Deşi pentru unii este doar un joc imaginar, pentru jucătorii de la Cupa Mondială de Vâjthaţ, care a avut loc pe 24 iulie, competiţia a fost una cât se poate de reală, potrivit Reuters.
Sportul, inspirat din franciza “Harry Potter” semnată de J.K. Rowling, este practicat în viaţa reală de jucători care ţin mături între picioare, exact ca vrăjitorii tineri din seria magică arhi cunoscută.
Deşi pentru unii este doar un joc imaginar, pentru jucătorii de la Cupa Mondială de Vâjthaţ, care a avut loc pe 24 iulie, competiţia a fost una cât se poate de reală, potrivit Reuters.
Sportul, inspirat din franciza “Harry Potter” semnată de J.K. Rowling, este practicat în viaţa reală de jucători care ţin mături între picioare, exact ca vrăjitorii tineri din seria magică arhi cunoscută.
2016 este anul maimuţei în calendarul chinezesc, dar sigur va rămâne cunoscut ca fiind anul Pokémonului. 6 iulie 2016 ar putea rămâne în istorie pentru japonezii de la nintendo. În doar patru zile, Pokémon Go a fost descărcat de mai multe ori decât aplicaţia de dating Tinder şi în alte două zile a depăşit Twitter la numărul de utilizatori activi. Mai important, Pokémon Go a dublat valoarea de piaţă a Nintendo şi a stârnit o isterie în toată lumea, deşi lansarea iniţială a cuprins doar trei ţări (SUA, Australia şi Noua Zeelandă).
Eram în clasa a şasea sau a şaptea când un coleg a venit la şcoală cu Alakazam, un Pokémon puternic şi rar pe care niciunul dintre noi nu-l avea. L-am vrut imediat şi l-am provocat la duel. Am pus Pokémonii în luptă şi eram pe punctul de a câştiga când meciul a fost întrerupt de profesorul care încerca să-şi predea materia. Ne-a luat ambele pachete de cărţi şi le-a amestecat. Nu ne venea să credem – munca noastră era complet irosită. Magia în care eram învrăjbiţi a cuprins din nou lumea, sub forma unui joc mobile.
Pokémon Go este un joc pentru smartphone-uri care îmbină elemente grafice cu lumea reală şi trimite jucătorii la vânătoare de Pokémoni (creaturi virtuale) în locuri reale. Mai pe şleau, jucătorul se plimbă cu telefonul în mână pe stradă şi prin parcuri şi cu ajutorul camerei smartphone-ului caută Pokémoni pe care trebuie să-i prindă aruncând cu o minge către creaturile virtuale. Odată prins, Pokémonul intră în colecţie şi poate fi utilizat de jucător în dueluri. Fiecare Pokémon are abilităţi şi caracteristici diferite şi poate evolua (de la nivelul 1 la 2 şi 3).
Un concept cât se poate de simplu, iar cu ajutorul tehnologiei de azi producătorii pot trimite jucătorul peste tot în lume pentru a prinde Pokémoni. Acest joc nu poate fi jucat doar de pe canapeaua din sufragerie, ci te provoacă să ieşi din casă, să te plimbi şi să pleci la vânătoare. În universul Pokémon sunt 718 de astfel de creaturi, însă doar 151 disponibile în joc deocamdată. Pokémon Go a fost dezvoltat de Niantic şi a fost inspirat prima dată de gluma pe care a făcut-o compania de 1 aprilie 2014, când a ascuns monştrii Pokémon în hărţile de la Google Map.
Niantic este un studio care a început ca un start-up al Google, iar la conducerea firmei se află John Hanke, responsabil pentru dezvoltarea Google Earth. Hanke are 49 de ani, a lucrat pentru guvernul Statelor Unite la departamentul de afaceri externe în Myanmar şi Indonezia şi a pornit mai multe companii de software de-a lungul timpului. În 2001, Hanke a fondat compania Keyhole, specializată în aplicaţii care utilizau date geospaţiale, iar în 2004 compania a fost achiziţionată de Google pentru 35 de milioane de dolari. Directorul companiei era John Hanke, care a devenit în urma achiziţiei vicepreşedintele diviziei Google Geo, care include Google Earth, Google Maps, StreetView, SketchUp şi Panoramio.
Ulterior, în 2010, John Hanke a fondat compania Niantic, în San Francisco, un start-up în cadrul Google, care se ocupă de dezvoltarea de softuri. Compania s-a remarcat în domeniul jocurilor mobile şi a lansat primul său joc cu elemente de realitate agumentată, numit Ingress, în 2012. În 2015, Niantic a devenit independentă faţă de Google. Succesul jocului lansat pe 6 iulie a fost unul fulminant: la doar alte două zile, americanii foloseau, în medie, jocul pentru 43 de minute pe zi, mai mult decât Facebook Messenger şi WhatsApp împreună (12 minute şi, respectiv, 30 de minute) şi în doar o săptămână valoarea de piaţă a Nintendo s-a dublat, ajungând în prezent la o valoare de 38 miliarde de euro (în trei zile am actualizat de trei ori această cifră), depăşind companii japoneze importante precum Sony, Canon, Panasonic sau Toshiba. (Actualizare: luni, 25 iulie, acţiunile Nintendo au scăzut cu 18% (o valoare de 6,7 miliarde de dolari) care se datorează faptului că Nintendo a anunţat într-un comunicat de presă că impactul jocului asupra profitului companiei va fi unul limitat, potrivit presei străine)
Între 7 şi 19 iulie, acţiunile Nintendo au crescut cu 114,04%, iar capitalizarea bursieră a companiei a urcat până la 38 de miliarde de euro; abia după opt zile acţiunile Nintendo au scăzut pentru prima dată de la ceea ce a devenit lansarea verii, cu 12%, din cauză că a fost amânată lansarea jocului în Japonia. „Niciodată nu am văzut acţiunile unei companii mari să se schimbe atât de repede într-o perioadă atât de scurtă“, a declarat Takashi Oda, analist al Okasan Securities, pentru The Guardian. Creşterea foarte puternică a Nintendo se datorează şi faptului că jocul capitalizează pe nostalgia milenialilor care au copilărit în anii ‘90 alături de Pokémoni, dar este jucat şi de copii.
2016 este anul maimuţei în calendarul chinezesc, dar sigur va rămâne cunoscut ca fiind anul Pokémonului. 6 iulie 2016 ar putea rămâne în istorie pentru japonezii de la nintendo. În doar patru zile, Pokémon Go a fost descărcat de mai multe ori decât aplicaţia de dating Tinder şi în alte două zile a depăşit Twitter la numărul de utilizatori activi. Mai important, Pokémon Go a dublat valoarea de piaţă a Nintendo şi a stârnit o isterie în toată lumea, deşi lansarea iniţială a cuprins doar trei ţări (SUA, Australia şi Noua Zeelandă).
Eram în clasa a şasea sau a şaptea când un coleg a venit la şcoală cu Alakazam, un Pokémon puternic şi rar pe care niciunul dintre noi nu-l avea. L-am vrut imediat şi l-am provocat la duel. Am pus Pokémonii în luptă şi eram pe punctul de a câştiga când meciul a fost întrerupt de profesorul care încerca să-şi predea materia. Ne-a luat ambele pachete de cărţi şi le-a amestecat. Nu ne venea să credem – munca noastră era complet irosită. Magia în care eram învrăjbiţi a cuprins din nou lumea, sub forma unui joc mobile.
Pokémon Go este un joc pentru smartphone-uri care îmbină elemente grafice cu lumea reală şi trimite jucătorii la vânătoare de Pokémoni (creaturi virtuale) în locuri reale. Mai pe şleau, jucătorul se plimbă cu telefonul în mână pe stradă şi prin parcuri şi cu ajutorul camerei smartphone-ului caută Pokémoni pe care trebuie să-i prindă aruncând cu o minge către creaturile virtuale. Odată prins, Pokémonul intră în colecţie şi poate fi utilizat de jucător în dueluri. Fiecare Pokémon are abilităţi şi caracteristici diferite şi poate evolua (de la nivelul 1 la 2 şi 3).
Un concept cât se poate de simplu, iar cu ajutorul tehnologiei de azi producătorii pot trimite jucătorul peste tot în lume pentru a prinde Pokémoni. Acest joc nu poate fi jucat doar de pe canapeaua din sufragerie, ci te provoacă să ieşi din casă, să te plimbi şi să pleci la vânătoare. În universul Pokémon sunt 718 de astfel de creaturi, însă doar 151 disponibile în joc deocamdată. Pokémon Go a fost dezvoltat de Niantic şi a fost inspirat prima dată de gluma pe care a făcut-o compania de 1 aprilie 2014, când a ascuns monştrii Pokémon în hărţile de la Google Map.
Niantic este un studio care a început ca un start-up al Google, iar la conducerea firmei se află John Hanke, responsabil pentru dezvoltarea Google Earth. Hanke are 49 de ani, a lucrat pentru guvernul Statelor Unite la departamentul de afaceri externe în Myanmar şi Indonezia şi a pornit mai multe companii de software de-a lungul timpului. În 2001, Hanke a fondat compania Keyhole, specializată în aplicaţii care utilizau date geospaţiale, iar în 2004 compania a fost achiziţionată de Google pentru 35 de milioane de dolari. Directorul companiei era John Hanke, care a devenit în urma achiziţiei vicepreşedintele diviziei Google Geo, care include Google Earth, Google Maps, StreetView, SketchUp şi Panoramio.
Ulterior, în 2010, John Hanke a fondat compania Niantic, în San Francisco, un start-up în cadrul Google, care se ocupă de dezvoltarea de softuri. Compania s-a remarcat în domeniul jocurilor mobile şi a lansat primul său joc cu elemente de realitate agumentată, numit Ingress, în 2012. În 2015, Niantic a devenit independentă faţă de Google. Succesul jocului lansat pe 6 iulie a fost unul fulminant: la doar alte două zile, americanii foloseau, în medie, jocul pentru 43 de minute pe zi, mai mult decât Facebook Messenger şi WhatsApp împreună (12 minute şi, respectiv, 30 de minute) şi în doar o săptămână valoarea de piaţă a Nintendo s-a dublat, ajungând în prezent la o valoare de 38 miliarde de euro (în trei zile am actualizat de trei ori această cifră), depăşind companii japoneze importante precum Sony, Canon, Panasonic sau Toshiba. (Actualizare: luni, 25 iulie, acţiunile Nintendo au scăzut cu 18% (o valoare de 6,7 miliarde de dolari) care se datorează faptului că Nintendo a anunţat într-un comunicat de presă că impactul jocului asupra profitului companiei va fi unul limitat, potrivit presei străine)
Între 7 şi 19 iulie, acţiunile Nintendo au crescut cu 114,04%, iar capitalizarea bursieră a companiei a urcat până la 38 de miliarde de euro; abia după opt zile acţiunile Nintendo au scăzut pentru prima dată de la ceea ce a devenit lansarea verii, cu 12%, din cauză că a fost amânată lansarea jocului în Japonia. „Niciodată nu am văzut acţiunile unei companii mari să se schimbe atât de repede într-o perioadă atât de scurtă“, a declarat Takashi Oda, analist al Okasan Securities, pentru The Guardian. Creşterea foarte puternică a Nintendo se datorează şi faptului că jocul capitalizează pe nostalgia milenialilor care au copilărit în anii ‘90 alături de Pokémoni, dar este jucat şi de copii.
Pokemon Go, cel mai popular joc la ora actuală, a ajuns şi în România, iar pokemania a pus deja stăpânire pe amatorii de jocuri video, însă psihologii atrag atenţia asupra efectelor negative, pornind de la dependenţă şi până la un comportament autist.
Contactat de MEDIAFAX, psihologul Mihai Copăceanu, care a studiat psihologia la Oxford şi care lucrează de ani de zile în domeniu, în România, inclusiv cu adolescenţi, spune că e prea devreme să putem măsura efectele jocului, însă putem deduce, din experienţa jocurilor video, că va avea un efect similar asupra psihicului jucătorilor. „Astfel de jocuri sunt foarte atrăgătoare, îţi captează atenţia, „captivant” este cel mai potrivit cuvânt pentru Pokemon Go. Practic, este un joc atât de captivant încât ajungi să ignori realitatea din jurul tău, nu este ca o carte, spre exemplu, care este un obiect static, îţi pune mintea în mişcare dar nu interacţionează cu tine. Jocul, în schimb, prin asta atrage, prin interacţiune, prin feedback şi stimulează dorinţa naturală de a explora, de a cerceta, şi curiozitatea. Este util pentru persoanele care suferă de anxietate, care se izolează social stând numai în casă. Ceea ce face un astfel de joc este să-ţi schimbe dispoziţia mentală pe moment”, a explicat Copăceanu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Arabia Saudită a emis un ordin de interdicţie pentru jocul Pokemon Go, argumentând că acesta conţine simboluri deviante din punct de vedere religios, susţine teoria evoluţiei şi se aseamănă cu jocurile de noroc.
Chiar dacă jocul nu a fost nici măcar lansat oficial în statul din Orient, mai mulţi utilizatori de smartphone au reuşit să îl descarce ilegal şi s-au alăturat isteriei create de jocul celor de la Nintendo.
Pokemon GO, noul joc pe mobil lansat de Nintendo, a devenit una dintre cele mai descărcate aplicaţii din lume, cu milioane de instalări în numai două zile. Aplicaţia are toate şansele să devină una dintre cele mai populare din lume şi chiar să surclaseze Twitter. La doar două zile de la apariţie, aplicaţia era deja instalată pe 5.16% din toate echipamentele Android din Statele Unite, conform datelor publicate de SimilarWeb, comparativ cu aplicaţia de dating Tinder, considerate una dintre cele mai populare descărcări din magazine virtuale, care a fost instalată pe numai 2% din dispozitive.
Pokemon GO face legătura dintre lumea reală şi lumea virtuală. În toată lumea, numeroase construcţii sau locuri publice au fost marcate drept câmpuri în care pot fi găsiţi pokemonii, iar apoi antrenaţi şi plasaţi în luptă cu cei ai altor utilizatori. Aplicaţia (accesibilă atât de pe Android, cât şi de pe iOS) funcţionează pe acelaşi principiu ca jocurile lansate la început, doar că Pokemon GO îi atribuie un rol în lumea reală utilizatorului şi îl ghidează prin împrejurimi.
Când utilizatorul se apropie de câte o creatură sau de un element al jocului, smartphone-ul vibrează, iar jucătorul poate arunca o „poke-minge” fictivă şi captura un pokemon.
Totuşi, odată cu populariatea, au apărut şi primele moduri în care hoţii profită de utilizatori. Poliţia din SUA a raportat şi că jefuitorii se folosesc de aplicaţie pentru a-şi atrage victimele în locuri izolate, potrivit CNN. „Folosing opţiunea de geolocare a jocului, infractorii au putut determina locul aproximativ al victimelor şi dacă erau însoţite sau nu”, au declarat oficialii. Jocul are o opţiune numită „Ademenire”, care poate fi folosită de utilizatori pentru a atrage pokemoni în mai puţin de 30 de minute, dar hoţii folosesc această opţiune pentru a şti exact unde se află viitoarele victime.
Poliţia Română a publicat recent pe pagina oficială de Facebook un mesaj privind respectarea regulilor de circulaţie în timpul jocului proaspăt lansat, Pokemon Go, având în vedere accidentele care s-au petrecut în alte ţări din cauza neatenţiei celor care şi-au instalat aplicaţia pe telefonul mobil.
“Puteţi găsi Pokemonii respectând în acelaşi timp regulile de circulaţie şi protejându-vă pe dumneavoastră şi pe cei din jur!”, face apel Poliţia Română prin acest text şi o imagine, făcând referire la faptul că pietonii ar trebui să traverseze cu grijă, fără a privi ecranul telefonului, la fel ca şi cei aflaţi la volan, în trafic.
Arabia Saudită a emis un ordin de interdicţie pentru jocul Pokemon Go, argumentând că acesta conţine simboluri deviante din punct de vedere religios, susţine teoria evoluţiei şi se aseamănă cu jocurile de noroc.
Chiar dacă jocul nu a fost nici măcar lansat oficial în statul din Orient, mai mulţi utilizatori de smartphone au reuşit să îl descarce ilegal şi s-au alăturat isteriei create de jocul celor de la Nintendo.
Pokemon GO, noul joc pe mobil lansat de Nintendo, a devenit una dintre cele mai descărcate aplicaţii din lume, cu milioane de instalări în numai două zile. Aplicaţia are toate şansele să devină una dintre cele mai populare din lume şi chiar să surclaseze Twitter. La doar două zile de la apariţie, aplicaţia era deja instalată pe 5.16% din toate echipamentele Android din Statele Unite, conform datelor publicate de SimilarWeb, comparativ cu aplicaţia de dating Tinder, considerate una dintre cele mai populare descărcări din magazine virtuale, care a fost instalată pe numai 2% din dispozitive.
Pokemon GO face legătura dintre lumea reală şi lumea virtuală. În toată lumea, numeroase construcţii sau locuri publice au fost marcate drept câmpuri în care pot fi găsiţi pokemonii, iar apoi antrenaţi şi plasaţi în luptă cu cei ai altor utilizatori. Aplicaţia (accesibilă atât de pe Android, cât şi de pe iOS) funcţionează pe acelaşi principiu ca jocurile lansate la început, doar că Pokemon GO îi atribuie un rol în lumea reală utilizatorului şi îl ghidează prin împrejurimi.
Când utilizatorul se apropie de câte o creatură sau de un element al jocului, smartphone-ul vibrează, iar jucătorul poate arunca o „poke-minge” fictivă şi captura un pokemon.
Totuşi, odată cu populariatea, au apărut şi primele moduri în care hoţii profită de utilizatori. Poliţia din SUA a raportat şi că jefuitorii se folosesc de aplicaţie pentru a-şi atrage victimele în locuri izolate, potrivit CNN. „Folosing opţiunea de geolocare a jocului, infractorii au putut determina locul aproximativ al victimelor şi dacă erau însoţite sau nu”, au declarat oficialii. Jocul are o opţiune numită „Ademenire”, care poate fi folosită de utilizatori pentru a atrage pokemoni în mai puţin de 30 de minute, dar hoţii folosesc această opţiune pentru a şti exact unde se află viitoarele victime.
Poliţia Română a publicat recent pe pagina oficială de Facebook un mesaj privind respectarea regulilor de circulaţie în timpul jocului proaspăt lansat, Pokemon Go, având în vedere accidentele care s-au petrecut în alte ţări din cauza neatenţiei celor care şi-au instalat aplicaţia pe telefonul mobil.
“Puteţi găsi Pokemonii respectând în acelaşi timp regulile de circulaţie şi protejându-vă pe dumneavoastră şi pe cei din jur!”, face apel Poliţia Română prin acest text şi o imagine, făcând referire la faptul că pietonii ar trebui să traverseze cu grijă, fără a privi ecranul telefonului, la fel ca şi cei aflaţi la volan, în trafic.
AMA România este subsidiara companiei AMA Studios care se ocupă cu dezvoltarea de jocuri şi aplicaţii pentru ochelari inteligenţi, ceasuri sau headseturi. AMA România a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 550.000 de euro, iar pentru 2016 estimează o creştere de circa 30%.
Compania are pe plan local o echipă de 20 de angajaţi implicaţi în dezvoltarea de jocuri şi aplicaţii pentru dispozitive mobile. „Cred cu tărie că dezvoltarea de jocuri şi aplicaţii din sfera entertainmentului poate demonstra punctele forte ale acestor dispozitive revoluţionare (n.r wearables), încurajând totodată un alt fel de tipar de utilizare“, spune Alexandru Paraschiv, manager al AMA România. El adaugă că dezvoltarea de aplicaţii pentru dispozitive wearable nu este fundamental diferită de dezvoltarea pentru mobile, dar trebuie să ţină cont de specificaţiile şi limitările tehnice. „Pentru ochelarii inteligenţi ne gândim la cum se va comporta jocul având un anumit tip de accelerometru, giroscop, dar şi o suprafaţă de proiecţie şi viteză de procesare cu mult reduse faţă de o tabletă sau un telefon mobil“, exemplifică Paraschiv.
Un astfel de joc dezvoltat de AMA ce implică utilizarea unui produs purtabil este Populate. Jocul funcţionează pe mai multe dispozitive mobile (telefon mobil sau tabletă) şi foloseşte ochelarii inteligenţi pe post de controller, iar jocul va fi lansat pe ochelarii inteligenţi ORA2. „Proiectul Populate îşi propune dezvoltarea unei platforme care să ajute la dezvoltarea unui nou tip de experienţă de joc. Platforma utilizează o soluţie de generare a personajelor 3D create digital şi de simulare a comportamentului lor“, spune Paraschiv.
Pentru proiectul Populate s-a format un consorţiu de companii compus din AMA, Golaem – o companie franceză ce produce software pentru popularea digitală cu personaje a imaginilor de fundal şi mediului înconjurător pentru filme, seriale TV şi reclame, şi Colegiul Trinity din Dublin, un grup de cercetători activi la nivel internaţional în domeniul graficii computerizate şi a altor aspecte vizuale computerizate. Proiectul a primit finanţare din partea Uniunii Europene prin programul Horizon 2020 pentru cercetare şi inovaţie. Jocul nu este încă disponibil pentru descărcare; până acum AMA a lansat trei jocuri pentru ceasurile inteligente Gear şi Gear 2 de la Samsung, numite Puzzle 2, Abalone şi Escape, iar până în prezent jocul a fost descărcat de 34.000 de ori.
Nu toată lumea iubeşte Pokemon GO, jocul de pe mobil care s-a dovedit a fi un succes masiv în întreaga lume, îmediat după lansarea sa, ce a avut loc în urmă cu doar o săptămână.
Prin aplicaţie jucătorii pot merge pe jos, în realitate, în propriul cartier, pentru a vâna şi captura personaje de desene animate virtuale, care apar pe ecranele telefoanelor lor inteligente prin scanare, cu ajutorul camerei foto. Aplicaţia a primit acuze în Statele Unite ale Americii, după mai multe cazuri de furt de telefoane, de la utilizatori distraşi şi după ce au avut loc accidente auto din neatenţia şoferilor care vânau pokemoni în timp ce conduceau sau a pietonilor care traversau strada captivaţi de joc.
Experienţa lui Hanke în domeniul aplicaţiilor de divertisment include iniţierea a două companii software, Archetype Interactive şi Big Network, şi implicarea în Meridian 59, unul dintre primele jocuri online care suportau un număr mare de jucători în acelaşi timp.
În 2001, Hanke a fondat compania Keyhole, specializată în aplicaţii care utilizau date geo spaţiale, iar în 2004, compania a fost achiziţionată de Google pentru 35 de milioane de dolari.