BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis, despre declaraţia lui Rareş Bogdan in care a ameninţa, cu declanşarea unei crize alimentare dacă România nu e primită în Schengen

    Preşedintele Klaus Iohannis spune, joi, că Rareş Bogdan nu are dreptate şi că, din contră, România face tot ce poate pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina pentru a preveni o criză alimentară globală: „Mă gândesc că l-a luat un pic valul. Aşa o variantă nu există”.

    „Mă gândesc că l-a luat un pic valul. Aşa o variantă nu există. Noi, dimpotrivă, facem tot ce putem ca să înleslim exportul de cereale din Ucraina pentru a preveni o criză alimentară globală. Aşa ceva iese din orice discuţie”, spune Klaus Iohannis.

    Declaraţia şefului statului vine după ce europarlamentarul Rareş Bogdan a ameninţat, miercuri, cu declanşarea unei crize alimentare dacă România nu e primită în Schengen.

    „Ce trebuie să mai facem pentru a fi trataţi de la egal la egal şi respectaţi? Să provocăm o criză alimentară la nivel european, să blocăm la graniţă trenurile şi sutele de camioane cu cereale care tranzitează zilnic România spre pieţele occidentale, în Olanda, Belgia, Franţa, Austria, Germania, Italia? Nu ne obligaţi să jucăm şi noi dur. Am fost mult prea eleganţi şi mult prea tăcuţi până acum. Nu suntem mai puţin europeni decât cei din vest. Nu îi trimiteţi pe alegătorii români spre populişti şi eurosceptici. Blocarea României şi a Bulgariei în afara Schengen este o nedreptate faţă de un popor profund european”, a spus eurodeputatul PNL Rareş Bogdan în plenul Parlamentului European.

  • Ce spune Iohannis, despre plafonarea preţului la lemnul de foc

    „Tocmai pentru a nu exista probleme acolo unde încălzirea se realizează cu lemne, guvernul a venit cu această plafonare pentru a preveni speculaţii care ar putea să apară în situaţia în care am avea o criză energetică şi unii furnizori, poate, ar cere preţuri exagerate pentru lemne. Noi ştim că foarte mulţi consumatori vulnerabili au încălzirea cu lemne. Pentru a preveni probleme sociale, guvernul a venit cu această măsură”, spune Klaus Iohannis despre OUG care prevede plafonarea preţului la lemnele de foc, inclusiv operatorilor privaţi, fără a oferi compensaţii.

    Guvernul a adoptat, miercuri, decizia de plafonare a preţurilor la lemnele de foc.

    „Vom decide ca preţul la lemnul de foc să fie plafonat la 400 de lei pe metrul cub, la 1500 de lei pe tonă la brichetele de lemn şi la 2000 de lei la peleţi”, anunţa premierul Nicolae Ciucă.

  • Iohannis: Anumite prevederi din proiectele legilor Educaţiei trebuie îmbunătăţite

    „Sunt două lucruri. În primul rând, trebuie să spun foarte clar – anumite prevederi din proiectele existente trebuie îmbunătăţite. Asta nu înseamnă că legile educaţiei trebuie retrase, că nu au fost înaintate nicăieri. Vorbim despre drafturi sau proiectele la care se lucrează în interiorul ministerului. Evident, noul ministru Deca va lua aceste proiecte şi va discuta cu experţii cum se poate îmbunătăţi un articol sau altul. După părerea mea, anumite prevederi, de exemplu legate de integritate şi de etică, pot fi îmbunătăţite”, spune Klaus Iohannis.

    El a explicat declaraţia despre toleranţă zero pentru plagiate.

    „Vreau să fiu foarte bine înţeles. Aceste legi nu se referă la trecut. Aceste legi se referă la viitor. Eu îmi doresc nişte legi care pe viitor nici nu mai permit apariţia plagiatelor în diferite lucrări de specialitate. De exemplu, ca să nu rămân în zona teoretică, dacă cineva doreşte să obţină doctoratul, atunci acea lucrare de doctorat să fie verificată cu soft antiplagiat înainte să se acorde titlul de doctor. Noile legi se referă la ce se întâmplă de acum încolo, nu la ce s-a întâmplat acum 10-20-30-40 de ani. Acolo sunt alte mecanisme care trebuie aplicate”, încheie Iohannis.

  • Iohannis, întîlnire cu românii din SUA: Este criză peste criză, peste criză şi, totuşi, ne descurcăm

    „În ce priveşte crizele cu care ne confruntăm în România, cred că suntem într-o situaţie în care nu am fost demult. Este criză peste criză, peste criză şi, totuşi, ne descurcăm. Am reuşit să primim cu braţele deschise aproape 2,5 milioane de ucraineni refugiaţi – sigur, din care mare parte au hotărât să plece mai departe, acolo unde au comunităţi. Am reuşit să contribuim la ceva ce în ultima vreme este în prag de a deveni o criză şi anume exportul de cereale din Ucraina care, în bună parte, trece prin România şi aici am făcut mari eforturi şi vreau să subliniez acest lucru fiindcă se fac foarte multe întâlniri, foarte multe summituri dedicate acestei teme – exportul cerealelor din Ucraina pentru a preveni o criză alimentară. E bine să ştiţi că până acum 60% din cerealele ucrainene au fost exportate prin România şi în continuare facem eforturi pentru a creşte acest aport.

    Criza energetică este, din păcate, o realitate şi pentru România. Criza energetică nu înseamnă doar că energia a devenit mai scumpă – a devenit şi mai greu de obţinut. Este, pe de altă parte, îmbucurător că împreună cu Guvernul am reuşit să menţinem preţurile la un nivel rezonabil şi, în acelaşi timp, putem să garantăm românilor din ţară că la iarnă nu vor trebui să stea nici în frig, nici în întuneric, cu toate că situaţia este complicată.

    Am vrut să vă descriu aceste lucruri pentru ca să înţelegeţi că avem o situaţie care, pe de-o parte este plină de dificultăţi, pe de altă parte este plină de oportunităţi şi doar ingeniozitatea şi inventivitatea şi hărnicia românilor fac ca în toate aceste crize să avem totuşi, surprinzător, o creştere economică”, a spus preşedintele.

    Iohannis a apreciat că războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei este cauza tuturor crizelor – energetică, a alimentelor şi, într-o oarecare măsură, criza economică cu care se confruntă Europa. „Este complet neaşteptat, este tragic că avem iarăşi un război în Europa şi speranţa noastră este că acest război nu va escalada. Aici sunteţi oarecum departe de aceste orori, noi suntem foarte aproape. România are, dintre toţi aliaţii NATO, cea mai lungă graniţă comună cu Ucraina şi noi credem că este corect, este moralmente corect, este etic corect să ajutăm Ucraina, şi o facem în toate planurile”.

    Prreşedintele a invocat şi Parteneriatul Strategic cu SUA, care în acest an împlineşte 25 de ani. „Lumea mă întreabă câteodată ce este un Parteneriat Strategic. Este un parteneriat care este gândit pentru sprijin reciproc în domenii cheie. Şi dacă vrem să vedem ce s-a întâmplat în Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii în 25 de ani putem să vedem, sigur, în primul rând zona de securitate şi, la momentul acesta când vorbim, foarte mulţi militari americani cu dotări dintre cele mai moderne se află în bazele din România.

    Pe de altă parte şi datorită sprijinului american România este în NATO. Este cea mai puternică garanţie de securitate de care a beneficiat România vreodată. Dar nu este singura zonă, zona economică din Parteneriatul Strategic s-a dezvoltat foarte mult în ultima vreme.

    Sunt foarte multe firme din Statele Unite care activează în România – sunt încă, din păcate, foarte puţine firme româneşti care activează în Statele Unite, dar poate aici mai e loc de dezvoltare. Şi ca să înţelegeţi cât de mult am avansat în acest parteneriat în zona economică vă dau un singur exemplu, care după părerea mea este grăitor în acest sens, este zona civilă de folosire a energiei nucleare.

    Am încheiat un parteneriat cu Statele Unite ale Americii şi cu alţi parteneri importanţi pentru dezvoltarea unor reactoare nucleare, dar nu dintre cele obişnuite cum le cunoaştem, ci aşa numitele reactoare modulare mici, este o tehnologie nouă, sunt reactoare care pot fi realizate în zone mai mici şi care pot fi folosite foarte flexibil.

    În România se va realiza primul reactor de acest tip din Europa, nu din Europa de Est – din Europa. Este o mare realizare şi credem că în câţiva ani vom beneficia de această tehnologie într-un mod special, anume acestea vor fi produse în România pentru a fi folosite şi în alte ţări.

    Este o tehnologie de vârf şi arată de fapt încrederea mare pe care instituţiile din Statele Unite le au în România”.

  • Ciolacu: Nu Iohannis a adus PSD la guvernare: L-a desemnat pe Ciucă premier şi a creat o majoritate

    „Am spus un adevăr. Vi s-a părut că a iubit PSD-ul dl preşedinte?! Eu nu pot să-i mint pe tineri”, spune Marcel Ciolacu, întrebat de ce le-a transmis tinerilor din partid că preşedintele Klaus Iohannis nu iubeşte PSD.

    În momentul în care un jurnalist a replicat că preşedintele Klaus Iohannis a invitat PSD la guvernare şi a aprobat formula guvernamentală, liderul social-democraţilor a afirmat: „Dl. preşedinte l-a desemnat pe dl. Nicolae Ciucă premier şi a creat o majoritate. Aşa scrie la Constituţie”.

    Marcel Ciolacu le-a spus tinerilor din partid despre Klaus Iohannis, fără a-l nominaliza, că „nu a susţinut sau a iubit vreodată PSD-ul”: „Nu vă faceţi iluzii, nici nu o să vă iubească vreodată”.

  • Iohannis, discuţii cu preşedintele Ungariei despre vizitele în România ale oficialilor ungari

    „Printre subiectele abordate astăzi (miercuri – n.r.) s-a aflat şi cel al vizitelor în România ale oficialilor ungari. Astfel, am subliniat foarte clar poziţia constantă şi principială a părţii române, care se referă la necesitatea unui discurs public în logica şi spiritul Parteneriatului nostru Strategic şi ale Tratatului politic de bază”, a spus Klaus Iohannis.

    De asemenea, şeful statului român a apreciat că este fundamental ca proiectele de interes să fie realizate în România doar în urma unui acord al României, să nu fie discriminatorii pe baza etniei şi să fie conforme dreptului român, european şi internaţional.

    „În acest context, am evocat din nou convingerea noastră profundă că persoanele care aparţin minorităţilor naţionale contribuie la crearea şi consolidarea unor punţi de legătură între statul de cetăţenie – singurul care are răspunderea pentru protecţia drepturilor acestora – şi statul a cărui origine etnică o împărtăşesc”, a adăugat Iohannis.

    Totdată, un alt subiect abordat a fost securitatea aprovizionării cu energie.

    „Pe lângă discutarea perspectivelor proiectelor de cooperare în plan bilateral, în interesul ambelor state, am susţinut poziţia României privind importanţa unui răspuns unitar, coordonat şi urgent la nivelul Uniunii Europene în această privinţă. Am arătat că, în actualul context, se impune eliminarea, cât mai curând posibil, a dependenţei energetice a Uniunii Europene şi a statelor membre de Rusia. Este necesară continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură în interiorul Uniunii, prin consolidarea interconectărilor şi a capacităţilor de stocare, în paralel cu diversificarea importurilor energetice şi consolidarea producţiei energetice europene. Pe de altă parte, în context european, îmi exprim speranţa că vor fi găsite cele mai bune şi adecvate soluţii în dialogul în curs dintre instituţiile europene şi Ungaria”, a completat Klaus Iohannis.

    El a menţionat că au fost discutat şi teme precum situaţia din plan regional, european şi global, profund afectată de agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

    „România este pe deplin solidară cu Ucraina şi vom continua să o susţinem pe toate dimensiunile. Am evocat sprijinul oferit de România Ucrainei, inclusiv asistenţa acordată celor peste 2,2 milioane de refugiaţi ucraineni care ne-au trecut graniţele. De asemenea, în cadrul discuţiilor am accentuat necesitatea sprijinirii Republicii Moldova, ţinând cont de multiplele crize cu care aceasta se confruntă, precum şi pentru avansarea parcursului său european ca urmare a obţinerii statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Am reiterat, împreună cu doamna Preşedinte, şi sprijinul nostru consecvent pentru politica de extindere a Uniunii Europene cu statele din Balcanii de Vest”, a încheiat Iohannis.

    La rândul ei, preşedintele Ungariei, Katalin Novák, a vorbit despre diminuarea tensiunilor.

    „Suntem ţări vecine, de aceea avem nevoie ca relaţia dintre Ungaria şi România să funcţioneze. Am convenit, de asemenea, că noi dorim să diminuăm tensiunile existente, nu să le amplificăm. Nu o să fim de acord în toate cele, nici până acum nu am fost, dar cel mai important e să ne putem asculta şi să ne ascultăm reciproc şi poate putem înţelege punctul de vede al celuilalt, chiar dacă interesele nu sunt identice şi acordul nu e identic în absolut toate domeniile”, a spus Novak.

    Viktor Orban a spus, la Băile Tuşnad, că amestecul popoarelor europene cu non-europeni a creat o „rasă mixtă” şi că acele ţări un s-a întâmplat acest lucru „nu mai sunt naţiuni”.

     

  • Iohannis: Cred cu tărie în puterea educaţiei şi ştiinţei de a ne ajuta să depăşim provocările

    „Fiind de formaţie profesor de fizică, este de la sine înţeles că eu însumi cred cu tărie în puterea educaţiei, ştiinţei şi descoperirii ştiinţifice de a ne ajuta să depăşim provocările cu care nu confruntam ca societate. În ultimii ani, în efortul internaţional de a depăşi pandemia de COVID-19 şi efectele sale asupra sănătăţii, economiei şi societăţii, am recurs adesea la oameni de ştiinţă şi la ştiinţă. Răspunzând la o mare provocare pentru omenire în prezent, schimbările climatice, apelăm din nou la oamenii de ştiinţă pentru îndrumarea lor în anticiparea evenimentelor meteorologice extreme, găsirea unor modalităţi inovatoare de adaptare la schimbările climatice, descoperirea şi dezvoltarea tehnologiilor care reduc gazele cu efect de seară. pe care le generăm. Cred cu tărie că în centrul prevenirii şi răspunsului nostru eficient la dezastre naturale (cum ar fi cutremurele sau dezastrele generate de schimbările climatice – inundaţii, secetă sau incendii de vegetaţie) se află o abordare bazată pe colaborare, pe fapte şi soluţii dovedite ştiinţific. Suntem mai puternici atunci când ne unim forţele, atât în ​​calitate de politicieni reuniţi la summituri menite să abordeze probleme internaţionale presante, cât şi ca oameni de ştiinţă care lucrează dincolo de frontierele naţionale ale proiectelor comune de cercetare care generează cunoaştere, beneficiază nu numai pentru cetăţenii. unei anumite ţări, ci pentru umanitate în ansamblu”, a arătat Klaus Iohannis în mesajul transmis în cadrul ceremoniei de deschidere a Conferinţei Europene de Inginerie Seismică şi Seismologie – 3ECEES.

    El afirmă că „mai sunt încă multe de făcut pentru a reduce decalajul dintre comunitatea ştiinţifică şi cea care are formula politici publice, pe de o parte, şi comunitatea ştiinţifică şi publicul larg, pe altă parte, în ceea ce priveşte reducerea riscului dezastrelor naturale şi răspunsul la acestea”.

    „Avem nevoie de legături mai bune şi mai directe între progresele ştiinţifice şi educaţie în general, învăţământul superior jucând un rol esenţial în diseminarea ştiinţei. De aceea viziunea asupra viitorului educaţiei româneşti lansată recent – ​​numită România Educată – subliniază necesitatea integrării alfabetizării ştiinţifice sporite, precum şi importanţei STEM, în toate nivelurile de educaţie generală. De asemenea, doresc să evidenţiez importanţa datelor ştiinţifice şi a cercetărilor în formularea unor politici publice solide în serviciul cetăţenilor noştri. În mod egal, doresc să subliniez importanţa avertizării timpurii şi a informării şi educaţiei în cauză a publicului cu privire la răspunsul individual adecvat în caz de cutremure, fenomen meteorologice extreme şi evenimente poluante grave. Pentru a anticipa astfel de evenimente, a modelului de impact şi a dezvoltării răspunsurilor eficiente la el atunci când au loc, nu este o bază a comunităţii ştiinţifică, care este foarte bine reprezentată la această conferinţă”, adaugă şeful statului.

    Potrivit lui Iohannis, comunitatea de cercetare privind ingineria seismică şi seismologia joacă un rol cheie „în a ne ajuta să înţelegem mai bine un fenomen natural care sa dovedit foarte des distructiv de-a lungul istoriei umanităţii, precum şi în istoria recentă a ţărilor noastre – cutremurele”.

    „Cercetarea pe care o întreprindeţi salvează vieţi prin faptul că oferă factorilor de decizie date cheie în reducerea riscului seismic şi prin urmare, are implicate pozitive pentru viaţa cetăţenilor din întreaga lume, influenţând în mod direct bunăstarea acestora. România şi eu personal suntem foarte mândri să vă susţinem activitatea, oferind prin această conferinţă sau platformă pentru comunitatea dumneavoastră de cercetare pentru a vă întâlni, a face schimb de idei şi a planifica cercetarea revoluţionară de mâine”, încheie Iohannis.

    Mesajul a fost prezentat de către Alexandra-Maria Bocşe, Consilier de Stat – Departamentul Climă şi Sustenabilitate.

  • Iohannis, către elevi: Să nu vă temeţi de competiţia justă

    „Aşa cum ştiţi, educaţia este un domeniu pe care îl consider esenţial pentru fiecare dintre noi şi pentru ţară în ansamblu. De aceea am lansat viziunea strategică România Educată, pe baza căreia Guvernul şi-a asumat realizarea unui nou cadru legislativ şi investiţii majore în creşe, grădiniţe, şcoli, licee şi universităţi. În ultimele luni, în spaţiul public a existat o firească şi intensă dezbatere publică despre viitorul educaţiei, dezbatere care mă aştept să continue în Parlament, până când vom ajunge la o formă legislativă care să vă ajute pe fiecare dintre dumneavoastră să vă îndepliniţi aspiraţiile. Educaţia este un drum frumos, pe care vă doresc să îl parcurgeţi cu mult curaj şi cu încredere. Şcoala este un spaţiu decisiv al formării voastre. Sunt anii în care luaţi hotărâri esenţiale pentru propria viaţă, în care vă descoperiţi şi vă cultivaţi pasiunile, în care înţelegeţi rostul valorilor, importanţa integrităţii, a colaborării, a responsabilităţii. Noi, adulţii, vă suntem alături, dar vom avea mereu nevoie de implicarea şi de vocea voastră. Vă încurajez să nu alegeţi mereu calea cea uşoară, dar să încercaţi să o căutaţi de fiecare dată pe cea corectă. Să nu vă temeţi de competiţia justă şi să nu deveniţi niciodată tributari lucrurilor obţinute facil. Să protejaţi valorile democratice, să credeţi în ştiinţă şi în profesionişti, să reacţionaţi în faţa abuzurilor şi a dezinformării şi să nu permiteţi nimănui să calce în picioare încrederea în voi şi în capacitatea voastră de a deveni mai buni”, a spus Klaus Iohannis.

    El a arătat că viitoarele legi ale educaţiei ar trebui să pună în aplicare în şcolile româneşti schimbările pe care evoluţiile societăţii şi ale ştiinţei le-au arătat ca fiind necesare.

    „Educaţia trebuie centrată pe profilul elevilor şi al studenţilor, luând în calcul interesele diverse ale acestora, potenţialul individual care trebuie sprijinit şi provocările globale. De aceea, actualizarea programelor şcolare şi a modului de predare nu mai poate fi amânată. Eu sunt profesor de fizică şi ştiu că este greu să iubeşti ştiinţele fără să faci experimente, aşa cum este greu să iubeşti limba română fără ca cineva să îţi educe gustul pentru lectură. Creşterea ponderii materiilor opţionale şi diversificarea acestora, pentru toate ariile curriculare, reprezintă la rândul lor paşi importanţi în direcţia corectă. De exemplu, în acest an şcolar veţi avea pentru prima dată o „Săptămână verde”, în care sper să înţelegeţi mai bine importanţa echilibrului dintre acţiunea umană şi schimbările care se petrec în mediul înconjurător, inclusiv încălzirea globală sau fenomenele meteo extreme. Un subiect discutat intens în această vară a fost cel legat de evaluările de final de etapă sau cele care influenţează tranziţia la nivelul următor al educaţiei. Evaluările sunt importante atât timp cât ele reflectă corect competenţele elevilor şi studenţilor, oferindu-le ocazia de a-şi îmbunătăţi performanţele. De aceea, trebuie regândit modul în care organizăm toate evaluările, pentru că, în final, contează mai puţin nota şi mai mult dezvoltarea copilului în acord cu profilul şi interesul acestuia. Şansa la o dezvoltare profesională adecvată trebuie oferită tuturor. Nu se mai justifică diferenţa de statut dintre ruta teoretică şi cea profesională, care descurajează deopotrivă elevi, părinţi şi profesori. Este important ca rutele educaţionale să aibă un statut egal, cu acces direct la Bacalaureat şi posibilitatea continuării studiilor cu învăţământul superior, până la cel mai înalt nivel. Dacă vrem profesionişti, atunci haideţi să le recunoaştem importanţa, să investim în formarea lor şi să le dăm şanse egale”, a adăugat Iohannis.

    Şeful statului a mai afirmat că toate aceste modificări nu pot fi însă operate „fără o colaborare sinceră între şcoală, părinţi şi comunitate, în aşa fel încât să existe respect pentru rolul fiecăruia, încredere şi ajutor reciproc”.

    „Sunt deziderate care pot fi incluse într-o lege, dar schimbarea adevărată depinde de noi toţi: elevi, părinţi, profesori, dar şi de factorii de decizie, cei care pun educaţia în prim-planul deciziilor strategice, inclusiv cele legate de finanţare. Reforma nu înseamnă doar o lege, ci oameni care generează schimbare în bine în fiecare şcoală, în fiecare sală de clasă, pentru fiecare elev. Profesia de dascăl este una creatoare de viitor, iar dumneavoastră aţi demonstrat, în ultimii ani, că sunteţi capabili şi hotărâţi să reinventaţi mijloacele tradiţionale de predare pentru a face ca educaţia să continue, chiar şi atunci când pandemia ne-a impus restricţii severe. Aţi fost şi sunteţi motorul unui sistem care, de multe ori, n-a ştiut să vă recompenseze pe măsura eforturilor. Văd şi înţeleg aceste eforturi şi tocmai de aceea mi-am dorit ca Proiectul „România Educată” să facă din cariera didactică una dintre preocupările centrale ale societăţii noastre. Asta înseamnă intrare în carieră pentru cei ce îşi doresc la modul real şi pot să fie dascăli, dar şi salarizare pe măsură, prin mentorat şi trasee flexibile în carieră, care să fructifice talentul fiecăruia dintre dumneavoastră. Dragi părinţi, vă doresc să aveţi nenumărate motive de mândrie oferite de reuşitele şcolare ale copiilor dumneavoastră. Prin implementarea Proiectului „România Educată” şi prin finanţările propuse în cadrul PNRR, luăm deja măsuri concrete pentru a oferi elevilor instrumentele necesare pentru a-şi atinge potenţialul maxim”, a mai spus Iohannis.

     

  • Iohannis retrage titlul de revoluţionar cu rol determinant mai multor persoane

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, un decret care retrage titlul de „Luptător pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 – Luptător cu rol determinant” – în baza hotărârilor judecătoreşti definitive privind respingerea cererii de acordare a calităţii de Luptător cu Rol Determinant în cazul a 18 persoane.

    Potrivit anexei decretului, este vorba despre Vasile Bledea, Valentina Florentina Manta, Dumitru Petre, Elena Joiţoiu, Stelian Podărescu, Ioan Dorin Petrui, Ghiorghi Tănasă, Vasile Lăcătuş, Mircea Ştefan, Constantin Drăgoiu, Alexandru Man, Carnig Manuchian, Traian Dumbrăveanu, Vasile Mihai Ştefan Manţa, Aurora Samson, Dumitru Spirea, Constantin Oprişan şi Vasile Vlad.

    De asemenea, şeful statului a semnat un alt decret prin care se conferă titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant” Gabrielei Olimpia Moldovan.

  • Iohannis: MAI trebuie să asigure cu un profesionalism din ce în ce mai ridicat siguranţa cetăţenilor

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis joi, un mesaj cu prilejul Zilei Ministerului Afacerilor Interne, prezentat de către Ion Oprişor, Consilier Prezidenţial – Departamentul Securităţii Naţionale.

    „Se împlinesc 160 de ani de la momentul înfiinţării primului Minister de Interne. În prezent, instituţia dumneavoastră este una modernă, care trebuie să asigure cu un profesionalism din ce în ce mai ridicat siguranţa cetăţenilor noştri şi să se implice activ în atingerea unor obiective strategice la nivelul Uniunii Europene.

    Apreciez eforturile însemnate depuse pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii, a migraţiei ilegale şi pentru securizarea frontierei de stat şi a frontierei comune a Uniunii Europene. Printre principalele obiective ale Ministerului Afacerilor Interne trebuie să se afle şi contribuţia la finalizarea procesului de aderare a României la Spaţiul Schengen, consolidarea Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, protecţia infrastructurilor critice naţionale şi creşterea rezilienţei în toate domeniile de activitate socială. Prin aplicarea corectă şi fără discriminare a legii, aveţi misiunea de a-i face pe toţi cetăţenii ţării noastre să se simtă protejaţi şi permanent în siguranţă”, transmite Klaus Iohannis.

    Şeful statului a mulţumit poliţiştilor, pompierilor, jandarmilor, poliţiştilor de frontieră şi celorlalţi angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne care, „prin devotamentul şi dăruirea lor, veghează la securitatea cetăţenilor noştri şi la respectarea drepturilor şi a libertăţilor acestora”.

    „Le mulţumesc, de asemenea, tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor misiuni sau formate de cooperare multinaţionale şi care, prin dăruire şi implicare, contribuie la creşterea prestigiului ţării noastre la nivel internaţional. Totodată, aducem astăzi un pios omagiu acelora care, în ţară sau în afara frontierelor României, au făcut sacrificiul suprem în slujba cetăţeanului şi în îndeplinirea misiunilor care le-au fost încredinţate.

    Astăzi, când Europa se află în faţa celei mai grave crize de securitate din ultimele decenii, cauzate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, statele din regiune, inclusiv România, se confruntă cu fluxuri semnificative de refugiaţi. Ministerul Afacerilor Interne, alături de alte instituţii ale statului, se află în linia întâi a sprijinirii acestor oameni a căror viaţă este dramatic afectată de război, inclusiv prin facilitarea transferului de sprijin umanitar internaţional către poporul ucrainean. Vă îndemn să continuaţi a vă îndeplini toate misiunile cu cinste, integritate, onestitate şi fermitate, contribuind astfel la consolidarea sentimentului de siguranţă publică, de care cetăţenii României au atâta nevoie”, se menţionează în finalul mesajului lui Iohannis.