BusinessMagazin

Tag: irlanda

  • Dincolo de poza de familie de la G8

    Dezvăluirea acţionariatului unor companii-paravan sau schimbul de informaţii între autorităţile fiscale au fost evocate de premierul David Cameron, care şi-a făcut din combaterea evaziunii fiscale şi a scandalurilor financiare un pilon central al preşedinţiei britanice a G8, însă nicio propunere radicală n-a fost adoptată, din cauza lobby-ului din partea grupurilor de business, îndeosebi americane. Una dintre propunerile cele mai radicale, de a sili multinaţionalele să-şi publice profiturile, veniturile şi plăţile fiscale defalcat pe fiecare ţară unde operează, a fost pasată în sarcina OECD, care urmează să vină cu un plan de acţiune abia la reuniunea G20 de luna viitoare.

    În schimb, preşedintele Barack Obama a anunţat lansarea primei runde de negocieri pentru un acord comercial bilateral între SUA şi UE despre care Cameron şi Obama au prezis că va crea 13 milioane de locuri de muncă în cele două zone şi va fi probabil “cel mai mare acord comercial bilateral din istorie”.

    Primele discuţii pe marginea proiectului de acord vor avea loc luna viitoare la Washington şi vor viza măsuri de deschidere a pieţelor, eliminarea tarifelor comerciale şi a barierelor netarifare, consolidarea investiţiilor şi alte promisiuni. Unele dintre punctele de discuţie au creat deaj îngrijorări la nivelul organizaţiilor sindicale din SUA, care se tem că acordurile de comerţ liber vor duce la abuzuri ale angajatorilor, la probleme de mediu şi la pierderea de către americani a unor locuri de muncă.

  • Criza din Siria va domina prima zi a summitului G8

     Washingtonul şi Moscova, care intenţionează să organizeze o conferinţă de pace pe tema Siriei, au intensificat tonul în ultimele zile. În contextul în care statele occidentale vor să le ofere arme insurgenţilor sirieni, Vladimir Putin a avut o atitudine foarte ofensivă.

    “Cred că toată lumea va fi de acord cu faptul că nu trebuie susţinuţi oameni care nu doar că îşi omoară inamicii, ci şi le mănâncă organele în faţa camerelor de luat vederi”, a spus Putin, referindu-se la o înregistrare video în care un insurgent sirian eviscera un militar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barack Obama a sosit în Irlanda de Nord. Preşedintele SUA va discuta cu Vladimir Putin despre Siria

    Air Force One a aterizat imediat după ora locală 8.35 (10.35, ora României) pe Aeroportul Belfast International, potrivit unui jurnalist AFP care se afla la bordul avionului prezidenţial. Obama a ieşit din avion împreună cu Michelle şi cele două fiice, după care au pornit cu un elicopter spre Aeroportul Belfast City, în apropiere de centrul oraşului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mii de persoane au manifestat la Londra împotriva foametei în lume

    “Când îmi amintesc defilarea atleţilor cu steagurile lor”, anul trecut, pe stadionul olimpic, “sunt îngrozit la gândul că în anumite ţări care au fost prezente (la Jocurile Olimpice), peste trei milioane de copii mor de foame anual”, a spus mulţimii adunate în Hyde Park realizatorul Danny Boyle, care a conceput ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Londra.

    “Aşteptăm de la Guvern şi de la liderii din întreaga lume (…) să lupte până când vor reuşi să pună capăt malnutriţiei”, a adăugat el, în contextul în care peste zece zile urmează să aibă loc un summit G8 în Irlanda de Nord.

    Un mesaj video din partea vedetei fotbalului David Beckham a fost difuzat în cursul acestei manifstaţii, organizate de către un grup de aproximativ 200 de asociaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafa.ro

  • Zona euro ar putea acorda încă şapte ani Portugaliei şi Irlandei pentru plata împrumuturilor externe

     Cele două ţări au pierdut accesul la piaţa financiară internaţională în 2010 – 2011 şi au fost nevoite să ia fonduri de urgenţă de la statele europene. O extensie a maturităţii acestor împrumuturi ar reduce povara pentru Portugalia şi Irlanda în primii ani de la revenirea la finanţare prin obligaţiuni.

    “Intenţia este pozitivă, de a ne uita la prelungirea maturităţilor pentru Irlanda şi Portugalia”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Dijsselbloem, potivit CNBC.

    Lisabona consideră actualul program de plăţi imposibil şi a cerut o extindere a acestora, în contextul impactului dur al măsurilor de austeritate adoptate.

    Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi FMI au înaintat o propunere pentru o prelungire a maturităţii împrumuturilor cu şapte ani, măsură aflată în prezent în discuţie, a spus Dijsselbloem.

    Cititi mai mute pe www.mediafax.ro

  • Tarom introduce zboruri la Dublin din luna mai

     Zborurile către Dublin vor fi efectuate cu o aeronavă de tip Boeing 737, în zilele de miercuri, vineri şi duminică, se arată într-un comunicat al companiei.

    Această rută vizează comunitatea de români din Irlanda, dar şi pasagerii care călătoresc în interes de serviciu între Bucureşti şi Dublin. Totodată, cursa facilitează traficul de conexiune dinspre Chişinău, Istanbul sau Atena, asigurând legături pasagerilor care călătoresc din estul Europei spre Irlanda.

    “Programul de vară vine cu foarte multe noutăţi pentru pasagerii noştri. În primul rând am introdus zboruri noi de la Iaşi către Bologna, Torino şi Londra, zboruri care se bucură de succes având în vedere că rezervările pe aceste rute sunt în continuă creştere. Irlanda este o destinaţie apreciată de români şi credem că introducerea zborurilor spre Dublin va fi foarte bine primită de pasageri”, a declarat în comunicat directorul general executiv al companiei, Christian Heinzmann.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • N-aveţi nişte timp în plus?

    Banii fac parte din pachetele de salvare finanţate din ceea ce se numeşte acum Mecanismul European de Stabilizare, la care contribuie toate statele, şi Fondul European pentru Stabilitate Financiară, fondul de urgenţă al zonei euro. Scadenţele medii ale împrumuturilor au fost deja prelungite, notează analiştii Citi, de la 7,5 la cca 13 ani, iar cele două ţări cer acum o nouă prelungire, până la 15 ani.

    Irlanda are de plătit credite de peste 30 mld. euro înainte de 2020, cu un vârf de plată în 2015-2018, în timp ce în Portugalia, opoziţia, dar şi guvernanţii, au avertizat Bruxellesul că măsurile de austeritate adoptate până acum trebuie înlocuite cu unele de stimulare a creşterii economice, întrucât până acum n-au făcut decât să stranguleze creşterea. În paralel, Spania a cerut o extindere a termenelor de reducere a deficitului bugetar în perioada 2014-2016, având în vedere recesiunea din ţară, iar comisarul pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn (foto centru), a dat deja asigurări că “există potenţial de flexibilitate” în acest sens.

    Flexibilitate, deşi în alt sens, au cerut şi băncile – în primul rând cele britanice – în raport cu acordul între Parlamentul European şi statele membre de limitare a bonusurilor pentru bancheri, însă ministrul de finanţe al Irlandei, Michael Noonan (foto dreapta) a declarat că termenii acordului nu vor fi relaxaţi cu ocazia discuţiilor tehnice din următoarele săptămâni pe marginea textului.

  • Premiul I cu coroniţă în Europa: Irlanda

    În decembrie, Irlanda a fost singura ţară din zona euro unde industria prelucrătoare a înregistrat comenzi în creştere, în timp ce în restul ţărilor şi-a continuat scăderea, sugerând o continuare a recesiunii şi în T4 2012. Kenny a declarat că ţara lui, care a luat în 2010 un credit de 70 mld. euro de la FMI şi UE, se bazează din ce în ce mai puţin pe susţinerea de la FMI, UE şi BCE, subliniind că a îndeplinit toate ţintele financiare din programul de salvare şi că mai e foarte puţin până ce se va putea împrumuta din nou de pe pieţe.

    În rest, anul a început în mod complet diferit pentru bogaţii şi săracii zonei euro. Angela Merkel, cancelarul german, a ţinut un discurs în care a spus că reformele anticriză “încep să dea roade”, deşi “suntem încă departe de sfârşitul crizei”; şeful CE, Jose Barroso, a declarat că situaţia din Europa rămâne dificilă, în special din cauza şomajului ridicat, dar a subliniat ca pe o victorie faptul că investitorii nu se mai tem că zona euro va face implozie.

    În schimb, preşedintele portughez Anibal Cavaco Silva a cerut urgent liderilor europeni să oprească “spirala recesiunii”, avertizând că dacă ei nu acceptă măsuri de ieşire din cercul vicios austeritate – recesiune, situaţia va deveni “nesustenabilă din punct de vedere social”. Şomajul a crescut anul trecut în Portugalia de la 13,7% la 16,3%, iar în rândul tinerilor ajunge la 39%.

  • Povestea unui investitor străin pe tărâmul făgăduinţei aparente

    “Am ales România întrucât cea mai mare parte a Europei era deja dezvoltată. Piaţa locală era cu 20 de ani în urma Irlandei”, îşi aminteşte Noel Tynan despre România din 2005. Mai mult, în acea perioadă mai multe companii americane din IT veneau aici pentru a-şi deschide centre de servicii. “Era o dovadă că populaţia era bine educată. Am urmat exemplul lor”, spune irlandezul de 52 de ani, care a trăit 11 ani în Statele Unite, la New York, şi în urmă cu şapte ani a venit să îşi încerce norocul în România. A investit aici 30 de milioane de euro, mizând pe domeniul imobiliar şi pe HoReCa. Avea deja experienţa afacerilor în ţări dezvoltate precum Irlanda, Spania sau SUA unde investise în jur de 70 de milioane de euro. Însă după ce criza l-a “amendat” cu câteva milioane de euro, Noel Tynan se gândeşte să se “dea la fund” câţiva ani, măcar cinci, până când se mai liniştesc apele.

    L-a atras aici şi seria de asemănări dintre România şi ţara natală, unde deja avea investiţii în imobiliare şi HoReCa, domenii pe care le-a ales şi pe piaţa locală. “Am văzut potenţial şi am venit”. În cei şapte ani petrecuţi în România a investit aici circa 30 de milioane de euro într-o clădire de birouri, într-un complex rezidenţial, în terenuri şi într-un bar în Centrul Vechi. Sumele investite au venit în cea mai mare parte de la bănci (20 de milioane de euro), iar restul din fonduri proprii, adică profituri ale investiţiilor anterioare. “În timpul Tigrului Celtic (denumire dată economiei irlandeze în perioada de boom – n.red.) erau mulţi bani disponibili în Irlanda”, îşi aminteşte el.

    Prima miză a lui Noel Tynan în România a fost clădirea în care îşi are şi astăzi sediul Alpha Bank. A plătit pentru ea în urmă cu şapte ani 14 milioane de euro. “La un an după, ni s-a oferit o sumă mai mare decât plătiserăm noi, dar nu am vrut să vindem”, povesteşte el acum.

    Această decizie o pune pe seama sângelui irlandez care îi leagă pe oameni de proprietăţile lor, o caracteristică specifică, de altfel, şi românilor. Uitându-se acum în urmă şi având totodată experienţa crizei, afaceristul irlandez spune că pentru preţul potrivit ar vinde orice. Criza, pe care recunoaşte că nu a prevăzut-o, l-a influenţat să se dea la o parte din faţa unor noi investiţii. Şi deşi este sigur că se va întoarce roata, aşa cum s-a întâmplat mereu în ultimii 100 de ani, spune că a pierdut prea mulţi bani pentru a face alte investiţii, cel puţin pentru moment.

    Pe cei care au însă bani de cheltuit îi sfătuieşte să cumpere teren pentru că “acum e ieftin, dar cu siguranţă preţurile vor urca din nou”. “Buy cheap, sell dear” (“Cumpără ieftin şi vinde scump”) este o regulă de business pe care a preluat-o de la Donald Trump şi pe care o aplică sau încearcă să o aplice.În ciuda aşteptărilor care l-au făcut să investească în România, lucrurile nu au mers ca pe roate. Ba mai mult, Noel Tynan recunoaşte că a pierdut până acum 5 milioane de euro. “Acum, o serie din terenurile pe care le-am cumpărat mai pot fi vândute cu numai un sfert din preţul pe care l-am plătit eu.”

    După ce a cumpărat clădirea în care îşi are sediul Alpha Bank, irlandezul a construit 23 de case în zona lacului Străuleşti. Construit cu nouă milioane de euro, complexul Riviera a fost vândut în totalitate în circa doi ani. “Am vândut la un preţ mediu de 460.000 de euro pe casă”. Un calcul simplu arată că dezvoltatorul a încasat peste 10,5 milioane de euro, astfel încât profitul a depăşuit 1,5 milioane de euro.
    Ulterior, a cumpărat o serie de terenuri în Bucureşti pe care voia să construiască depozite logistice.

    Achiziţia a fost făcută în 2009 când recesiunea bătea la uşă, motiv pentru care a păstrat terenurile, dar a renunţat să mai construiască. Acelaşi scenariu, în alt oraş: tot în aceeaşi perioadă a cumpărat şi un teren în Braşov unde voia să construiască un hotel de lux. Situaţia se repetă, pe tiparul planurilor cu depozite logistice: terenul este în continuare viran şi planurile pentru realizarea hotelului au picat. “Nu cred că mai este loc de hoteluri de lux în România. Mai mult, ele sunt primele lovite în criză.”Ultima investiţie făcută în România a fost într-un bar în Centrul Istoric. Achiziţia din 2010 a The Gin Factory de pe Lipscani nu a fost doar ultima investiţie nu numai din România, ci în general.

  • Vox populi. Ce vor electoratele din Irlanda şi Grecia

    Explicaţia votului favorabil stă în bună parte în avertismentele guvernului după care, în cazul unei respingeri a tratatului, Irlanda nu-şi va putea asigura susţinere din partea Mecanismului de Stabilitate European, expunându-se astfel riscului de incapacitate de plată în cazul unor noi turbulenţe pe pieţele financiare.

    Presa irlandeză vorbeşte însă şi despre dorinţa oamenilor de a da un exemplu de responsabilitate, cu alte cuvinte de a transmite mesajul că Europa trebuie să meargă mai departe, să rămână unită. Acest mesaj ar fi cu atât mai important, conform aceleiaşi interpretări, cu cât Irlanda a respins prin vot popular Tratatul de la Lisabona privind consolidarea unităţii europene, cu ocazia referendumului din iunie 2008, dar l-a aprobat apoi la referendumul al doilea, din octombrie 2009.

    În acest timp, în Grecia, sondajele de opinie pentru alegerile din 17 iunie indică o luptă strânsă între Noua Democraţie, partid susţinător al programului cu UE-FMI, şi Syriza, partidul care vrea renunţarea la austeritate, dar nu şi ieşirea din zona euro. Un sondaj estimează egalitate la 24,5% din preferinţele electoratului, un altul dă ca posibil un avans de 3,5% al Syriza, iar altul indică un avans ce circa 1% al Noii Democraţii.