Una dintre ţările în care s-a comercializat Dacia după Revoluţie a fost şi Anglia. Dacia Shifter a fost o ediţie limitată vândută în Marea Britanie, cu volan pe dreapta şi era superdotată cu jante de Aro 10.
IATĂ AICI DACIA SHIFTER PRODUCŢIE SPECIALĂ PENTRU MAREA BRITANIE
InnoEnergy, în calitate de companie europeană de top dedicată susţinerii managementului energiei sustenabile, caută soluţii inovatoare din următoarele domenii pentru a le înscrie în proiect: energii regenerabile, energii alternative, energie fosilă curată, energie nucleară fiabilă, consum energetic rezidenţial şi industrial sustenabil, depozitare şi distribuţie eficientă de energie, case, clădiri şi oraşe inteligente, securitate energetică.
“Pentru toţi cei interesaţi, Runda de Investiţii reprezintă o oportunitate imediată de a intra în contact cu mediul european dedicat soluţiilor inovative din domeniul energiei. Echipa Startup Transilvania a ales să adere la reţeaua InnoEnergy deoarece soluţiile bazate pe energia fosilă sunt înlocuite într-un ritm tot mai alert de energia bazată pe surse regenaribile şi dorim să asigurăm suport şi asistenţă tuturor inovatorilor români din acest domeniu”, declară Cristian Dascălu, preşedintele Centrului de Antreprenoriat şi Inovare Startup Transilvania.
Centrul de Antreprenoriat Startup Transilvania şi ClujHUB, în calitate de reprezentanţi locali al InnoEnergy, încurajează aplicarea ideilor şi asigură suport continuu tuturor inovatorilor aplicanţi din România.InnoEnergy poate finanţa 20-80% din costurile totale, în funcţie de potenţialul proiectului. Până acum, investiţiile au fost cuprinse între 100.000 euro şi 4-5 milioane euro. Termenul limită pentru înscrierea în programul Runda de Investiţii, ediţia din 2017 este 23 octombrie.
De la lansarea Rundei de Investiţii în 2011, InnoEnergy a investit în total 170,5 milioane de euro în dezvoltarea a 90 de produse, 3 întreprinderi de producţie, 77 aplicaţii de patent şi conectarea a 323 de organizaţii. Scopul programului este implementarea Planului strategic european de energie şi tehnologie (SET-Plan) axat pe sustenabilitate şi protecţia mediului pe cât de rapid şi de eficient posibil.
Rezoluţia Congresului SUA menţine sancţiunile impuse de Administraţia Barack Obama şi prevede măsuri suplimentare împotriva unor indivizi implicaţi în anumite activităţi.
De asemenea, rezoluţia limitează capacitatea preşedintelui de a atenua sancţiunile impuse Rusiei.
Ca reacţie la aceste sancţiuni, preşedintele rus, Vladimir Putin a anunţat că personalul misiunilor diplomatice americane din Rusia va fi redus cu 755 de angajaţi, pentru a ajunge la nivelul celui al reprezentanţelor ruse din Statele Unite.
Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.
Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.
Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.
Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.
Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.
Indemnizaţia de şomaj se acordă absolvenţilor, la cerere, pe o perioadă de şase luni, calculată de la data expirării celor 60 de zile de la absolvire şi constă într-o sumă fixă, lunară, neimpozabilă, de 250 de lei. Acest termen de 60 de zile începe de la data de 25 mai, când, conform Ministerului Educaţiei, se încheie anul şcolar pentru clasele terminale.
Înregistrarea absolvenţilor ca persoane în căutarea unui loc de muncă se realizează prin depunerea la agenţie a unui dosar care să cuprindă următoarele documente: act de studii – original şi copie, act de identitate – original şi copie, adeverinţă medicală din care să rezulte faptul că persoana este clinic sănătoasă, aptă de muncă.
Absolvenţii care decid să îşi continue studiile, precum şi cei care nu au respectat termenul de depunere a dosarului de 60 de zile de la absolvire, nu vor beneficia de cei 250 de lei, precizează AJOFM.
“Nu am primit o explicaţie din partea ministrului Muncii privind înlocuirea voucherelor de vacanţă cu sume de bani. Aici este vorba despre sindicate şi despre presiunea pe care acestea o fac asupra parlamentarilor. Faptul că noi ne-am luptat atâta timp ca să introducem vouchere care înseamnă nişte hârtii de valoare şi nu bani îi deranjează pe cei de la sindicate fiindcă nu îşi mai pot face mendrele cu banii”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
Acesta spune că nemulţumiri sunt şi din partea celor care lucrează în regiile de stat, care primeau sume importante de bani pentru concedii, şi cărora acum le va fi limitată prima la 300 de euro pe an.
“Pe de altă parte, în majoritatea regiilor de stat, mai ales cele care mergeau bine, sumele care erau acordate pentru vacanţe erau fabuloase – 2000-3000 de euro pe an. Ori această lege a voucherelor limitează suma la 300 de euro pe an, care evident că nu le convine. Asta înseamnă că de la 1 decembrie 2018, dacă va intra în vigoare legea salarizării unitare, vor intra o sumă de bani în turismul românesc fiindcă unii se vor duce în vacanţă, dar în nici un caz o sumă importantă pe care noi mizam, adică 360 de milioane de euro. Era o sumă importantă care intra direct în venele turismului românesc, în toate staţiunile. Este o glumă proastă că cineva va reuşi să controleze modul în care au consumat banii 1,2 milioane de români în fiecare an. Clar că lucrurile se duc către altă zonă. Când este vorba de bani apare şi evaziunea fiscală”, a precizat Alin Burcea.
“Nu am primit o explicaţie din partea ministrului Muncii privind înlocuirea voucherelor de vacanţă cu sume de bani. Aici este vorba despre sindicate şi despre presiunea pe care acestea o fac asupra parlamentarilor. Faptul că noi ne-am luptat atâta timp ca să introducem vouchere care înseamnă nişte hârtii de valoare şi nu bani îi deranjează pe cei de la sindicate fiindcă nu îşi mai pot face mendrele cu banii”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
Acesta spune că nemulţumiri sunt şi din partea celor care lucrează în regiile de stat, care primeau sume importante de bani pentru concedii, şi cărora acum le va fi limitată prima la 300 de euro pe an.
“Pe de altă parte, în majoritatea regiilor de stat, mai ales cele care mergeau bine, sumele care erau acordate pentru vacanţe erau fabuloase – 2000-3000 de euro pe an. Ori această lege a voucherelor limitează suma la 300 de euro pe an, care evident că nu le convine. Asta înseamnă că de la 1 decembrie 2018, dacă va intra în vigoare legea salarizării unitare, vor intra o sumă de bani în turismul românesc fiindcă unii se vor duce în vacanţă, dar în nici un caz o sumă importantă pe care noi mizam, adică 360 de milioane de euro. Era o sumă importantă care intra direct în venele turismului românesc, în toate staţiunile. Este o glumă proastă că cineva va reuşi să controleze modul în care au consumat banii 1,2 milioane de români în fiecare an. Clar că lucrurile se duc către altă zonă. Când este vorba de bani apare şi evaziunea fiscală”, a precizat Alin Burcea.
Masina sport în ediţie limitată a fost finisată manual, prin procedee laborioase, în noul Porsche Exclusive Manufaktur, la sediul companiei din Zuffenhausen. Anterior cunoscută sub numele “Porsche Exclusive”, divizia de personalizare a constructului german este specializată în îndeplinirea cerinţelor speciale ale clienţilor şi răspunde de modelele în ediţie limitată. Pentru prima dată, clienţii Porsche pot achiziţiona ceasul Porsche Design, configurat cu acelaşi design ca maşina lor sport.
Motorul boxer biturbo, cu şase cilindri, de 3,8 litri, cu un kit exclusiv pentru putere suplimentară, dezvoltă un cuplu maxim de 750 Nm, între 2.250 şi 4.000 rpm, ceea ce înseamnă că 911 Turbo S Exclusive Series accelerează de la 0 la 100 km/h în 2,9 secunde şi că are nevoie de doar 9,6 secunde pentru a depăşi pragul de 200 km/h.
Noul 911 poate atinge o viteză maximă de 330 km/h. Consumul mixt de carburant este acelaşi ca la modelul standard, de 9,1 l/100 km şi corespunde unei cantităţi de emisii de CO2 de 212 g/km. Modelul 911 Turbo S Exclusive Series este echipat, în versiunea standard, cu jante de 20 inci, cu mecanism central de fixare, vopsite în negru şi cu contur Golden Yellow Metallic, realizat printr-o nouă tehnologie cu laser. Pentru prima dată, etrierele pentru sistemul de frânare ceramic PCCB sunt disponibile din fabrică în versiune vopsită în negru, cu sigla Porsche în Golden Yellow Metallic.
Şasiul sport cu Porsche Active Suspension Management (PASM) şi pachetul Sport Chrono sunt incluse în echiparea standard. Direcţia pe puntea spate şi Porsche Dynamic Chassis Control (PDCC) îmbunătăţesc manevrabilitatea maşinii şi asigură stabilitate pe şosea.
În România, preţurile pentru 911 Turbo S Exclusive Series pornesc de la 223.996 euro, fără TVA.
Daţi clic pentru cea mai frumoasă localitate din România, pentru staţiunea care rivalizează cu Santorini şi găsiţi nişte sate, comune, oraşe care încearcă să reînvie un turism care nu va mai veni niciodată.
Titlurile care anunţă povestea unei fete care s-a îmbogăţit de tânără stând acasă intră în aceeaşi categorie.
De foarte multe ori sunt şi eu victima clicului sau a ferestrelor care apar de nicăieri când ţi-e lumea mai dragă şi îţi taie din elanul cititului.
În mod cert, aveţi pretenţia de la Business Magazin şi de la ZF să nu găsiţi astfel de titluri, şi poate astfel de articole.
Dar dacă aţi avea de ales între un titlu care spune că o pisică s-a salvat miraculos şi un titlu sec care anunţă scăderea ROBOR-ului, indicatorul de referinţă pentru dobânzile la credite, 101% dintre voi aţi da clic să vedeţi ce face pisica. Sau primul clic va fi pe pisică şi apoi pe ROBOR.
De Robor, care vă calculează dobânda pe care o aveţi de plătit la bancă, nici nu vă atingeţi. Dacă am da titlul ”Criză pe piaţa interbancară, creştere spectaculoasă a Robor-ului. Veţi plăti mai mult la bancă. Ce face Isărescu?“, sigur aţi da clic. Contează prea puţin că Robor-ul a crescut de la 0,8% la 0,83%.
Nu vrem să vă înşelăm, dar natura umană a voastră, a noastră, ne face să dăm clic pe lucrurile mai spectaculoase, mai nonconformiste, pe cuvintele mai tari – şoc, groază, cădere, prăbuşire; vă puteţi alege voi cuvintele.
Credeţi că noi, românii, suntem diferiţi de americani sau britanici? De ani de zile citesc The Wall Street Journal şi Financial Times şi mi-am format obiceiul de a mă uita în dreapta pe site-urile lor, unde sunt cele mai citite articole, cele mai vizionate, cele mai share-uite.
Orice ştire legată de Alzheimer, fitness, divorţ, unde să stai în avion dacă vrei să ai o şansă în caz de prăbuşire, cum să comunici mai bine în doi, cum să te comporţi dacă ai fete adolescente, ce a mai făcut Donald Trump, ce pantofi poartă Melania Trump, cum este sexul peste 50 de ani (la vârsta de 50 de ani), care sunt bolile zilei (cancerul produce întotdeauna emoţie) bate orice altceva.
Poţi să scrii pagini întregi despre dobânzi sau cursul dolarului, despre luptele din Uniunea Europeană, despre mugurii unei noi crize, nu ai nicio şansă în faţa costumului de 450 de euro purtat de Emmanuel Macron în ziua în care a preluat mandatul de preşedinte al Franţei.
Şi nu este o ştire de cancan.
Internetul ne dă posibilitatea să aflăm despre noi, cum suntem, cum simţim, ce ne interesează cu adevărat să citim, la ce ne uităm în realitate, nu ceea ce spunem în sondaje sau în public. Citim despre dobânzi, despre cum merge economia lumii, despre deficite bugetare, despre ce fac marile companii, mai ales dacă lucrăm la vreuna dintre ele în România; dar înainte ne uităm la Melania Trump, ce rochie a purtat la învestitura soţului la Casa Albă, sau la pantofii lui Vladimir Putin, asta dacă nu dăm clic să vedem cum a cântat temutul preşedinte rus la pian. Nu încercaţi să spuneţi altceva, pentru că netul ştie sigur pe ce aţi dat prima dată clic.
”De câte vizualizări ai nevoie pe YouTube pentru a câştiga salariul minim pe economie în România“ a avut un reach pe Facebook-ul ZF de peste 50.000 de persoane (comentariul unui cititor de pe Facebook – Deci câte?). ”Cererea de programatori sparge toate recordurile: 3.000 de euro dacă recomanzi un IT-ist bun“ a avut un reach de 30.000 de persoane.
Articolul ”Roger Ailes, unul dintre cei mai controversaţi magnaţi media şi fostul şef al Fox News, a murit la vârsta de 77 de ani. Anul trecut şi-a părăsit «regatul» de la Fox News după un scandal sexual zguduitor“ a avut un reach de peste 110.000 pe Facebook şi 73.000 de vizualizări pe site-ul ZF. |n condiţiile în care cei mai mulţi dintre voi nu aţi auzit de Roger Ailes.
Întotdeauna o ”moarte“ (cele mai citite articole de pe Wall Street Journal, FT, Bloomberg şi la noi, conform datelor de mai sus) va atrage un clic mai mult decât majorarea salariilor, să spunem, pentru că are mai multă emoţie decât o cifră seacă de 5%, care mai mult vă enervează decât vă determină să deschideţi o sticlă de şampanie. Pentru cei care vreţi să vedeţi cum funcţionează netul, cum se dau titlurile, cum se pun crossurile, cum se pun postările pe Facebook, pentru cei care vreţi să aflaţi ce citiţi voi şi noi, când anume (orele, zilele din săptămână şamd), sau alte detalii, sunteţi invitaţii mei la ZF şi Business Magazin. Veţi avea parte de o experienţă unică, un internship fabulos, unde veţi înţelege de ce ”daţi clic aici!“
Parlamentul uneia dintre cele mai mari ţări din UE a aprobat un proiect de lege iniţiat de partidul de guvernare, care include o prevedere ce limitează accesul la contracepţia de urgenţă, cum ar fi aşa-numitele „pastile de a doua zi”.
Guvernul conservator susţine că vânzarea pilulei contraceptive de urgenţă numai pe bază de reţetă va fi în beneficiul femeilor, pentru că medicii vor avea ocazia să verifice sănătatea femeilor înainte de a prescrie medicamentul.