­ţe­lei aflate pe „ruta“ Constanţa – Arad.

    Un punct de încărcare pentru maşini electrice este evaluat la aproape 15.000-25.000 de euro, astfel că nemţii ar urma să investească 135.000-225.000 de euro în toate „benzinăriile electrice“ anunţate. Acestea sunt deschise în par­teneriat cu produ­că­torul de energie rege­nerabilă Renovatio, care a lansat o reţea de încărcare rapidă de­di­cată tutu­ror utiliza­to­rilor de vehicule elec­trice din România.

    În total, reţeaua pe care Renovatio vrea să o construiască va avea cel puţin 50 de puncte de încărcare Fast Charge asigurând mo­bi­litate elec­trică în marile oraşe şi de-a lungul cori­doa­relor paneuropene care tra­versează ţara noastră.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Nevralgia economiei: 75% din exporturile României sunt ţinute în spate de numai 350.000 de salariaţi

    Exporturile României, de 54,6 mld. euro anul trecut, sunt ţinute în spa­te de un număr mic de com­pa­nii şi sunt polarizate puter­nic. Astfel, cei mai mari 500 de ex­portatori ai României au doar 7,8% din totalul salariaţilor din economie, deşi ei duc în spate 75% din totalul exporturilor locale. Mai mult, harta României este polarizată, judeţele li­der având exporturi de circa 5 mld. euro, pe când codaşii nu ajung nici la 100 de mil. euro.

    „Există o disparitate dacă ne uităm pe statisticile marilor exportatori. Putem observa că exporturile sunt ţinute în spate de doar câteva companii, şi acelea de regulă stră­ine. Un exemplu clar este Dacia, care a ajuns cel mai mare exportator local acum câţiva ani şi care rămâne în continuare în top“, spune şi analistul Aurelian Dochia

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Anunţul făcut de Wizz Air: a lansat un nou zbor din Timişoara

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a început de ieri operarea noilor curse din Timişoara către Eindhoven. Aceasta este cea mai nouă rută lansată din unul dintre cele mai mari oraşe din Transilvania către Olanda. Zborul către Eindhoven va fi operat de trei ori pe săptămână, în zilele de marţi, joi şi sâmbătă.

    Eindhoven este prima destinaţie Wizz Air din Olanda şi a 15-a în total de la Timişoara. Ruta le deschide călătorilor din România calea către unul dintre cele mai mari oraşe din această ţară şi către o destinaţie de vacanţă interesantă, cu multe atracţii, cum ar fi muzeul Philips dar şi muzeul echipei locale de fotbal PSV, observatorul şi centrul vibrant al oraşului. 125 de pasageri de la Timişoara au ales să fie ieri pe primul zbor de la Timişoara către Eindhoven iar 165 de pasageri au călătorit din Olanda către Timişoara. 

  • Promovez România. Despre ţară, gastronomie, oameni şi poveştile lor

    „Povestea proiectului a început în vara lui 2014, când eram pe teren, în zona Păltiniş, făceam cercetări pentru lucrarea de licenţă”, spune Dan Posea, care este licenţiat al Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii Bucureşti. Vorbeşte răspicat şi are un fel de a fi care dă de înţeles că are încredere că poate să izbutească orice îşi propune. „Când ne-am înscris în concursul Samsung le-am spus prietenilor că o să ne plasăm între primii cinci”; concursul nu a stabilit un clasament, dar Promovez România se numără printre cei zece premianţi.

    În vara lui 2014, când a făcut lucrarea de licenţă, s-a conturat ideea proiectului, iar iniţial Dan Posea s-a gândit să facă un blog, pe care l-a creat pe platforma WordPress, dar nu a avansat; crede că nu are talent la scris. În toamna anului trecut i-a venit ideea de a da o altă formă proiectului; a vorbit cu Costin Fetic, un prieten din Buzău natal, pasionat de fotografie, să colaboreze pentru a pornit Promovez România. „Am pus pe hârtie ideile, am făcut un logo şi în două zile am făcut pagina de Facebook.” Au postat poze, cu puţin text şi în  trei zile au primit 3.000 de like-uri; „acum avem aproape 8.000 de like-uri”, spune tânărul antreprenor, care adaugă că îşi doreşte ca sub umbrela Promovez România să reunească imagini şi cât mai multe informaţii „deoarece mulţi se axează pe concediile în străinătate şi chiar avem o ţară frumoasă”. Pentru a se diferenţia de alte proiecte similare, Dan Posea mizează pe calitatea pozelor care vor fi postate pe Facebook şi pe site, iar pentru asta tânărul vrea să închege colaborări cu fotografi din întreaga ţară; o colegă din echipă, Denisa Stanciu, se ocupă de conţinutul editorial. Echipa Promovez România reuneşte acum cinci tineri, cu vârste între 17 şi 23 de ani, voluntari, cel puţin până în momentul în care ideea va putea fi monetizată.

    În ianuarie a fost lansat site-ul, care nu este însă finalizat; între secţiunile pe care le reuneşte se numără Străin în ţara mea, Călător în România, Promovăm Românii, Bucureşti şi Crame Româneşti. La una din rubrici, Promovăm românii, Dan Posea şi cei patru prieteni cu care dezvoltă proiectul şi-au propus să prezinte „oameni care fac lucruri frumoase”; o poveste apare deja şi este despre două tinere antreprenoare care au o mică afacere cu scrisori scrise caligrafic şi livrate chiar de ele, în Bucureşti. În cadrul acestei rubrici, tânărul antreprenor spune că vrea să prezinte atât start-up-uri cât şi oameni din mediul rural care au poveşti frumoase.  „E mult de lucru la site şi mai adăugăm pe parcurs informaţii şi poze. Vrem să facem un TripAdvisor de România, pe secţiunea de Călător în România.“ Pentru a posta imagini şi conţinut deopotrivă pe site şi Facebook, tinerii şi-au propus ca anul acesta să călătorească în întreaga ţară şi, spun ei, „să transpunem din experienţele noastre în online”. Pentru susţinerea călătoriilor prin ţară, Dan Posea spune că se află în discuţii cu sponsori pentru a obţine o maşină şi carburant; în plus, plănuieşte să facă bartere cu unităţile de cazare din România, cărora le oferă expunere în mediul online. „Companiile au reacţionat foarte bine, am primit feedback foarte bun. Am intrat pe site-urile companiilor, am căutat contacte şi am trimis 3-400 de mailuri către companii. Au răspuns patru, între care reprezentanţi ai Ţiriac Auto, Carrefour, Crama de vinuri Oprişor.“ Cu niciuna dintre aceste companii nu au finalizat discuţiile, dar Dan Posea nu are nicio undă de îndoială că va reuşi să atragă sprijin în proiectul său, pentru funcţionarea căruia până acum este singurul finanţator. „Eu suport toate cheltuielile, până acum de circa 1.500 de euro, din ce câştig din firma de evenimente“, pentru că tânărul buzoian a înfiinţat anul trecut şi Posea Events. Deşi e greu de ghicit, între organizarea de evenimente şi studiile sale la Facultatea de Geografie există legătură. A fost pus în situaţia de a organiza festivitatea de absolvire la facultate, pentru mai mult de 400 de oameni, povesteşte el; a creat o echipă şi şi-a propus ca dacă totul iese bine, să-şi facă o firmă pentru organizarea de evenimente. „În momentul de faţă nu mă pot susţine 100%, am sprijinul părinţilor mei. Mi‑am propus ca anul acesta să reuşesc să mă separ financiar de ei.”

    Apetitul antreprenorial al lui Dan Posea se vede şi în ideile legate de activitatea părinţilor săi, care au o firmă de construcţii la Buzău; tânărul vrea să depună un dosar pentru finanţare europeană. „Am găsit un proiect cu finanţare 100% cu bani europeni, în valoare de 200.000 de euro, şi le-am spus că vreau să îi ajut. Vrem să facem o hală, pentru producţie de termopane Rehau; la nivel naţional sunt 10-15 firme care fac acelaşi tip de profil. Am vrea să şi exportăm, pentru că avem cereri din vest, am avut nişte comenzi din Belgia.“

    Are mai multe idei şi mai multe fronturi de acţiune, iar ţelul personal pentru anul în curs este să se stabilizeze financiar, după cum spune chiar el. Una dintre idei, legată tot de Promovez România, este lansarea unui magazin online în care să vândă produse 100% româneşti, cum ar fi ii sau obiecte vestimentare făcute în ţară. Optimist şi energic, Dan Posea este încredinţat că „primii doi ani sunt mai grei în online, până te obişnuieşti cu mecanismul. Cred că într-un an proiectul va ajunge la 30.000 de like-uri pe Facebook, lumea o să înceapă să ne contacteze; le oferim firmelor care vor să colaboreze cu noi spaţiu pe site”.

  • Orange aduce şi Pebble Time Round, unul dintre cele uşoare şi subţiri smartwatch-uri

    Orange, liderul pieţei locale de telefonie mobilă, a introdus în ofertă şi Pebble Time Round, unul dintre cele mai uşoare şi subţiri smartwatch-uri de pe piaţă, gadgetul având o grosime de 7,5 mm şi cântărind 28 g. Spre comparaţie ceasurile Vector din seria Luna au o greutate de aproximativ două ori mai mare. Pebble susţine că Time Round este cel mai subţire şi uşor smartwatch din lume.

    Pebble este unul dintre cei mai vechi jucători în domeniul ceasurilor inteligente, cu vânzări de peste 1 milion de produse în mai puţin de 3 ani. Compania americană a lansat primul model în anul 2013, cea mai mare parte a finanţării necesare fiind obţinută printr-o companie pe platforma de crowdfunding Kickstarter. Pebble funcţionează atât cu sistemul de operare Apple iOS 8 cât şi cu Google Android 4.0, sau versiunile lor superioare.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • A venit în România pentru două zile şi a ajuns să conducă una dintre cele mai mari companii locale de leasing operaţional

    Au fost două momente în copilăria mea care m-au format. Primul a avut loc când aveam şase ani, era între clasele întâia şi a doua; atunci am văzut moartea cu ochii“, povesteşte Hezi Shayb, CEO New Kopel Group, care de-ţine pe piaţa locală dealerul Opel Union Motors şi firma de rent a car şi leasing operaţional Sixt New Kopel, dar şi divizia de maşini second-hand Sixt New Kopel SH. „Obişnuiam să petrec timp alături de rude la malul mării, în Israel, şi ţin minte că erau foarte multe stânci în apă care duceau la apariţia unor vârtejuri. Ţin minte că într-o bună zi tatăl meu mi-a spus: «Dacă se întâmplă să fii prins într-un vârtej, nu încerca să ieşi din el. Lasă‑te dus de curent şi, atunci când simţi pământul cu picioarele, împinge cât poţi de tare şi ieşi din apă.» Bineînţeles, acest lucru s-a şi întâmplat, m-am trezit prins în vârtej şi am făcut exact ceea ce mă învăţase tatăl meu. Apa nu era foarte adâncă, să fi avut vreo patru metri, dar pentru mine, un copil de şase ani, era ca şi cum ar trebui să cobor de pe Empire State Building. Am reuşit totuşi, cumva, să ies la suprafaţă. Ţin minte că tatăl meu îmi spusese că există doar o şansă: dacă o ratezi, gata! A fost o lecţie foarte importantă pentru mine, am înţeles că înainte de a acţiona trebuie să ştiu lucruri. Cunoaşterea este extrem de importantă; sunt aici pentru că tatăl meu şi-a făcut timp să mă înveţe acele lucruri. Al doilea moment s-a petrecut ceva mai târziu, eram în clasa a XI-a la un liceu de electronică şi veneam în fiecare zi din provincie pentru cursuri. În cadrul unui program, fiecare liceu trebuia să trimită doi elevi la un examen, iar cei mai buni urma să ajungă pentru câteva luni în Olanda. Nu am vrut iniţial să particip, pentru că nu-mi prea stătea mintea atunci la examene, dar la insistenţele profesorilor m-am dus.“

    A ajuns în cele din urmă în Olanda, iar ceea ce l-a impresionat cel mai mult a fost expresia de pe chipul oamenilor. „La acea vreme, era diferenţă mare între nivelul de viaţă din Israel şi cel din Olanda. Am văzut oameni fericiţi, şi mi-am spus: «vreau să fiu cineva şi am să fac tot ceea ce ţine de mine pentru a fi cineva». Am decis să iau totul în serios şi să-mi trăiesc viaţa în aşa fel încât să nu fie risipită. Spre norocul meu, în Israel există o anumită scurtătură pentru asta. Nu e uşoară, dar este totuşi o scurtătură. La 18 ani trebuie să intri în armată şi, dacă ai anumite abilităţi, poţi să ajungi la trupele speciale. Şi exact asta am făcut: m-am înscris la Academia Navală din Israel, care ţine şase ani şi jumătate. Am terminat cursurile în 1983, dar nu a fost o experienţă uşoară.“

    CEL MAI TÂNĂR VICEPREŞEDINTE

    La primul job a ajuns dintr-o întâmplare, la scurt timp după terminarea armatei. „Am terminat armata la 26 de ani, fără a avea studii superioare şi am găsit un anunţ din partea unei companii de asigurări care oferea un curs de specializare. După absolvirea acestuia, aveai asigurat un loc de muncă şi primeai şi o maşină; la vremea respectivă, cei care aveau maşină erau priviţi ca având un statut special. Problema era că trebuia să ai studii superioare şi să ai 28 de ani. Eu nu respectam niciuna dintre condiţii, dar m-am dus totuşi la interviu. Cel cu care m-am întâlnit mi-a spus: «Am acceptat interviul ăsta doar din curiozitate, cum ai îndrăznit să te prezinţi?». L-am întrebat de câţi oameni are nevoie şi mi-a spus că va angaja zece; aşa că i-am propus să mă angajeze în plus, pe lângă posturile disponibile, ca pe un tânăr lipsit de experienţă. I-am spus: «cunoaşterea nu e totul; promit că ceea ce nu înţeleg în timpul zilei voi studia noaptea, iar a doua zi voi cunoaşte problema.» Şi m-au angajat, era în primăvara lui ’88, iar după opt luni am terminat al doilea curs de specializare. Bineînţeles, a trebuit ulterior să obţin diploma de studii superioare, aşa că am urmat cursuri de administrarea afacerilor la sucursala din Israel a unei facultăţi americane. În 1995 aveam 32 de ani şi eram cel mai tânăr vicepreşedinte la cea mai mare companie de asigurări din Israel; obţinusem, între timp, şi masterul în administrarea afacerilor.“

    A ocupat apoi mai multe poziţii în cadrul unor firme de asigurări, iar în 1999 unul dintre cei mai bogaţi oameni din Israel, pentru care mai lucrase în trecut, i-a propus să pună bazele unei companii de asigurări în sănătate. În 2004, după ce investitorul vânduse grupul din care făcea parte, a decis să facă şi el exit.

    A urmat apoi funcţia de CEO al IVECO Israel, pe care a ocupat-o între 2005 şi 2012. A venit ca o provocare, pentru că nu ştia nimic despre camioane. I s-a explicat că situaţia companiei este una extrem de dificilă şi că nu se aşteaptă minuni de la el, aşa că a decis să accepte. „Au fost două elemente care au adus compania de la stadiul de faliment la cel de succes; în primul rând, ştiam că maşinile IVECO au o imagine foarte proastă, pentru că se stricau destul de des. Am ales cea mai stabilă maşină şi am decis să o vindem cu o garanţie completă de trei ani. Astfel, le-am explicat clienţilor că nu vor mai avea cheltuieli suplimentare, pentru că noi vom acoperi în respectiva perioadă toate costurile de service. Pe piaţa din România putem oferi garanţie de până la 57 de luni în care acoperim toate costurile, fiind vorba de maşini, dar în cazul tractoarelor lucrurile sunt puţin diferite. În fiecare zi în care tractorul stă în service, proprietarul trebuie să anuleze comenzile pe care le-a primit, iar asta complică destul de mult situaţia. La acel moment cota de piaţă era de 8%, dar a crescut în scurt timp la 23%. Am câştigat şi destul de mulţi bani într-o perioadă scurtă de timp, iar asta mi-a oferit practic o fereastră de un an de zile. Problema de fond era însă neschimbată: foarte multe maşini se stricau, şi am înţeles că trebuie să rezolv asta cât mai repede. Am primit mai multe propuneri, dar era vorba de lucruri minore, iar eu căutam ceva care să schimbe datele problemei. Atunci când te afli într-o situaţie de criză, rezolvarea problemelor mici nu reprezintă o soluţie. Trebuie să gândeşti la scară mai mare. Şi s-a întâmplat ca acea soluţie pe care o căutam să ajungă la mine pe birou: un tip oarecare a venit la mine şi mi-a spus că are un sistem care adună informaţiile tehnice ale maşinilor, în timp real, şi le trimite prin satelit, dar că nu ştie ce să facă cu el. Reţineţi, era anul 2006. Am luat 100 de maşini şi le-am echipat cu sistemul, iar la scurt timp am descoperit că doar 20-25 de probleme cauzau toate stricăciunile. Şase luni mai târziu, costurile cu garanţiile scăzuseră cu 30%, iar cererile de reparaţii scăzuseră cu 50%. A fost un pas imens către salvarea companiei. Iar compania care producea softul a ajuns să valoreze, astăzi, în jur de 150 de milioane de euro.“

    Să nu renunţi niciodată este unul din motto-urile sale, dar trebuie să fie pus în practică într-un mod inteligent. „E în regulă să greşim pentru că nimeni nu e perfect. Eu am făcut mai multe greşeli decât alţi 3-4 oameni la un loc. O să vă povestesc despre o greşeală din cauză căreia am avut, multe nopţi la rând, coşmaruri. Atunci când eram în clasa a VIII-a jucam baschet, eram foarte înalt pentru vârsta mea. Am avut un meci cu echipa altei şcoli şi, la pauza mare, a trebuit să merg până la baie. Când am revenit pe teren coşurile se schimbaseră, dar eu nu mi-am dat seama aşa că am plecat cu mingea şi am înscris pentru echipa adversă. După asta, toată lumea din şcoală m-a cunoscut; norocul meu a fost că era ultimul an din şcoala generală. Cât despre carieră, una din greşelile pe care le-am făcut a fost atunci când am refuzat un angajat de-al meu care mi-a propus să lucrăm împreună la un proiect. Eu i-am spus că vreau să mă concentrez pe carieră, iar ulterior produsul său s-a bucurat de un succes fantastic, chiar anul trecut în august a vândut compania pentru 25 de milioane de euro. O altă greşeală am făcut-o în timpul armatei: un coleg a venit şi mi-a propus să construim o maşinărie care combina esenţe pentru parfumuri. Eu i-am spus că nu mă interesează, mai aveam puţin şi terminam armata şi voiam să stau liniştit o perioadă. El a pus pe picioare start-up-ul, era prin 1986, iar la scurt timp după s-a descoperit că în tratamentul împotriva virusului HIV e nevoie de un astfel de aparat care să amestece substanţele. A vândut şi el compania ulterior, iar acum are o avere de vreo 150 de milioane de dolari. Suntem în continuare în relaţii foarte bune, pentru că el spune că prietenii pe care ţi i-ai făcut înainte să te îmbogăţeşti sunt prietenii adevăraţi.“

  • Obiectivele noului CEO UPC România

    După ce am lucrat mulţi ani de zile în FMCG (Fast Moving Consumer Goods – n.r.) a ajuns să mi se pară interesantă contradicţia de termeni a acestui domeniu, dat fiind faptul că în momentul de faţă percep comunicaţiile mai rapide decât FMCG–ul. Este un domeniu mai complex, mai ales datorită faptului că industria telecomunicaţiilor este o industrie tânără şi neaşezată”, povesteşte Robert Redeleanu, numit CEO al UPC România în iunie anul trecut, după ce Severina Pascu a preluat conducerea operaţiunilor din Europa Centrală şi de Est a Liberty Global.

    Dinamismul companiei aflate într-una din cele mai competitive pieţe din România s-a reflectat în rezultatele de anul trecut ale companiei, care şi-a majorat veniturile nete cu 9,2% faţă de anul anterior, până la 633 de milioane de lei, a crescut numărul de clienţi care folosesc cel puţin un serviciu UPC până la circa 2,1 milioane şi s-a concentrat pe extinderea ariei de acoperire a serviciilor digitale, care au ajuns în alte 300.000 de case, mai multe cu 13% faţă de anul anterior. „2015 a fost pentru noi un an foarte bun, confirm că este cel mai bun an pentru noi din punctul de vedere al ratei de creştere a veniturilor, numărului de servicii şi numărului de clienţi pe care i-am adăugat anul trecut”, a spus CEO-ul UPC.

    Redeleanu, care anterior a lucrat ca chief marketing officer al UPC, având în responsabilitate departamentele de marketing, vânzări şi comunicare cu clienţii, nu este la prima experienţă de CEO: în intervalul 2009-2011 a lucrat ca director executiv al producătorului român de produse alimentare Scandia. Absolvent de Finanţe-Bănci la ASE, şi-a început cariera în departamentul de marketing al Unilever South Central Europe. În cei peste 20 de ani de carieră locală şi internaţională a acumulat în special experienţă în marketing şi vânzări. Între 2006 şi 2009 a deţinut rolul de director de marketing pentru Unilever Rusia, Ucraina şi Belarus, iar ulterior a preluat conducerea Scandia.

    „Serviciile şi produsul nostru se creează spontan, în momentul în care consumatorul foloseşte internetul, se uită la televizor, face o plată, toate lucrurile acestea măresc complexitatea businessului şi dependenţa pe care o avem pentru experienţa pe care oamenii noştri din prima linie o creează clienţilor. E cu mult diferit din perspectiva aceasta, dar îmi place cel puţin la fel de mult”, trasează Redeleanu principalele diferenţe ale domeniului, comparându-l cu cel în care a activat anterior. Totodată, experienţa de acum este eminamente diferită faţă de cealaltă prin prisma tipului diferit de guvernanţă. „Există beneficii majore din a face parte dintr-o corporaţie, care ţin de finanţare, strategie, inovaţie, mare parte din lucrurile acestea se întâmplă şi vin de la grup ca suport, în medii antreprenoriale eşti 100% pe picioarele tale, te finanţezi local, trebuie să generezi inovaţie exclusiv la nivel local, a fost o experienţă interesantă pentru mine, ce m-a transformat cu siguranţă în ceea ce am devenit astăzi.”

    În ce priveşte asemănările, acestea se leagă mai ales de înţelegerea clientului, a cărui experienţă a devenit, în ultimii ani, hotărâtoare în ce priveşte alegerea operatorului. „Pe de altă parte, ce se poate învăţa cu siguranţă din industria bunurilor de larg consum este obsesia de a înţelege clientul şi nevoile lui cu adevărat, lucru pe care cred că l-am adus şi în UPC. Este o chestiune culturală foarte puternică pe care pe mine m-a format în toţi anii în FMCG şi cu care am venit ca zestre în telecomunicaţii”, spune Redeleanu. În prezent, alături de îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă ai companiei, se concentrează pe ridicarea nivelului de implicare a angajaţilor în cadrul acesteia. „Încerc să înţeleg şi mai bine care sunt motivaţiile, aspiraţiile, care este tipul de cultură care poate să creeze o atmosferă constructivă şi care să ajute businessul pe de-a întregul”, spune executivul care, după ce a devenit director general, a promovat în funcţii de top management o parte din membrii echipei sale. Spre exemplu, Bogdan Bucurei a devenit director de marketing, Lucian Mataoanu, director comercial, Goncalo Henriques – director customer care şi customer experience, iar Ionuţ Voinea – CTO. „Sunt oameni talentaţi, în care cred şi care au făcut pasul către top management.”

     

  • Start-up-urile locale îşi vor putea prezenta proiectele investitorilor din Silicon Valley, odată cu încheierea parteneriatului dintre TechHub şi Google

    Comunitatea globală a antreprenorilor în tehnologie TechHub a încheiat un parteneriat global cu Google for Entrepreneurs, în vederea creşterii sprijinului acordat start-up-urilor în tehnologie.

    Prin acest acord, membrii TechHub, inclusiv cei ai TechHub Bucureşti, vor putea să-şi prezinte produsele în faţa unor investitori din Silicon Valley, în cadrul proiectului Google for Entrepreneurs International Demo Days. În plus, aceştia vor putea aplica pentru mai multe programe prin care vor avea acces la noi pieţe – Google for Entrepreneurs Exchange, dar şi la programe de finanţare prin intermediul Google Cloud Platform.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro