BusinessMagazin

Tag: it

  • Andrei Pitiş anunţă o nouă investiţie: yummdiet.com, platforma de diete personalizate fondată de Cori Grămescu

    Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori şi investitori din industria locală de IT, a condus o rundă de investiţii de 200.000 de dolari în yummdiet.com, platforma de diete şi well-being fondată de Cori Grămescu.

    Pe lângă Simple Capital, vehiculul de investiţii fondat de Andrei Pitiş, la rundă a participat şi compania de tehnologie Softbinator Technologies.

    Cu ajutorul investiţiei de 200.000 de dolari, yummdiet.com îşi propune să atragă o cotă de piaţă semnificativă în ţările în care are deja clienţi (România, Marea Britanie, Germania, Franţa) şi să se extindă pe noi pieţe internaţionale. Având în vedere actuala structură a acţionariatului, investiţiile aduse, precum şi capacitatea echipei de a-şi adapta strategia la contextul social actual, yummdiet.com îşi propune ca până la finalul anului 2021 să atingă aproximativ 35.000 de clienţi, ajungând astfel la un venit generat de  peste un milion de euro pe an.

    Pe lângă clienţii din România, yummdiet.com are deja un număr considerabil de clienţi internaţionali din mai multe ţări din Europa cum sunt Marea Britanie, Franţa, şi Suedia, dar şi din Statele Unite ale Americii şi Emiratele Arabe Unite.

    „Când am decis să investesc în yummdiet.com cel mai mult m-a atras faptul că deja strânsese clienţi internaţionali. Implicarea mea şi a Simple Capital în yummdiet.com este în linie cu teza noastră de investiţie, care pune accent pe proiecte adresate direct pieţei internaţionale. Avem în yummdiet.com un produs din zona de well-being bazat pe un algoritm proprietar şi care prin mixul de servicii oferite şi accentul pe experienţa utilizatorului are toate premisele pentru succes pe piaţa internaţională.”, a spus Andrei Pitiş, fondator Simple Capital.
    yummdiet.com utilizează o tehnologie proprietară pentru a genera automat diete personalizate şi, combinat cu celelalte instrumente disponibile pentru utilizatori, devine cea mai complexă platformă de slăbire de pe piaţă. yummdiet.com generează un meniu personalizat de slăbire sau menţinere în funcţie de preferinţele alimentare ale clienţilor şi de datele lor de lifestyle, are o secţiune în timp real de coaching şi suport pentru slăbire, le oferă clienţilor acces la calculatorul de înlocuiri alimentare pentru un plus de flexibilitate şi diversitate în meniu, antrenamente video pentru acasă şi reţete cu ingrediente sănătoase, care se încadrează în recomandările nutriţionale pentru slăbire.

    Întregul sistem yummdiet.com, de la interfaţa destinată consumatorilor, până la soluţia de administrare destinată utilizatorilor a fost dezvoltat de Softbinator Technologies.

    „Softbinator Technologies caută constant să investească în start-up-uri bazate puternic  pe tehnologie, completând aportul de capital cu expertiza de a adresa probleme tehnice cu impact global. Deviza companiei este aceea de a construi tehnologie pentru umanitate şi yummdiet.com se potriveşte perfect în acest tipar prin care construim şi livrăm un produs unic, care nu doar tratează, dar mai ales previne şi îşi propune să schimbe modul în care utilizatorul îşi abordează propria sănătate”, a spus Daniel Ilinca, CEO & fondator Softbinator Technologies.

  • Andrei Pitiş anunţă o nouă investiţie: yummdiet.com, platforma de diete personalizate fondată de Cori Grămescu

    Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori şi investitori din industria locală de IT, a condus o rundă de investiţii de 200.000 de dolari în yummdiet.com, platforma de diete şi well-being fondată de Cori Grămescu.

    Pe lângă Simple Capital, vehiculul de investiţii fondat de Andrei Pitiş, la rundă a participat şi compania de tehnologie Softbinator Technologies.

    Cu ajutorul investiţiei de 200.000 de dolari, yummdiet.com îşi propune să atragă o cotă de piaţă semnificativă în ţările în care are deja clienţi (România, Marea Britanie, Germania, Franţa) şi să se extindă pe noi pieţe internaţionale. Având în vedere actuala structură a acţionariatului, investiţiile aduse, precum şi capacitatea echipei de a-şi adapta strategia la contextul social actual, yummdiet.com îşi propune ca până la finalul anului 2021 să atingă aproximativ 35.000 de clienţi, ajungând astfel la un venit generat de  peste un milion de euro pe an.

    Pe lângă clienţii din România, yummdiet.com are deja un număr considerabil de clienţi internaţionali din mai multe ţări din Europa cum sunt Marea Britanie, Franţa, şi Suedia, dar şi din Statele Unite ale Americii şi Emiratele Arabe Unite.

    „Când am decis să investesc în yummdiet.com cel mai mult m-a atras faptul că deja strânsese clienţi internaţionali. Implicarea mea şi a Simple Capital în yummdiet.com este în linie cu teza noastră de investiţie, care pune accent pe proiecte adresate direct pieţei internaţionale. Avem în yummdiet.com un produs din zona de well-being bazat pe un algoritm proprietar şi care prin mixul de servicii oferite şi accentul pe experienţa utilizatorului are toate premisele pentru succes pe piaţa internaţională.”, a spus Andrei Pitiş, fondator Simple Capital.
    yummdiet.com utilizează o tehnologie proprietară pentru a genera automat diete personalizate şi, combinat cu celelalte instrumente disponibile pentru utilizatori, devine cea mai complexă platformă de slăbire de pe piaţă. yummdiet.com generează un meniu personalizat de slăbire sau menţinere în funcţie de preferinţele alimentare ale clienţilor şi de datele lor de lifestyle, are o secţiune în timp real de coaching şi suport pentru slăbire, le oferă clienţilor acces la calculatorul de înlocuiri alimentare pentru un plus de flexibilitate şi diversitate în meniu, antrenamente video pentru acasă şi reţete cu ingrediente sănătoase, care se încadrează în recomandările nutriţionale pentru slăbire.

    Întregul sistem yummdiet.com, de la interfaţa destinată consumatorilor, până la soluţia de administrare destinată utilizatorilor a fost dezvoltat de Softbinator Technologies.

    „Softbinator Technologies caută constant să investească în start-up-uri bazate puternic  pe tehnologie, completând aportul de capital cu expertiza de a adresa probleme tehnice cu impact global. Deviza companiei este aceea de a construi tehnologie pentru umanitate şi yummdiet.com se potriveşte perfect în acest tipar prin care construim şi livrăm un produs unic, care nu doar tratează, dar mai ales previne şi îşi propune să schimbe modul în care utilizatorul îşi abordează propria sănătate”, a spus Daniel Ilinca, CEO & fondator Softbinator Technologies.

  • Cât timp va mai dura telemunca?

    „Suntem un business preponderent digital, iar în ultimele luni am dovedit că putem fi 100% digitali. Chiar şi înainte de pandemie ofeream angajaţilor noştri posibilitatea de a lucra de acasă câteva zile pe lună. Este o practică comună la nivelul grupului Bosch. Mai mult decât atât, încă de la începutul anului aveam în vedere să extindem numărul de zile inclus în facilitatea home office şi cu siguranţă vom continua să oferim colegilor acest beneficiu chiar şi după finalul pandemiei“, au spus reprezentanţii Bosch.

    În centrul de servicii al Bosch din Timişoara lucrează mai mult de 1.300 de angajaţi din cei 8.000 pe care grupul îi are în cele cinci entităţi din ţară. Dintre angajaţii din centrul de servicii, circa 99% lucrează acum de acasă.
    În timp ce companiile de consultanţă imobiliară speră ca ponderea angajaţilor care revin la birou să urce spre 80% – 90% la finalul anului 2020, tot mai multe companii spun că modul de lucru implementat acum va fi extins şi după ce nu va mai fi pandemie.

    În România, circa 18,4% dintre angajaţi au început să lucreze de acasă ca urmare a pandemiei de COVID-19, conform unui raport al Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Media europeană a celor care au început să lucreze remote ca urmare a acestei situaţii este de 36,8%.

    Cele mai mari două bănci din România după active, Banca Transilvania şi BCR, care sunt prezente şi în top 20 al celor mai mari angajatori din economia locală, spun şi acestea că vor extinde telemunca şi după ce nu va mai fi pandemie, în ceea ce ei numesc „noua normalitate postpandemică“.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după valoarea activelor are 8.245 de angajaţi (cu contracte de muncă active). Dintre aceştia, în jur de 1.200 lucrează acum de acasă, ceea ce înseamnă circa 45% din angajaţii din centrală.
    „În cazul colegilor din sucursale şi agenţii, toţi lucrează din unităţile băncii. Între 10% şi 50% din timpul de muncă lunar va putea fi în regim de telemuncă la cea mai mare parte a angajaţilor centralei BT. În cazul colegilor din reţea, 5-10% din timpul de muncă îl vor putea dedica dezvoltării profesionale continue, în regim telemuncă, în cadrul programului pe care banca îl are deja în derulare, Learn from home“, au spus reprezentanţii Băncii Transilvania pentru Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN.

    BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active, avea 7.303 angajaţi la finalul lunii august a acestui an. Jumătate dintre angajaţii din sucursale şi agenţii şi 90% dintre cei din sediile centrale lucrează acum de acasă.
    „La nivelul reţelei BCR (sucursale şi agenţii), 50% dintre colegi lucrează de acasă, în regim de rotaţie la fiecare două săptămâni, ceea ce ne-a permis sa menţinem permanent operaţionale sucursalele BCR, încă de la începutul pandemiei. La nivel sediilor centrale, aproape 90% dintre angajaţi lucrează de acasă“, a spus pentru ZF Andreea Voinea, director executiv resurse umane la BCR.

    În viitor, după pandemie, banca ia în calcul să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă câte două zile pe săptămână.
    „Banca Comercială Română avea deja implementată telemunca în beneficiul angajaţilor săi, încă dinainte de izbucnirea pandemiei, astfel că fiecare salariat putea să lucreze în acest sistem câte două zile pe lună. Luăm în calcul menţinerea şi extinderea acestui mod de desfăşurare a activităţii la cel puţin două zile pe săptămână pentru colegii din centrala băncii, în aşa-numita «noua normalitate postpandemic㻓.
    Dacă sectorul IT sau cel al centrelor de servicii erau pregătite pentru o trecere rapidă la munca de acasă, în piaţa bancară implementarea telemuncii vine cu dificultăţi, având în vedere că angajaţii lucrează în sisteme informaţionale complexe, cu informaţii confidenţiale.
    „Provocările specifice domeniului bancar sunt cele legate de asigurarea integrităţii şi securităţii informaţiilor. În plus, sunt cele valabile oricărei industrii: riscul deconectării de echipă / organizaţie, dezvoltarea unor dificultăţi de comunicare şi colaborare eficientă, a unor anxietăţi etc“, spun reprezentanţii Băncii Transilvania.
    În prezent, în sucursalele BCR angajaţii lucrează de acasă prin rotaţie, iar acolo banca a început să implementeze un nou mod de lucru, unul prin care angajaţii din sucursale care se află în telemuncă se ocupă de video şi teleconsilierea clienţilor printr-un nou program de smart-advisory.
    „Aici, provocările ţin de asigurarea capacităţilor tehnice, de la laptopuri, tablete, telefoane de ultimă generaţie, până la conexiunile securizate prin VPN şi vitezele de operare. Odată cu schimbarea modelului de deservire, pe premise digitale, acest sistem de lucru se va extinde natural şi mai mult, inclusiv cu menţinerea activităţii în regim de telemuncă“, spune Andreea Voinea.
    Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea echipamentelor necesare, spune ea.
    „Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea facilităţilor tehnice, dar noi eram deja pregătiţi să le asigurăm, atât la nivel de hardware, cât şi de software, ca parte a strategiei de digitalizare accelerată pe care am implementat-o în ultimii doi ani“, concluzionează Andreea Voinea.
    Toţi cei 1.500 de angajaţi ai Wipro Technologies din România, filiala locală a Wipro, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de outsourcing si software din India, lucrează în prezent de acasă, iar acest mod de lucru va continua şi în viitor.
    „Acest subiect este în discuţie la nivelul corporate al companiei, dar este destul de clar că munca de acasă va fi parte a modului nostru de operare şi după ce pandemia de COVID-19 se va fi încheiat. Rămâne însă de văzut care va fi proporţia muncii de acasă versus prezenţa la birou“, spune Ciprian Dan, Location Head Timişoara la Wipro Technologies.
    Michelin Corporate & Business Services, filiala de business services din România a grupului francez Michelin, unul dintre cei mai mari producători de anvelope la nivel mondial, are 700 de angajaţi în prezent. Compania oferea şi angajaţilor posibilitatea de a lucra de acasă şi înainte de pandemie, iar reprezentanţii companiei spun că vor continua să ofere acest beneficiu salariaţilor şi după finalul pandemiei de COVID-19.
    „Politica de Home Office era în vigoare la Michelin cu mult timp înainte de restricţiile impuse de COVID-19. În condiţii normale, majoritatea angajaţilor noştri lucrau între 1 şi 3 zile pe săptămână de acasă, în funcţie de activităţi. Angajaţii noştri preferă să lucreze de acasă, dar, dacă au nevoie sau îşi doresc, pot veni la birou. Politica noastră de Home Office va rămâne în vigoare şi după pandemia de COVID-19. Este un beneficiu pe care angajaţii şi candidaţii noştri îl apreciază, pentru că le permite să atingă un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională“, a spus pentru Business MAGAZIN Mauricio Manzano Podversich, Michelin Corporate & Business Services Manager.
    În spaţiile de birouri moderne din Bucureşti lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Rezultatele unui  sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox spun doar 40% dintre angajaţi vor reveni în birouri în această perioadă.
    În cazul Rinf Tech, companie specializată în dezvoltare de software pentru sectorul automotive, aplicaţii pentru companii angajate într-un proces de transformare digitală, cercetare şi dezvoltare AI şi robotică, 226 dintre cei 338 de angajaţi din România lucrează acum de acasă.
    „În mod cert vom lucra de acasă până la final de 2020, urmând ca, până la final de an, să facem o nouă comunicare cu privire la modul de lucru din primul semestru de activitate din 2021. Ne vom ghida dupa reperele primite de la autorităţi, vom analiza contextul pandemiei aşa cum va fi el la momentul respectiv şi vom decide, având ca prioritate siguranţa colegilor noştri şi sănătatea organizaţiei. Dacă numărul de cazuri va fi în creştere şi vom considera că riscul de a fi expuşi la virus este mare, cu siguranţă că da, vom continua să lucrăm de acasă“, spune Dora Codreanu, human resources business partner în cadrul Rinf Tech.
    Majorel, unul dintre principalii furnizori de BPO (business process outsourcing) din lume, are 1.300 de angajaţi pe piaţa locală, iar dintre aceştia doar o echipă de 15 oameni din Bucureşti nu lucrează de acasă.
    „Planul nostru este să implementăm un set-up flexibil, în care să putem să îmbinăm Work From Home cu munca de la birou. Având în vedere că înainte nu aveam programul de telemuncă implementat pentru niciun proiect, pentru noi a însemnat sa dezvoltăm acest lucru de la zero proceduri legislative, noi reguli pe partea de compliance şi securitate, IT setups pentru fiecare proiect în parte, logistică necesară în ceea ce priveşte device-urile si tool-urile cu care lucrăm. Practic, a însemnat un efort uriaş din partea tuturor departamentelor, care s-a dovedit un real succes“, afirmă Daniela Micusan, general manager al Majorel.
    SELIR, o companie care oferă în outsourcing servicii pentru companiile Gruppo Banca Sella şi Unione Fiduciaria, are 500 de angajaţi şi intenţionează ca jumătate din angajaţii săi să continue să lucreze de acasă.
    „Intenţia noastră este să păstram telemunca, amenajând însă locuri de muncă pentru circa 50% din personal, care vor putea fi folosite în baza programărilor făcute prin intermediul unei aplicaţii. Birourile noastre sunt în Galaţi, Brăila, dar avem şi angajaţi din Vrancea care lucrează remote“, a declarat George Istrate, HR manager în cadrul companiei.
    În centrul de shared services al Office Depot, companie care se ocupă de distribuirea de produse şi servicii pentru birou, lucrează 425 de persoane, iar în prezent toţi angajaţii lucrează de acasă.
    „Toţi cei 425 de angajaţi lucrează de acasă. Biroul nostru din Cluj este deschis pentru angajaţii care preferă să lucreze de aici şi avem o medie de 40-50 de angajaţi care vin la birou zilnic (niciodată aceiaşi). În acest moment luăm în calcul telemunca şi după trecerea pandemiei, dar nu avem încă suficiente detalii în acest sens“, spune Giulio Medda, director Share Service Center Europe în cadrul Office Depot.
    La nivelul industriei de outsourcing din România, majoritatea angajaţilor vor continua să lucreze de acasă până la finalul anului 2020 sau până în primăvara anului viitor, spune Ciprian Dan, preşedintele Asociaţiei Business Services Leaders (ABSL).
    „Conform unui sondaj realizat de ABSL în timpul stării de urgenţă, 57% dintre companiile industriei au apreciat că vor lucra astfel pe termen nedeterminat. Majoritatea angajaţilor din industria noastră vor continua să lucreze de acasă, cel puţin până la finalul acestui an sau până în primăvara anului viitor. Între timp şi spaţiile de birouri au fost reorganizate în conformitate cu normele distanţării sociale, devenind mai flexibile şi respectându-se în acelaşi timp toate măsurile sanitare impuse de autorităţi. Conform reglementărilor actuale, spaţiul de muncă al fiecărei companii poate ajunge pentru 25%-50% dintre angajaţi. Din acest motiv, întoarcerea la birou se va face treptat“, a spus Ciprian Dan.
    Industria de outsourcing din România cuprinde 280 de companii cu 131.000 de angajaţi. Cifra de afaceri medie generată anul trecut de un angajat în business services este de 31.000 euro/an, în timp ce valoarea maximă se situează la 119.000 euro/an. Circa 85.000 dintre angajaţii din centrele de servicii lucrează în Bucureşti. Acum, în plină pandemie de COVID-19, majoritatea angajaţilor din industrie lucrează de acasă.
    „Cu siguranţă pandemia va schimba pe termen lung modul de lucru, cel puţin pentru companiile care pot implementa telemunca, aşa cum sunt cele din industria noastră. De la o zi sau două pe săptămână lucrate de acasă înainte de pandemie, proporţia se poate schimba, crescând numărul acestor zile“, adaugă preşedintele ABSL.
    Între 5% şi 10% dintre companiile din industria de outsourcing plănuiesc să se întoarcă la birou până la finalul acestui an, spune el.
    „Din discuţiile cu companiile membre estimăm că 5 – 10% dintre companii au decis să înceapă să se întoarcă la birou, în etape, până la finalul acestui an. Numărul angajaţilor este însă unul redus. Este vorba mai ales despre cei care derulează proiecte sensibile din punctul de vedere al securităţii datelor şi care astfel se vor întoarce la birou în funcţie de cerinţele clienţilor sau de cei care prin profilul activităţii trebuie să fie la sediu (de exemplu, personalul tehnic care asigură mentenanţa echipamentelor). De asemenea, există un procent mic de angajaţi care preferă să vină la birou, fie tot timpul, fie câteva zile pe săptămână”, spune Ciprian Dan.
    În ceea ce priveşte provocările care vin cu implementarea telemuncii, el aminteşte de recrutarea anevoioasă din mediul online şi de procesul de adaptare a noilor angajaţi în companie (induction).
    „Pe termen scurt una dintre cele mai mai provocări este legată de recrutare, care se face în continuare online, dar şi de partea de instalare (induction), care este făcută tot online. Pe termen lung, izolarea fizică pe care o impune telemunca poate influenţa negativ sănătatea mentală a angajaţilor. De aceea va fi nevoie de un echilibru între telemuncă şi munca de la birou“, concluzionează preşedintele ABSL.
    La nivel global, liderii companiilor se aşteaptă ca telemunca să rămână în practică şi după ce pandemia de COVID-19 va trece. Astfel, aproape jumătate (49%) din directorii financiari care au răspuns unui sondaj global al PwC COVID-19 CFO Pulse consideră că telemunca va fi o opţiune permanentă, atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung. În cadrul sondajul PwC au participat 867 de directori financiari din 24 de ţări.

  • Tineri manageri de top: Cine este Valentin Mârzac, responsabil de implementarea „asigurărilor viitorului” la Groupama

    ROL OCUPAT ÎN COMPANIE: Din rolul actual coordonez o echipă de 20 de specialişti în IT, împreună cu care dezvolt soluţii software şi cu ajutorul cărora creez şi administrez bazele de date ale companiei. Activitatea curentă constă în conceperea şi implementarea strategiilor de software şi inovaţie, asigurând adaptarea acestora la cerinţele afacerii, dar şi la mediul economic şi tehnologic din prezent. De asemenea, sunt responsabil de asigurarea coerenţei în dezvoltarea, achiziţionarea şi implementarea noilor aplicaţii IT. Sunt mândru că divizia pe care o conduc a reuşit să inoveze lansând câteva proiecte foarte interesante, cum ar fi automatizarea anumitor operaţiuni prin RPA (robotic process automation) şi folosirea unui asistent virtual în comunicarea internă.
    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Am ocupat succesiv funcţiile de coordonator aplicaţii speciale, manager administrare aplicaţii, şef departament administrare aplicaţii şi director software în domeniul asigurărilor. Am gestionat diverse proiecte de implementare a aplicaţiilor IT, dar şi de dezvoltare a soluţiilor existente, pentru a le optimiza performanţa şi a le adapta la nevoile clienţilor interni şi externi.
    Rolul propus pentru anul 2030: Contextul actual ne-a învăţat să fim mai prudenţi, dar în egală măsură mai conştienţi de impactul pozitiv pe care îl are tehnologia în viaţa noastră. Continuu a mă vedea şi peste 10 ani contribuind activ la inovaţia din domeniul fintech.
    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: Sunt multe persoane pe care le admir şi pe care le urmăresc, atât pe plan internaţional, cât şi autohton. Una dintre ele este Daniel Dines, CEO şi fondator al UiPath, pe care îl admir pentru viziunea sa, dar şi pentru că a reuşit să creeze un adevărat trend internaţional în IT (RPA), pornind din România.

    Profilul lui Valentin Mârzac a apărut în cea mai recentă ediţie a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.

  • UiPath, companie pornită într-un apartament în Delea Veche şi care în 2014 era aproape de faliment, ia o nouă finanţare, de 225 mil. dolari, la o evaluare de 10,2 miliarde de dolari

    UiPath, un producător de roboţi software fondat în Bucureşti care a ajuns liderul global al acestui nou segment de piaţă, a obţinut o nouă finanţare, în valoare de 225 mil. dolari, prin care este evaluat la suma record de 10,2 miliarde de dolari, devenind astfel “decacorn” (companie evaluată la peste 10 miliarde de dolari), a anunţat compania.

    Runda de investiţii a fost condusă de Alkeon Capital Management, dar la finanţare au participat şi Accel, Coatue, Dragoneer, IVP, Madrona Venture Group, Sequoia Capital, Tencent, Tiger Global, Wellington si fonduri al căror consultant este T. Rowe Proce Associates.

    Pe de altă parte, compania a anunţat că a ajuns la venituri anuale recurente de peste 400 de milioane de dolari, faţă de 100 de milioane de dolari anterior.

    Vezi aici ce spunea Daniel Dines în 2018 la emisiunea ZF Live

    “Această rundă de finanţare ne permite să accelrăm ambiţiile pe care le are platforma noastră pentru a răspunde cerinţelor în creştere ale clienţilor şi pentru a scala oportunitatea excepţională de a aduce soluţii de automatizare unui miliard de <<cetăţeni dezvoltatori>> – transformând astfel fiecare companie într-o companie de software. Vom aduce noi îmbunătăţiri platformei noastre vom continua să investim şi mai puternic în inteligenţa artificială şi să ne extindem ofertele în cloud. COVID-19 a crescut nevoia critică de automatizare pentru a răspunde provocărilor şi de a crea valoare în zile şi săptămâni, nu în luni sau ani. Ne luăm angajamentul de a lucra şi mai dedicat pentru a ne ajuta clienţii să evolueze, să se transforme şi să aibă succes rapid în noua normalitate”, a declarat Daniel Dines, CEO şi cofondator al UiPath.

    „În mod similar cu cloud computing, automatizarea a devenit un imperativ strategic care schimbă fundamental modul de funcţionare al organizaţiilor. Produsul UiPath, crucial pentru obiectivele organizaţiilor, combină software scalabil cu o interfaţă de utilizare intuitivă, care permite companiilor la nivel mondial să îşi accelereze eforturile de transformare digitală ”, a declarat Abhi Arun, General Partner la Alkeon. “UiPath este una dintre companiile de software cu cea mai rapidă creştere din istoria tehnologiei şi suntem încântaţi să încheiem un parteneriat pentru mulţi ani de aici înainte, deoarece oferă cea mai avansată şi disruptivă platformă de automatizare pentru companiile moderne.”

    Întrucât automatizarea devine o prioritate majoră şi stringentă pentru conducerea companiilor, UiPath va folosi fondurile pentru a-şi spori investiţiile în cercetare şi dezvoltare. După ce a anunţat lansarea platformei sale de hiperautomatizare end-to-end în mai 2020, UiPath vrea să accelereze şi să democratizeze adopţia automatizării. 

    În acest an, UiPath a fost recunoscută drept compania de tehnologie cu cea mai mare creştere de pe continentul american potrivit FT Americas’ Fastest Growing Companies 2020, şi drept compania cu cea mai mare creştere în America de Nord conform Deloitte’s 2019 Technology Fast 500 list. 

     

  • Retailerul evoMAG.ro a avut în 2019 afaceri mai mari cu 15%, de 108 mil. lei

    Magazinul online de electro-IT evoMAG.ro, administrat de compania Evolution Prest Systems, a înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de 108 mil. lei, în creştere cu 15% faţă de anul precedent, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Profitul net al companiei a urcat de asemenea cu 42% până la 0,6 mil. lei, corespondent unei marje de câştig de 1% din venituri. Datoriile totale ale companiei la finele anului 2019 se ridicau la 17,9 mil. lei, mai mari cu 9%. Numărul mediu de angajaţi a scăzut cu 13 persoane până la 39, conform sursei citate. Magazinul online este controlat de antreprenorul Mihai Pătraşcu, El este acţionarul majoritar al Evolution Prest Systems, restul acţiunilor fiind deţinut de compania de distribuţie IT&C Mida Soft Business, care este activă şi pe segmentul furnizării de servicii de IT.

  • Altex va angaja 1.000 de oameni pentru a susţine extinderea reţelei. Retailerul electro-IT are peste 3.500 de angajaţi şi este unul dintre cei mai mari angajatori cu capital privat românesc

    Retailerul electro-IT Altex, controlat de Dan Ostahie, lansează un proces de recrutare pentru a susţine extinderea şi modernizarea reţelei de magazine la nivel naţional, având în plan angajarea a peste 1.000 de persoane.

    Poziţiile deschise sunt disponibile în magazinele din toată ţara, dar şi în centrele logistice: casieri, consultanţi vânzări, responsabili service, responsabili online, şef raion, responsabil financiar, director de magazin, director adjunct de magazin, picker, stivuitorist, manipulant marfă etc. 

    Potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul de Finanţe, retailerul avea la finele anului trecut 3.546 de angajaţi. 

    „Într-o pe­rioadă plină de incer­t­i­tu­­dini, cu blo­­ca­­je fi­nan­­ci­are pe toa­te pa­li­e­rele, ne-am asu­mat res­­­pon­sabilitatea de a susţine re­dresarea economiei româ­neşti prin continuarea planului investiţional şi accelerarea procesului de angajare. Pentru noi, evoluţia businessului este prioritară, alo­când peste 27 de milioane de euro din fon­duri proprii pentru a deschide noi centre de retail în toată ţara şi, implicit, peste 1.000 de noi locuri de muncă“, a declarat Edvin Abdu­l­achim, director comercial la Altex România.

    Compania are 125 magazine deschise în ţară sub mărcile Altex şi Media Galaxy şi două magazine online, câte unul pentru fiecare brand în parte. Retailerul construit de antreprenorul Dan Ostahie a avut afaceri de 4 mld. lei anul trecut după o creştere de aproape 15% şi un profit net de peste 75 milioane de lei, în urcare cu 19%.

    Altex a anunţat anterior că va investi în 2020 peste 27 de milioane de euro din fonduri proprii şi credite în extinderea reţelei, în modernizarea infrastructurii şi în tehnologie.

    Piaţa de electro-IT, evaluată la 3,5 mld. euro anul trecut, este puternic polarizată, cu jucătorii specializaţi Altex şi Flanco la vârf. Cele două reţele, cu peste 200 de magazine împreună, au o cotă de piaţă cumulată de circa o treime, arată calculele ZF.

     

  • Cătălina Dodu, Atos: „Profesia mea este parte din mine aşa cum familia, hobbyurile, deciziile şi acţiunile mele mă definesc ca întreg”

    Cătălina Dodu conduce compania Atos IT Solutions and Services România de şase ani şi are şi un rol global din anul 2018. Ea a dobândit o vastă experienţă în managementul IT: anterior angajării la Atos a lucrat la compania de securitate cibernetică Bitdefender ca director al departamentului de management al produselor. Astfel, ea spune că a avut mereu o carieră caracterizată de medii dinamice, în care schimbarea e mereu prezentă, indiferent că vorbim despre secunde ca timp de reacţie, în cazul Bitdefender, sau de creşterea rapidă a cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi, în cazul Atos. Cătălina Dodu mărturiseşte că de-a lungul carierei sale au existat situaţii în care a fost tratată diferit fiindcă este femeie, dar spune că acestea nu au avut o influenţă majoră asupra sa. De asemenea, crede că o femeie poate aduce o perspectivă diferită asupra modului în care se face business. „Profesia mea este parte din mine aşa cum familia, hobbyurile, deciziile şi acţiunile mele mă definesc ca întreg. A menţine echilibrul între toate elementele ce te compun este un exerciţiu permanent – zi de zi, oră de oră. La fel şi cum cred că formula echilibrului este unică pentru fiecare dintre noi”, spune Cătălina Dodu. Iar pe tinerele care acum îşi încep pe parcursul profesional le îndeamnă: „Nu vă puneţi singure limite şi munciţi pentru obiectivele voastre”.

  • Banca europeană care caută 3.000 de IT-işti: Creditorul spaniol Santander merge înainte cu planul de transformare de 20 miliarde euro, în plină criză

    Creditorul spaniol Santander a anunţat joi că vrea să angajeze 3.000 de specialişti IT la nivel global în 2020 pentru a-şi continua planurile de transformare digitală, în contextul în care băncile încearcă să îşi taie costurile şi să îmbunătăţească eficienţa, potrivit Reuters.

    Aproximativ 1.000 de IT-işti vor lucra în Spania, iar Santander se uită după specialişti cu experienţă în tehnologie, ştiinţe, inginerie şi matematică.

    Ca parte a unei transformări digitale anunţate în aprilie 2019, al doilea cel mai mare creditor din zona euro ca valoare de piaţă a anunţat că va investi 20 miliarde euro în tehnologie până în 2022.

    Santander a anunţat că noii angajaţi vor fi recrutaţi în divizia operaţională, divizia de securitate, precum şi în echipele de inteligenţă artificială, dezvoltare software şi securitate cibernetică.

    Ca multe bănci din zona euro, Santander încearcă să taie din costuri pentru a îndepărta presiunea pusă pe marjele de profit de scăderea dobânzilor şi de perspectiva acumulării de credite neperformante. În acelaşi timp, banca se uită spre piaţa din America Latină în căutare de clienţi.

    Santander crede că va reuşi să obţină o eficientizare a costurilor de 1 miliard de euro pe termen mediu doar în Europa, în contextul în care ţinteşte o reducere a costurilor cu 1,2 miliarde euro la nivel global.

  • Care vor fi câştigătorii crizei de acum?

    De la un câştig mediu net de 2.583 lei (720 euro) în septembrie 2008, când a început oficial criza, IT-iştii au ajuns la 8.289 lei (1730 euro) în martie 2020, adică au avut o creştere de 321%.
    Alături de ei se află angajaţii din asigurări şi reasigurări, care au avut o creştere de 330%, respectiv de la 2.020 lei la 6.672 lei. În valoare nominală, IT-iştii au câştigat cel mai mult.

    Cine s-a reconvertit profesional spre IT în 2008 a dat lovitura.
    În septembrie 2008, cele mai mari câştiguri salariale erau la angajaţii care lucrau în industria petrolieră şi de gaze, cu 3.501 lei net, în industria siderurgică, cu 3.002 lei, şi în bănci, cu 3.052 lei.
    Zece ani de restructurare în sectorul bancar s-au văzut, salariile bancherilor majorându-se  în această perioadă cu 195%, de la 3.052 lei net la 5.938 lei.
    Cei din industria petrolului şi a gazelor, care s-au confruntat cu perioade de restructurare, au marcat o creştere salarială de numai 165%, de la 3.501 lei la 5.789 lei. În creşteri procentuale, avem un plus de 324% în activităţile de servicii administrative, de la 794 lei la 2.570 lei. Cei care lucrează în sănătate au avut o creştere salarială de 316%, de la 1.223 lei la 3.862 lei.
    Dacă ne uităm la salariul mediu pe economie, creşterea între septembrie 2008 şi martie 2020 este de 254%, de la 1.296 lei la 3.294 lei. La polul opus, cei care lucrează în hoteluri şi restaurante, deşi au avut o creştere de 217%, au fost şi au rămas cel mai prost plătiţi din economie, respectiv de la 741 lei în 2008 la 1.605 lei în martie 2020. Dacă s-ar fiscaliza şi bacşişul, câştigul real ar fi mult mai mare.
    Să vedem în următorii zece ani care vor fi câştigătorii.