BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Veşti bune din partea FMI: PIB-ul global ar putea creşte în 2024 datorită expansiunii neaşteptate a economiei Statelor Unite şi a stimulentelor fiscale din China

    Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat prognoza privind creşterea globală în acest an, datorită unei expansiuni neaşteptate în SUA şi a stimulentelor fiscale din China, lansând, în acelaşi timp, o serie de avertismente asupra riscurilor legate de războaie şi inflaţie, scrie Bloomberg.

    Economia mondială va înregistra o creştere de 3,1% în acest an, faţă de 2,9% cât se înregistra în octombrie, a declarat instituţia cu sediul la Washington în raportul trimestrial World Economic Outlook, publicat marţi. Fondul şi-a menţinut neschimbată prognoza pentru 2025 la 3,2%.

    „Economia globală continuă să dea dovadă de o rezistenţă remarcabilă. Criza este aproape de final, cu o inflaţie în scădere constantă şi o creştere care se menţine”, a declarat economistul-şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas. „Cu toate acestea, ritmul de expansiune rămâne lent, fiind supus, în continuare, unor riscuri semnificative.”

    Printre riscurile de declin menţionate de FMI se numără noi vârfuri ale preţurilor materiilor prime cauzate de o serie de şocuri geopolitice şi de perturbări ale aprovizionării globale – cum ar fi atacurile Houthis în Marea Roşie – sau o inflaţie mai tenace care ar putea forţa băncile centrale să menţină ratele dobânzilor la un nivel mai ridicat pentru mai mult timp.

    Previziunile FMI ilustrează o scădere a preţurilor materiilor prime în 2024 şi 2025, alături de o scădere a ratelor dobânzilor în rândul marilor economii. Economiştii fondului au luat în calcul, de exemplu, faptul că Rezerva Federală, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei vor menţine ratele dobânzilor în prima jumătate a acestui an, înainte de a le reduce treptat, pe măsură ce inflaţia încetineşte.

    FMI a precizat că inflaţia din trimestrul al patrulea s-a răcit mai mult decât se preconiza, pe măsură ce preţurile la energie au scăzut. Potrivit instituţiei, această decelerare va continua până în 2025, ceea ce ar duce inflaţia globală la un nivel de 4,4% de la 6,8%. Se estimează că economiile avansate vor înregistra o scădere a inflaţiei mai rapidă decât pieţele emergente.

    Fondul şi-a repetat avertismentul privind posibila fragmentare a comerţului mondial în blocuri rivale, prognozând o creştere a comerţului mondial de 3,3% în 2024 şi de 3,6% în 2025, sub rata medie istorică de 4,9%. Naţiunile au impus aproximativ 3.000 de noi restricţii comerciale anul trecut, de aproape trei ori mai multe decât în 2019, a precizat FMI.

    Pentru băncile centrale, FMI consideră că provocarea cea mai mare este de a normaliza politica monetară şi de a „oferi o aterizare lină, fără a reduce prematur ratele şi fără a întârzia prea mult această reducere”.

  • Economia zonei euro a stagnat în trimestrul al patrulea. Creşterile din Spania şi Italia au compensat scăderea producţiei germane şi blocajul înregistrat de economia franceză

    Economia zonei euro a stagnat în ultimele trei luni ale anului trecut, fiind stopată de scăderea producţiei germane şi de o stagnare a economiei franceze, care au compensat o revenire mai puternică decât se aştepta în Spania şi Italia, scrie Financial Times.

    Performanţa celor 20 de economii care folosesc moneda euro a depăşit contracţia de 0,1% prognozată de economişti în cadrul unui sondaj Reuters. Aceasta a urmat unui declin de 0,1% în trimestrul precedent, marcând o creştere de 0,5% a zonei euro în 2023, a anunţat marţi biroul de statistică al UE.

    Acest lucru a lăsat blocul în urma SUA, care a fost numită săptâmâna trecută drept economia avansată cu cea mai rapidă creştere din lume în 2023, cu o creştere anuală de 3,1%. Guvernul Chinei a estimat recent că economia sa a crescut cu 5,2% anul trecut.

    „Europa încă se recuperează în urma unui şoc energetic persistent, mai ales în condiţiile în care nu avut parte de acelaşi grad de stimulare fiscală ca economia americană, mai rezistentă, în ultimii ani”, a declarat Nicola Mai, analist de credite suverane la investitorul Pimco.

    Principalul obstacol aş creşterii din zona euro a fost economia germană, care s-a contractat cu 0,3% în această perioadă, a anunţat marţi agenţia de statistică a ţării, confirmând o estimare iniţială de la începutul lunii.

    Economia Italiei, în schimb, a oferit un impuls, după ce a crescut cu 0,2% în această perioadă, datorită unei producţii mai mari în industrie şi servicii care a compensat cererea internă mai slabă. Această creştere a fost mai mare decât cea de 0,1% din trimestrul precedent, depăşind stagnarea prognozată într-un sondaj Reuters.

    De asemenea, economia spaniolă a înregistrat o evoluţie care a depăşit aşteptările economiştilor, cu o creştere trimestrială de 0,6%, cea mai puternică expansiune din acest an, datorită creşterii cererii interne.

    Biroul de statistică al Spaniei a mai spus că preţurile mai mari la electricitate, care reflectă eliminarea treptată a scutirilor de taxe, au provocat o creştere neaşteptată a inflaţiei în ianuarie, de la 3,3% în decembrie la 3,5%. Economiştii se aşteptau la o încetinire la 3,1%.

    Investitorii vor urmări să vadă dacă inflaţia la nivelul blocului comunitar va scădea, aşa cum se aşteaptă, la 2,8% în ianuarie, de la 2,9% în urmă cu o lună. Cifrele vor fi un indicator cheie pentru a determina cât de aproape este Banca Centrală Europeană de a reduce ratele dobânzilor.

    Cifrele publicate marţi au arătat că economia Spaniei a crescut cu 2,5% anul trecut, în timp ce Franţa a crescut cu 0,9%, iar Italia cu 0,7%. Cu toate acestea, economia Germaniei s-a contractat cu 0,3% pe parcursul anului.

  • Analiştii financiari CFA: inflaţia va atinge o rată medie de 5,78% în următoarele 12 luni, în timp ce cursul valutar va ajunge la 5,0781 lei/euro. Prognoza de creştere economică în 2024 este de 2,6%

    Analiştii financiari din cadrul asociaţiei CFA România estimează că leul se va deprecia până la un curs mediu de 5,0781 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 5,78%, valoare mai mică cu mai puţin de un punct procentual comparativ cu rata inflaţiei înregistrată în luna decembrie 2023.

    “Incertitudinea fiscală ridicată precum şi anticipatiile de majoare a fiscalităţii în condiţiile unui defict bugetar ridicat persistent va conduce la încetinirea semnificativă a procesului dezinflaţionist. Astfel, participanţii la sondaj anticipează o reducere a ratei inflaţiei cu mai puţin de un punct procentual in următoarele 12 luni”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.

    Datele colectate de CFA în luna decembrie 2023 mai arată că, pentru orizontul de 6 luni, peste 71% dintre analiştii financiari incluşi în sondajul lunar anticipează un curs valuta de 5,0212 lei/euro.

    În ceea ce priveşte indicatorul de încredere macroeconomică al CFA, acesta a crescut în luna decembrie cu 9 puncte la valoarea de 56,6 puncte, pe fondul majorarii ambelor componente ale indicatorului.

    Datele sondajului mai arată că deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2023 este anticipat (valoarea medie a anticipaţiilor) la 5,8% din PIB, iar pentru 2024 participanţii la sondaj anticipează un deficit bugetar de 5,6%, în timp ce valoarea anticipată de creştere a PIB real în 2023 a înregistrat valoarea de 2,0% iar pentru anul 2024 anticipaţiile de creştere economică se situează la 2,6%.

    Totodată, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor varia­bile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este preconizat să atingă 5,69% în următoarele 12 luni.

    Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 37% dintre participanţii la sondaj anticipează o scădere a acestora în timp ce 50% dintre participanţi anticipează o stabilitate în următoarele 12 luni. De asemenea 71% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 29% consideră că acestea sunt corect evaluate.

    Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 54% în următoarele 12 luni.

    Sondajul Asociaţiei CFA România reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia încearcă să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

     

     

     

     

     

  • Cât de prost merg lucrurile în România? Anul trecut, depozitele bancare în lei ale populaţiei au crescut cu nu mai puţin de 40 mld. lei, iar în ultimii doi ani, afectaţi de inflaţie, depozitele totale în lei şi valută au crescut cu 54 mld. lei; gradul de accesibilitate pentru achiziţia unui apartament de două camere a ajuns la finalul anului trecut la cel mai bun nivel din istorie

    Conform sondajelor, conform evenimentelor pe care le vedem şi le auzim zi de zi, lucrurile merg prost în România, chiar foarte prost.

    Nu este zi în care să nu auzim că ţara merge într-o direcţie greşită, că politicenii nu sunt buni de nimic şi nu ne merită, că majorarea preţurilor, adică inflaţia, ne-a lovit în plin, că puterea de cumpărare a scăzut şi ţara sărăceşte în fiecare zi. Fermierii şi transportatorii sunt în stradă, cei din sistemul sanitar se pregătesc de grevă, urmează alte categorii profesionale. Nu poţi să nu le dai dreptate când auzi că ţara se prăbuşeşte peste noi la propriu şi la figurat şi că oamenii fug din cauza acestui lucru în străinătate.

    Astăzi vreau să mă refer la două aspecte care, paradoxal, sunt la polul opus:

    1. În ciuda creşterii preţurilor/inflaţiei, în ciuda scăderii puterii de cumpărare, în ultimii doi ani de zile românii au reuşit să economisească la bancă nu mai puţin de 54 de miliarde de lei în plus, adică aproape 11 miliarde de euro.

    Numai în ultimul an, depozitele bancare în lei ale populaţiei au crescut cu 40 de miliarde de lei, conform datelor BNR.

    Tot uitându-mă pe nişte date statistice, mi-a sărit în ochi această creştere a depozitelor bancare în lei ale populaţiei din 2023: plus 22,4% (decembrie 2023/decembrie 2022), ceea ce înseamnă acest plus de 40 de miliarde de lei.

    Mi se pare o sumă imensă economisită, în condiţiile în care avem aceste creşteri de preţuri iar lumea se plânge de scăderea dramatică a puterii de cumpărare, adică creşterea salariilor nu acoperă creşterea preţurilor, deci banii sunt tot mai puţini. Aşa să fie?

    În noiembrie salariul mediu a fost de 4.765 de lei (950 de euro), în creştere cu 15,1% faţă de noiembrie 2022, în condiţiile în care inflaţia a fost de numai 8,2%, rezultând în final o creştere reală a salariului de 7,9%.

    Când vor veni datele statistice pe decembrie 2023 vom vedea că această creştere salarială reală va fi mult mai mare, în condiţiile în care în perioada decembrie 2022/decembrie 2023 inflaţia a fost de numai 6,61%.

    În 2022, depozitele bancare în lei ale persoanelor fizice au crescut cu 13 miliarde de lei, un plus de 8,1% la o inflaţie de 16,7%. Chiar şi cu această inflaţie care a afectat puterea de cumpărare, românii au reuşit să pună bani deoparte, chiar dacă nu au acoperit inflaţia.

    Interesant este ce s-a întâmplat pe segmentul de valută, acolo unde depozitele au scăzut în 2023 cu 5 miliarde de lei, de la 124 de miliarde de lei, echivalent în valută în decembrie 2022, la 119 miliarde de lei, echivalent în valută în decembrie 2023.

    Chiar şi cu această scădere pe valută, depozitele totale ale populaţiei, în lei şi valută, au crescut în 2023 cu 35 de miliarde de lei, adică cu aproape 7 miliarde de euro.

    Dacă lucrurile ar fi mers atât de prost în ţară, dacă totul ar fi numai un dezastru, dacă creşterea preţurilor, adică inflaţia, ar fi lovit atât de puternic, nu ştiu dacă oamenii ar mai fi reuşit să economisească.

    Este adevărat că această creştere a dobânzilor, care la depozite au ajuns la 6-7% pe an, a contribuit la creşterea soldului economiilor, dar oamenii se pare că au reuşit să economisească mai mulţi bani.

    Bineînţeles că acestea sunt nişte date statistice care includ şi depozitele de valoare mare şi depozitele cu o valoare mai mică.

    Oricum am lua-o, o creştere de 40 de miliarde de lei într-un an a depozitelor în lei, adică un plus de 22,4%, nu mi se pare că ţine de o ţară unde impresia generală a tuturor este că lucrurile merg prost şi că oamenii sărăcesc.

    Ca să nu mai vorbim că avem acestă creştere a depozitelor bancare, de 40 de miliarde de lei, în condiţiile în care românii au pus câteva miliarde de lei în titluri de stat prin programele Tezaur şi Fidelis, care oferă dobânzi mai mari decât la bancă.

    De asemenea, este de remarcat şi oferta publică de vânzare de acţiuni Hidroelectrica,  acolo unde segmentul de retail a pus la bătaie nu mai puţin de 9 miliarde de lei, bani care au venit fără să fie afectat soldul depozitelor bancare sau vânzarea de titluri de stat.

    Eu aşavea aici o întrebare, de unde vin toţi aceşti bani, din depozitele bancare, din titlurile de stat, de pe Bursă, dacă ţara sărăceşte?

    2. În decembrie 2023, gradul de accesibilitate pentru achiziţia unei locuinţe a ajuns poate la cel mai bun nivel înregistrat până acum: cu salariul mediu actual (950 de euro) poţi să-ţi cumperi un apartament de două camere de 50 de metri pătraţi în 7 ani, adică îţi trebuie 84 de salarii, conform datelor brokerului imobiliar SVN.

    În ianuarie 2008, când piaţa imobiliară era în aer, la salariul mediu de atunci, de 350 de euro, îţi puteai cumpăra un apartament cu două camere de 50 de metri pătraţi în 32,8 ani.

    Din acel moment, indicele de accesibilitate pentru achiziţia unui apartament – măsurat prin numărul de ani – a început să scadă dramatic din trei motive: au scăzut preţurile în euro ale apartamentelor, cursul valutar leu/euro s-a stabilizat după creşterea de 30% din 2008/2009, iar salariile în lei s-au triplat, dacă nu chiar au crescut mai mult, cel puţin pentru IT-işti.

    În ianuarie 2009 indicele de accesibilitate a scăzut la 27 de ani, în ianuarie 2014 indicele a scăzut la 13,3 ani, în ianuarie 2019 indicele a scăzut la 8,9 ani, în ianuarie 2021 indicele a scăzut la 8,3 ani, în ianuarie 2022 a crescut la 8,4 ani pentru ca apoi să scadă, în ianuarie 2023 la 8 ani, în august 2023 la 7,2 ani, iar la finalul lui 2023/începutul lui 2024 să scadă la 7 ani, adică îţi trebuie 84 de salarii medii, de 950 de euro, pentru a cumpăra o locuinţă de 80.000 de euro.

    Ca o concluzie, oricine poate alege alte date statistice pentru a arăta că lucrurile merg prost în România, dar eu am ales aceşti doi indicatori care arată, cel puţin prin prisma creşterii depozitelor bancare şi a creşterii gradului de accesibilitate pentru achiziţia unei locuinţe (prin scăderea numărului de ani necesari achiziţiei unui apartament), că lucrurile nu sunt chiar atât de rele.

    Aceste date statistice sunt bune, pentru că România a beneficiat de o creştere salarială în lei fără precedent în ultimii aproape 15 ani, iar cursul valutar leu/euro a rămas extrem de stabil în toată această perioadă, înregistrând o creştere de numai 14%. Gândiţi-vă că numai anul trecut cursul valutar leu/euro a stat nemişcat.

  • Banca centrală a zonei euro a menţinut dobânzile de politică monetară la cele mai ridicate niveluri din istorie, fiindu-i teamă că majorările salariale, profiturile companiilor şi geopolitica pot reînvia inflaţia

    Cine s-a fript cu ciorbă suflă şi în iaurt, iar ciorba pe care Banca Centrală Europeană o are în faţă încă mai frige. Aşa că BCE suflă în iaurt cât de mult timp poate. Aceasta este strategia cu care instituţia abor­dează deciziile privind dobânzile de politică monetară: ţine ratele sus cât mai mult timp posibil pentru a se asigura că inflaţia nu mai poate lovi din nou.

    De aceea, BCE a menţinut ieri dobânzile cheie, sugerând că actualele cote record sunt suficiente pentru a ţine sub control inflaţia afla­tă în retragere. Preşedinta băncii centrale a zonei euro Christine Lagarde a spus că deo­cam­dată este prematur pentru a se discuta despre reducerea dobânzilor.

    Inflaţia poate primi forţe noi din mai multe direcţii, de unde BCE nu are niciun control. Greve şi proteste pentru bani mai mulţi, cum ar fi cea record ca întindere în timp a angajaţilor de la compania germană de transport feroviar Deutsche Bahn şi cele ale fermie­rilor francezi, întăresc teama băncii centrale de creşteri­le salariale.

    Prelungirea războ­iu­lui pornit de Rusia contra Ucrainei şi po­sibilitatea de extin­dere a conflictelor din Orientul Mijlociu şi din Marea Roşie readuc spec­trele unor noi şocuri energetice şi pe cel al apariţiei de sincope pe lanţurile de aprovi­zionare.

    Acestea sunt genul de incertitudini prin care Christine Lagarde şi locotenenţii ei trebuie să ghideze politica monetară a BCE sub pre­siunea pieţelor de a coborî dobânzile devreme, în primăvară. Lagarde s-a ars cu ciorbă asigu­rând mult timp că valul de inflaţie care macină puterea de cumpărare din Europa deja de trei ani este doar trecător. În conse­cinţă, a acţionat cu mare întârziere pentru a stăvili scumpirile.

    De aceea, banca centrală acţionează cu prudenţă sporită după ce a urcat dobânzile la cele mai ridicate niveluri din istorie, pe cea pen­tru depozite la 4% şi pe cea pentru refinanţare la 4,5%, lăsându-le din toamnă acolo. Acum Lagarde suflă şi în iaurt. Oficialii instituţiei ur­mă­resc cu atenţie ritmul de creştere a salariilor şi au indicat că aşteaptă să vadă cifrele pentru primele luni ale anului înainte să decidă care este cursul probabil al inflaţiei.

    În ultimele luni pieţele au pariat, făcând astfel presiuni, că BCE va începe să coboare preţul creditării în primăvară, în martie sau aprilie. Şi au fost încurajate să facă acest lucru de datele slabe din economie. Spre exemplu, cele mai recente arată că încrederea companii­lor germane în economie este la cel mai scăzut nivel de după pandemia de COVID. Iar econo­mia germană, cea mai mare din UE, lâncezeşte de doi ani în recesiune.

    Dobânzile mari au ca efect stoparea creşte­rii economice. De altfel, economia zonei euro în ansamblu se îndreaptă spre prima recesiune de după pandemie. Dar este una ciudată, după cum a observat Bloomberg, deoarece piaţa mun­cii a rămas puternică. Sfidând teoria eco­no­mică, rata şomajului este la un minim record, de 6,4% în noiembrie, potrivit datelor Eurostat.

    Dacă la acest lucru se adaugă creşterile sa­la­riale rezultă un mix care descurajează banca centrală a zonei euro să anunţe triumful în lupta cu inflaţia, cu toate că acesta a coborât cu puţin sub 3% în decembrie pe măsură ce efec­tele dobânzilor mari de până acum, de frânare a consumului, se fac simţite în economie.

    Ţinta de inflaţie este de 2%. Lagarde a reuşit să tempereze aşteptările pieţelor şi a venit cu un reper privind startul scăderii dobânzilor: cândva la vară.

    Analiştii spun că este probabil ca începutul ciclului de relaxare a politicii monetare să fie în iunie. Ar fi la câteva luni distanţă de prima reducere de dobânzi efectuată de Rezerva Federală americană. Investitorii pariază că Fed, care a acţionat mai devreme şi mai în forţă decât BCE contra inflaţiei, va începe să ieftinească creditarea în martie. De asemenea, tensiunile din Orientul Mijlociu au împins în sus, dar nu mult, preţurile petrolului, iar atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roşie au dus la creşterea costurilor cu transportul pe mare.

     

  • România rămâne pe radarele investitorilor în pofida scumpirii banilor şi a inflaţiei. În valoare, piaţa de M&A a depăşit 7 mld. dolari în 2023, susţinută însă masiv de două megatranzacţii. Anul acesta stă tot sub zodia creşterii

    ♦ Preluarea Profi de către Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, pentru 1,4 mld. dolari şi vânzarea Enel România către grecii de la PPC pentru 1,3 mld. dolari sunt cele mai importante tranzacţii locale şi cele două megatranzacţii (cu valoare de peste 1 mld. dolari) de anul trecut ♦ Tot în 2023 au fost şi alte trei acorduri de 200-300 mil. dolari fiecare, tranzacţii de dimensiuni medii, vitale pentru sănătatea pieţei de M&A.

    În 2023, în România s-au parafat 241 de tranzacţii, cu o valoare totală estimată la aproape 7,1 mld. dolari, arată o analiză a companiei de audit şi consultanţă EY. E vorba despre valoarea totală a pieţei, adică sunt luate în calcul atât tranzacţiile cu valoare comunicată, cât şi necomunicată, dar estimată de EY.

    În volum, piaţa a scăzut uşor faţă de maximul atins în 2022 – când s-au semnat 257 de acorduri, cu 16 mai multe decât anul trecut -, dar în valoare, este cel mai bun an (plus 6%).

    Datele arată că România rămâne pe radarele investitorilor din piaţa de M&A în pofida scum­pirii banilor şi a inflaţiei încă ridicate, factori ce au dus la o prudenţă în abordare, mai ales în rândul cumpărătorilor. Totuşi, în valoare piaţa a depăşit 7 mld. dolari şi pentru că a fost susţinută de două megatranzacţii.

    Preluarea Profi de către Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, pentru 1,4 mld. dolari şi vânzarea Enel România către grecii de la PPC pentru 1,3 mld. dolari sunt cele mai importante tranzacţii locale şi cele două megatranzacţii (cu valoare de peste 1 mld. dolari) de anul trecut. Pentru o piaţă precum România, o piaţă relativ mică în economia mondială, deal-uri de asemenea amploare au forţa să influenţeze evoluţii. Spre exemplu, cele două achiziţii au cântărit greu (38%) în total piaţă în valoare. Totuşi, tot în 2023 au fost şi alte trei acorduri de 200-300 mil. dolari fiecare, tranzacţii de dimensiuni medii, vitale pentru sănătatea pieţei de M&A. Acestea sunt cele care arată de fapt că există interes constant, nu doar conjunctural.

    Aceste deal-uri sunt achiziţia Alpha Bank România de către Unicredit (Italia)  – pentru suma de 319 mi­lioane de dolari, vânzarea de către Mitiska REIM a 25 de parcuri comerciale către M Core Property HQ – pentru 236 de milioane de dolari (una dintre cele mai mari tranzacţii înregistrate vreodată în sectorul local al imobiliarelor comerciale) şi preluarea de către Grupo Bimbo, companie de produse alimentare din Mexic, a Vel Pitar – pentru 210 mil. dolari.

    „Într-un mediu de piaţă dificil la nivel regional, activitatea M&A din România şi-a continuat dinamica pozitivă şi a depăşit performanţa pieţelor dezvoltate şi în 2023. Încrederea investitorilor în piaţa românească este evidenţiată şi de anunţul a două megatranzacţii – Profi Rom Food şi Enel România, care au contribuit semnificativ la valoarea totală a tranzacţiilor din 2023. Având în vedere că atât vânzătorii, cât şi cumpărătorii au acum o înţelegere mai clară asupra viitorului, în special în ceea ce priveşte evoluţia inflaţiei şi normalizarea politicii monetare, anticipăm că anul 2024 va aduce din nou o dinamică pozitivă pentru piaţa românească de M&A. Aceasta va fi susţinută de o revenire a cererii din partea investitorilor care au aşteptat să vadă evoluţia pieţei şi de nivelurile record de capital de investit de care dispun fondurile de private equity“, a declarat Iulia Bratu, head of lead advisory, EY România.

    Evoluţia din piaţa M&A din România este contrastantă faţă de cea de la nivel mondial, unde traiectoria este în continuare descendentă (minus 13%), pentru al doilea an consecutiv. În ceea ce priveşte valoarea pieţei, aceasta a atins în 2023 un minim al ultimilor 10 ani, arată analiza EY. Tensiunile geopolitice şi creşterea costurilor de finanţare s-au numărat printre factorii care au influenţat mersul lucrurilor la nivel mondial.

    România este o piaţă mică de M&A, care de regulă merge în acelaşi ritm cu cea europeană sau mondială. În ultimii ani însă, evoluţia pozitivă poate fi pusă atât pe seama creşterii economice locale, cât şi pe seama conjuncturii favorabile – apariţia unor ţinte mari.

    Sectoarele cele mai active în ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor au fost imobiliare, ospitalitate şi construcţii (17% din numărul de tranzacţii) şi produsele de consum şi retail (15,4%), urmate de tehnologie (12,4%) şi energie & utilităţi (12%).

    Cei mai activi investitori după ţara de origine – dincolo de cei locali (care au reprezentat aproape jumătate din total) – sunt cei din SUA (9,5% din tranzacţiile inbound), Olanda (8,6%) şi Franţa, Elveţia şi Polonia (7,6% fiecare), potrivit EY.

    Investitorii strategici şi-au menţinut rolul predominant în piaţa locală de fuziuni şi achiziţii, reprezentând 88% din volumul tranzacţiilor în 2023.

     

  • Sindicatul muncitorilor din construcţii din Germania cere majorări salariale care ar putea întârzia venirea reducerilor de dobânzi în zona euro

    Sindicatul muncitorilor din construcţii din Germania a cerut majorări salariale de peste 20% pentru mulţi dintre cei 930.000 de membri ai săi. Analiştii spun că o astfel de creştere poate trezi inflaţia şi întârzia astfel BCE din a începe să reducă dobânzile de politică monetară pentru zona euro, scrie Financial Times. Circa două treimi dintre muncitorii din construcţii primesc un salariu mai mic de 3.250 de euro pe lună, nivel apropiat de salariul minim. De obicei, în negocierile dintre sindicate şi patronate, sindicatele obţin jumătate din creşterile salariale cerute. Dacă aşa va fi cazul şi acum, majorări de 6-12% tot sunt considerate foarte mari.

  • Cum se face că românii cred că lucrurile merg prost în această ţară şi că România se duce într-o direcţie greşită, dar economia şi salariile au crescut?

    Conform sondajelor şi studiilor clasice de cercetare care se fac periodic, România merge într-o direcţie greşită, o bună parte dintre români sunt pesimişti în privinţa viitorului, o parte dintre aceştia cred că dacă ar merge în Occident ar avea o viaţă mai bună, aşa că ar vrea să plece din ţară. Toată lumea este nemulţumită de guvern, de cei care conduc România etc.

    Conform unui studiu realizat de Reveal Marketing Research şi publicat săptămâna trecută cu un titlu sugestiv – ”Privind cu scepticism către 2024” -, doar trei din zece români români sunt optimişti şi cred că îi aşteaptă în noul an o viaţă mai bună. Faţă de anul trecut, spune Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research, ”comparativ cu studiul similar desfăşurat în urmă cu un an, observăm că optimismul pronunţat al românilor înregistrează o scădere semnificativă, de la 48% pentru 2023 la 34% pentru 2024”.

    Lumea vrea îmbunătăţirea situaţiei financiare personale, scăderea nivelului de corupţie, scăderea inflaţiei şi îmbunătăţirea situaţiei economice a ţării, obiective percepute ca greu sau imposibil de realizat în următoarele douăsprezece luni. Patru din zece români ar vrea să schimbe locul de muncă, în special persoanele între 44 şi 55 de ani.

    Ce-şi doresc românii? Să călătorească mai mult, să petreacă mai mult timp cu familia sau să mănânce mai sănătos. La finalul anului trecut, pe piaţă a făcut furori un sondaj conform căruia mai mulţi români cred că se trăia mai bine în comunism, că Ceauşescu a fost un adevărat patriot şi un lider pentru România, ceea ce nu se poate spune despre liderii actuali. Toată lumea a comentat acel sondaj privind nostalgia pentru comunism. Iar această opţiune nu vine numai de la cei care au avut 30-50 de ani când s-a prăbuşit comunismul iar acum au 65-85 de ani şi o duc foarte greu din punct de vedere financiar şi al sănătăţii, ci şi din partea unei generaţii mult mai tinere, care fie erau copii când s-a prăbuşit comunismul, fie s-au născut după 1989.

    Cum spunea un sociolog, dacă Ceauşescu ar candida acum la prezidenţiale, ar ieşi câştigător. Dacă te duci în ţară şi te întâlneşti cu antreprenori români mai mari sau mai mici, o bună parte dintre ei cred că economia României merge prost, că străinii ne fură ţara, că scot profiturile cu sacoşa, că austriecii care ne-au luat petrolul şi băncile ne-au băgat sub jug, că cei de la Bruxelles sunt ca otomanii, că Orban de la unguri este un lider adevărat care îşi apără ţara, că mai bine nu ne-am fi băgat în NATO şi în Uniunea Europeană şi mai bine am fi rămas neutri, ca să nu vină ruşii peste noi. Chiar mulţi se identifică acum cu retorica AUR.

    Interesant este că au această opinie după ce au făcut şi au milioane de euro în businessul din România, după ce au mii şi zeci de mii de hectare de pământ agricol, după ce businessul lor este de a importa produse din alte ţări şi de a le vinde pe piaţa românească spunând că nu mai avem deloc producţie locală (dacă îi întrebi de ce nu fac ei o capacitate industrială îţi spun că nu au bani şi că este mai rentabil să imporţi din altă parte), dacă te uiţi în parcarea lor proprie vezi ultimele modele de maşini străine, au casele pe care le au, au vacanţele în străinătate pe care le au etc.

    Dacă îi întrebi de ce cred că o ducem prost ca economie, ca ţară, în condiţiile în care, în cei 30 de ani, lor le-a fost mai mult sau mai puţin bine şi au reuşit să acumuleze în câţiva ani cât occidentalii au acumulat în 100 de ani, nu au un răspuns. Dar ei ştiu sigur că România o duce prost, că poporul este din ce în ce mai sărac, că străinii ne-au cucerit.

    De când citesc eu sondajele, întotdeauna părerea românilor a fost că România se duce într-o direcţie greşită, că viitorul nu aduce nimic bun, că nu au bani, că nu mai avem lideri etc. Statistic, România a crescut din punct de vedere economic de zece ori în ultimele două decenii, de la un PIB de 30 de miliarde de euro la un PIB de peste 300 de miliarde de euro, salariul mediu a crescut de la 150 de euro la 950 de euro, avem un parc de maşini de vârf care rivalizează nu cu Parisul, ci cu parcul miliardarilor din Monaco, avem o clasă de corporatişti care au salarii ca în Vest etc.

    Suntem la 78% din media Uniunii Europene ca nivel de trai, după ce în urmă cu 20 de ani eram la 50%. Când dobânzile nu mai sunt de 1% ci de 6%, când inflaţia nu mai este de 2-3% ci de 10%, când salariile nu mai cresc de la an la an cu două cifre ci numai cu o cifră, bineînţeles că situaţia personală din punct de vedere economic pare proastă. Nimeni nu-şi mai aminteşte când inflaţia era de 40% pe an, când dobânzile la creditele de consum nu erau de 10% ci de 60%, iar cursul valutar leu-euro/dolar creştea într-o oră cât creşte acum într-un an (în 2023 cursul a crescut cu numai 0,5%).

    Dacă acest pesimism care rezultă din sondaje, că totul merge prost în România, ar duce în continuare la creşterea economică din ultimii 20 de ani aşa cum s-a întâmplat în realitate, ar fi varianta ideală de a merge înainte.

    Să aveţi un an bun în 2024!   ■

    Această opinie a apărut prima dată pe Business Magazin.

     

  • Crizele suprapuse şi oboseala provocată de acestea scot din ce în ce mai mulţi oameni în stradă. Iar guvernul nu are cu ce calma nervozitatea pentru că este cu buzunarele goale

    ♦ Din vremea preşedinţiei lui Emil Constantinescu, acum peste 20 de ani, populaţia nu a mai atins un grad de nervozitate atât de mare ca în lunile din urmă ♦ Economia, salariile nu mai au creşteri spectaculoase. Dar nici nu se îndreapta spre ruină ♦ În anii ’90 ai secolului trecut, restructurarea economiei, privatizările au provocat multe drame, deci şi proteste ♦ Azi economia creşte, avansul salariilor este peste inflaţie şi, totuşi, nemulţumiri sunt la tot pasul.

    Datele macro arată că  2023 nu a fost un an spectaculos, dar nici rău  din punct de vedere economic. Totuşi a fost un an cu proteste, începând cu greva profesorilor, prima din ultimii aproape 20 de ani. Greva profesorilor a fost urmată de mai multe proteste sau ameninţări de proteste din partea bugetarilor, inclusiv poliţişti, ceferişti sau medici.

    De o săptămână, transportatorii şi fermierii ameninţă să blocheze marile oraşe din ţară, în încercarea de a obţine mai multe subvenţii şi reduceri de preţuri la RCA. Deşi peste un sfert din banii primiţi de România de la UE sunt distribuiţi ca subvenţii agricole – 22 mld. euro între 2007 – 2020 şi încă 14 mld. euro prevăzute pentru 2021 – 2027. La care se adaugă fondurile naţionale. Tractoarele moderne care blochează azi şoselele şi vămile sunt cumpărate, în majoritate, din aceşti bani.

    Cum se explică, însă, temperatura atât de crescută în societatea românească şi în zona publică şi în cea privată?

    „Acum vorbim de un protest care vine din zona privată. În condiţiile acestea, cei din mediul privat poate văd: la noi unde sunt facilităţile sau cât mai luăm de aici şi dăm într-o zona publică? Una dintre revendicări este chiar reducerea numărului de angajaţi din sistemul public. Oamenii realizează că din taxele şi impozitele luate din privat se acoperă o administraţie care nu se eficientizează. Inechitatea este percepută în sistemul privat”, spune sociologul Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti, vorbind de protestul transportatorilor şi al fermierilor.

    Cu toate acestea, nemulţumiri sunt şi în sistemul public. Medicii de familie şi angajaţii din policlinicile bucureştene anunţă că au intrat în grevă de luni. Înaintea lor, angajaţii din casele de asigurări de sănătate din toată ţara au ameninţat că blochează plăţile. De unde vin nemulţumirile?

    „Nicio nemulţumire nu are o singură cauză. Aici este vorba de cauze multiple. La oameni se adună nemulţumiri. O altă chestiune ţine de echitate, de date comparative. În educaţie s-au acceptat nişte revendicări. Medicii consideră poate că ar trebui mărite mai mult şi salariile în sănătate”, mai spune Marian Preda.

    Cu toate acestea, se ridică o întrebare: cât este nemulţumire în formă pură şi cât este speculaţie a unui moment propice pentru a cere de la guvern creşteri de venituri sau subvenţii? Cât este strâns guvernul cu uşa pentru că anul 2024 este un an superelectoral şi îi este greu să refuze alte categorii după ce profesorii sau angajaţii din Ministerul de Finanţe au primit ce au cerut?

    „Cred că va fi un an complicat. Dacă revendicările sunt acceptate în mare parte şi imediat, vor fi alte mişcări, pentru că şi alte segmente sociale vor veni cu revendicări. Dacă nu sunt acceptate, probabil vor continua protestele, va fi un echilibru fragil şi va depinde destul de mult şi de evoluţia economiei şi de deciziile guvernului, dar şi de evoluţiile pe plan internaţional”, mai spune Marian Preda.

    Profesorii au dat tonul grevelor aproape de vara lui 2023. În vară, angajaţii din Ministerul de Finanţe au protestat spontan şi, în tot anul 2023, au fost cel puţin cinci proteste majore din partea unor categorii de angajaţi de importanţă crucială, precum medici, poliţişti sau ceferişti.

    În aceeaşi vreme, economia încetinea, dar încă creştea. Salariile au crescut, inflaţia a încetinit.

    „Cred că explicaţia depăşeşte perspectiva economistului. S-a observat că o astfel de mişcare şi această nemulţumire care fierbe în rândul cetăţenilor nu se văd numai în România. Vedem în Germania, chiar şi SUA, unde, de asemenea, rezultatele economice sunt mult mai bune decât aşteptările pe care le are populaţia în legătură cu mersul economiei”, explică profesorul de economie Aurelian Dochia, întrebat cum vede protestele din perspectiva unui economist.

    „Cred că lucrurile ţin de o explicaţie care nu este din sfera economică, pe de o parte, legată de o mărire a clivajului între clasa politică şi cetăţeni. Cred eu că clasa politică a ajuns la un punct în care nu înţelege cu adevărat care sunt temele prioritare. S-a lăsat ea însăşi furată de propriul discurs şi nu vrea să asculte ceea ce spune omul”, adaugă el.

    De pe margine, partidele care se bazează pe nemulţumirile din societate, aşa-numitele partide antisistem, cum sunt unele partide considerate extremiste, îşi freacă mâinile, când mediul politic este decuplat de priorităţile cetăţeanului: „De aceea vedem succesul unor curente extremiste peste tot în Europa şi în Statele Unite, care sunt aproape inexplicabile dintr-o perspectivă tradiţională: de ce când lucrurile merg bine să apară astfel de tendinţe?”

     

    Ce greve şi proteste majore au fost în ultimul an în România:

    ► Greva profesorilor declanşată în 22 mai 2023, care a implicat peste 200.000 de cadre didactice şi personal auxiliar. S-a încheiat pe 12 iunie 2023;

    ► Greva spontană din Ministerul Finanţelor declanşată în august 2023 care s-a propagat în mai multe oraşe din ţară; în decembrie 2023, angajaţii din Ministerul Finanţelor, inclusiv ANAF şi Vamă, au intrat în grevă japoneză;

    ► Protest generalizat al angajaţilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în noiembrie 2023;

    ► Grevă generală anunţată de ceferişti, dar anulată după ce s-a ajuns la un acord între sindicalişti şi conducerea CFR şi CFR Călători;

    ► Poliţiştii au protestat pentru creşterile mici de salarii din 2024 şi au cerut dreptul la grevă în decembrie 2023;

    ► Medicii de familie şi cei din policlinicile din Bucureşti au anunţat că intră în grevă din 15 ianuarie 2024;

    ► Mai mulţi transportatori şi fermieri au blocat şoselele de centură din mai multe oraşe din ţară şi revendică scăderea poliţelor RCA şi acordarea subvenţiilor promise.

  • Ce pregăteşte BCE pentru 2024: Datorită inflaţiei care scade mai repede decât era anticipat, Banca Centrală Europeană se pregăteşte să reducă ratele dobânzilor de patru ori în acest an

    Banca Centrală Europeană va reduce ratele dobânzilor de patru ori în acest an, deoarece inflaţia se va retrage mai repede decât se anticipa, potrivit unui sondaj Bloomberg realizat în rândul economiştilor, potrivit Bloomberg. 

    Reducerile, fiecare de 25 de puncte de bază, ar urma să înceapă în iunie, iar în septembrie, octombrie şi decembrie vor avea loc noi reduceri, ceea ce va duce rata dobânzii la depozite la 3%. Deşi este cu o măsură mai mult decât se aştepta în sondajul de luna trecută, aceasta este totuşi mai conservatoare decât cele şase, începând cu luna aprilie, pe care le estimează investitorii.