BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Simion: Dacă nu venim cu nişte soluţii de a ne proteja industria, nu vom mai avea mâine o ţară

    „Consider reindustrializarea României o problemă de securitate naţională şi de aceea punem pe masă Planul Simion, care prevede, ca prioritate strategică, recuperarea companiilor naţionale şi resurselor naturale şi, din punctul nostru de vedere, pentru viitorul economiei româneşti este important să investim în petrochimie, în siderurgie şi în industria alimentară. (…) Avem nevoie de petrochimie, de metalurgie şi avem nevoie de industrie alimentară. Avem nevoie de petrochimie pentru că bitumul îl importăm din Ungaria şi din Austria. Avem nevoie de petrochimie, astfel încât construcţia de drumuri, de autostrăzi, să se facă cu materiale româneşti. Avem nevoie de oţel beton, care nu se mai produce în momentul ăsta în România şi se poate produce în cantităţi suficiente la Târgovişte. Avem nevoie de exploatarea tuturor materiilor prime care se regăsesc în România, şi se regăsesc din belşug. Dau exemplu cuprului, avem cupru şi în Apuseni, şi la Moldova Nouă şi în alte zone din ţară. (…) Avem grafit pentru toată Europa în Gorj. Cheia acestor exploatări, de la gazele naturale de la Caragele şi Marea Neagră, până la cupru, grafit şi sare, pentru că am auzit discuţii despre falimentarea Salrom, cheia este ca statul român să deţină pachetul majoritar”, spune, potrivit unui comunicat de presă, George Simion.

    Acesta a precizat că în Planul Simion îşi manifestă dorinţa de a răscumpăra „la justa valoare pachetul majoritar pentru Petrom”.

    „Nu putem realiza industrie petrochimică dacă un alt stat îşi realizează planurile strategice pe seama românilor şi a resurselor naturale deţinute de România. Nicio moleculă de gaz nu trebuie să părăsească România. Dacă vrem agricultură performantă avem nevoie de îngrăşăminte. Sunt mai scumpe azi când nu mai sunt produse în România, de combinate, când locuri de muncă la Zimnicea, de exemplu, sau Slobozia nu mai sunt asigurate românilor”, a declarat liderul AUR.

    Preşedintele AUR a vorbit şi despre falimentarea companiilor româneşti, spunând că în opinia sa „a existat un plan sistematic de a înstrăina resursele naţionale ale României şi de a anula orice producţie care se putea realiza în România şi de a trimite peste hotare 5-6 milioane de români”.

    „Nu e normal ca românii să lucreze în construcţii sau în sere în sudul Spaniei, sudul Italiei şi peste tot în lume. Dacă nu venim cu soluţii concrete de a ne proteja industria şi economia nu vom mai avea mâine o ţară. Propunerile noastre se bazează pe calcule realiste: avem resurse naturale, avem oportunităţi şi specialiştii care cunosc domenii cheie”, a adăugat liderul AUR.

    El a adăugat că AUR va fi un partener de afaceri pentru antreprenori.

    „Vom fi un partener de afaceri pentru antreprenori şi nu numai, şi pentru marile corporaţii care vor să fie cinstite şi să aducă plus valoare şi să aducă bogăţie şi pentru români”, a transmis George Simion.

    În perioada următoare, AUR va prezenta Planul Simion şi pentru alte domenii cheie, precum cel al sănătăţii, educaţiei sau turismului.

  • Unde se duce lemnul polonez? În China. Pădurarii vor să oprească exporturile în afara UE

    Compania Pădurile Statului a cerut Ministerului Climei şi Mediului noi reglementări pentru a restric­ţiona exportul de lemn polonez în afara Uniunii Europene. Instituţia, ca principal furnizor de lemn pe piaţa poloneză, vrea să se asigure că această materie primă devenită valoroasă este prelucrată pe piaţa internă, contribuind la dezvoltarea industriei autohtone de profil, scrie The Warsaw Voice.

    Potrivit pădurarilor, industria poloneză a lemnului se confruntă cu un deficit de 3-4 milioane de metri cubi (aproximativ 2,22-2,96 milioane de tone) de lemn în fiecare an. Pen­tru a-şi satisface nevoile de produc­ţie, Polonia este nevoită să importe lemn din străinătate. Între timp, lem­nul polonez, care ar trebui să alimen­teze industria autohtonă, este expor­tat prin intermediari. Din păcate, legislaţia existentă nu oferă Pădurilor Statului posibilitatea de a reduce acest fenomen.

    Potrivit datelor Oficiului Central de Statistică (GUS) pentru 2019-2023, în această perioadă au fost ex­portate 14,3 milioane de tone de lemn nepre­lucrat. Cel mai mare des­ti­natar pentru cheresteaua poloneză a fost Germa­nia, care a achiziţionat peste 5,3 mili­oane de tone. China a importat 4 mili­oane de tone de che­restea poloneză în aceeaşi perioadă, reprezentând aproa­pe 28% din totalul exporturilor.

    Potrivit pădurarilor, modificările propuse de Pădurile Statului la Legea privind conservarea caracteru­lui naţional al resurselor naturale stra­tegice ale ţării şi la Legea privind concurenţa şi protecţia consumato­rilor vor contribui la schimbarea a­cestei situaţii dificile pentru industria poloneză a lemnului şi, prin urmare, pentru economia întregii ţări.

    „Să ne amintim că industria lem­nului din Polonia generează 2,5% din PIB-ul nostru, este deci – mai ales în vremurile tulburi de astăzi – o re­sur­să strategică. Vrem să facem tot posibi­lul pentru a opri exportul lem­nu­lui în afara UE“, a declarat Witold Koss, director general al Pădurilor Statului, cotidianului Rzeczpospolita. Compa­nia a propus o interdicţie temporară a exportului de lemn brut în afara Uniunii Europene.

    Pentru încălcarea acestei interdicţii, aceştia solicită pedepse cu arestare, restrângerea libertăţii sau o amendă de până la 5 milioane de euro.

    „Introducerea acestor schimbări este în interesul economiei poloneze. Este important ca lemnul polonez să rămână în ţară şi ca antreprenorii polonezi să găsească că este mai profitabil să îl prelucreze în Polonia în produse finite decât să vândă materie primă în străinătate“, a spus Piotr Poziomski, preşedintele Camerei Economice Poloneze a Industriei Lemnului.

     

  • Industriile maghiară şi poloneză sunt îngheţate în recesiune. În Ungaria, lipsa de activitate a fabricilor forţează companiile să trimită oamenii în şomaj în număr tot mai mare, iar acolo unde vin investiţii noi există teama că vor fi angajaţi străini

    În plină vară, industria poloneză este îngheţată. Iulie a fost a 27-a lună la rând în care fabricile şi-au redus pro­ducţia. Comenzile noi coboară înconti­nuu de 29 de luni. Numărul de angajaţi din uzine a continuat să scadă. Şi exporturile se micşorează, arată o analiză a S&P Global. Indus­tria Poloniei, cea mai mare economie est-europeană, este în cea mai lungă recesiune de după cel puţin 1998, anul în care S&P a început să adune astfel de date statistice.

    Puţină speranţă aduce faptul că scăde­rile au încetinit. Dar alte date deprimă şi mai mult. Inflaţia accelerează deoarece noul gu­vern a coborât scutul care pro­teja gos­podăriile de preţurile mari ale energiei, în timp ce criza demografică se adânceşte. În Ungaria, unde in­dus­tria este dependentă puternic de secto­rul auto şi de Germania, este mai rău. A­na­liştii spun că economia maghiară a ajuns în situaţia de a avea nevoie de stimulente, însă guvernul de la Budapesta a rămas fără bani.

    Are un credit uriaş, de 10 miliarde euro, la Rusia şi mai recent s-a împrumutat masiv şi de la China. Ungaria i-a adunat la un loc pe toţi cei trei mari constructori auto germani şi pe prin­cipalii producători de baterii electrice din Asia într-un pariu uriaş pe tranziţia energetică verde şi electromobilitate. Dar tranziţia a înce­tinit, febra achiziţiilor de maşini electrice s-a do­mo­lit, iar fabricile auto maghiare au pro­ble­me. Un rezultat este creşterea disponibili­zări­lor şi a numărului de şomeri, care în primul tri­mes­tru a fost cu 10% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Dar ritmul disponibilizărilor este alarmant chiar şi când se face comparaţie cu ultimul tri­mestru al anului trecut. Astfel, în primele trei luni din 2024 în Ungaria au fost înregistraţi 229.000 de şomeri. În ultimele trei luni din 2023, numărul era de 219.000, după cum a observat Penzcentrum.hu. Cei mai mulţi şomeri sunt în două judeţe din nord-est de la graniţa cu Ro­mâ­nia, Ucraina şi Slovacia. Experţii spun că de vină este recesiunea prelungită care a durat mai bine de un an. Din lipsă de activitate, afacerile fali­mentează, se restructurează şi îşi reduc perso­nalul. În acelaşi timp, scade numărul de firme şi de locuri de muncă nou înfiinţate. Circa 20.000 de firme au falimentat în primul semestru al acestui an.

    Responsabilul principal este îngheţul din industria manufacturieră. Pentru o vreme, eco­nomia, care s-a confruntat mult timp cu penurie de forţă de muncă, i-a putut absorbi pe munci­torii disponibilizaţi. Însă pentru că recesiunea in­dustrială continuă, piaţa muncii nu-i mai poa­te angaja pe cei rămaşi fără loc de muncă. O al­tă situaţie care-i îngrijorează pe analişti este că numărul de investiţii noi scade, la fel şi volu­mul lor şi, mai rău, investiţiile mari anunţate întâr­zie. Cel mai bun exemplu este sectorul baterii­lor electrice, blocat de recesiunea de pe piaţa maşinilor electrice. Guvernul maghiar şi-a făcut multe planuri pe baza activităţii economice suplimentare pe care ar aduce-o fabricile noi.

    „În prezent nu există cerere pentru zecile de mii de muncitori de care ar fi nevoie pentru investiţiile anunţate în industria bateriilor din Ungaria, dar chiar dacă s-ar porni ceva pro­iec­te, în multe cazuri vor fi aduşi muncitori stră­ini“, explică József Nógrádi, directorul co­mer­cial ar firmei de consultanţă Trenkwalder. În aceste condiţii nu este de mirate că atunci când ziarul Handelsblatt, Financial Times-ul Germa­niei, a scris că gigantul german din industria auto Continental intenţionează să elimine 7.000 de posturi la nivel mondial, site-ul maghiar de ştiri Telex n-a pierdut timpul şi a întrebat compania ce are de gând să facă cu fabricile din Ungaria.

    Continental are şase uzine acolo şi un cen­tru de cercetare şi dezvoltare, asigurând locuri de muncă pentru mai mult de 8.000 de oameni. În răspunsul său, compania a lăsat să se înţe­leagă că subsidiara maghiară nu va fi afectată de planul de restructurare. Portfolio scrie că industria globală producătoare de baterii este în criză din cauza supracapacităţii de producţie, a reducerii cererii şi scăderii preţurilor, dar şi pentru că piaţa mondială este ocupată în proporţie de 50% de doar doi jucători, CATL şi BYD, din China. O astfel de dominaţie sufocă concurenţa.

    Ambele companii au anunţat fabrici şi investiţii în Ungaria. Dar criza din industrie este de rău augur pentru economia maghiară, notează Portfolio. Cele mai recente date statistice arată scăderea cu 5% a producţiei industriale în luna mai, în ritm anualizat. Comenzile s-au prăbuşit cu 24%, mai ales din cauza cererii reduse pentru exporturi. Salvarea economiei s-ar putea să nu vină nici de la consum. Cifrele biroului naţional de statistică maghiar arată că în iunie cifra de afaceri din sectorul de retail s-a diminuat cu 0,1% faţă de luna anterioară (dar a crescut cu 2,6% an la an). Deşi salariile au crescut cu 10%, populaţia continuă să fie prudentă când cheltuie.

     

     

  • Statul polonez alocă noi miliarde de zloţi pentru industria minieră

    Grupul minier polonez PGG va primi 1,5 miliarde de zloţi (350 milioane de euro) din partea statului pentru o majorare de capital, potrivit Warsaw Voice.

    Măsura ar urma să ajute gigantul din sectorul cărbunelui să-şi menţină lichiditatea.

    Până în 2031, susţinerea totală pentru minele poloneze de la bugetul de stat va atinge 28,8 miliarde de zloţi.

     

  • Topul industriilor după dinamica recrutării: sănătatea, HoReCa şi centrele de servicii au adăugat cel mai mare număr de angajaţi în primele cinci luni din an. La polul opus, industria prelucrătoare a pierdut mai mult de 5.000 de angajaţi de la an la an

    ♦ Sectorul sănătăţii a recrutat 7.100 de oameni în ultimul an, ajungând până la aproape 447.000 de salariaţi ♦ În sectorul de hoteluri şi restaurante, creşterea numărului de angajaţi de la an la an a fost de 6.800 de persoane ♦ Sectorul de servicii administrative şi servicii suport rămâne dinamic, cu 5.600 de angajaţi în plus în mai 2024 faţă de mai 2023 ♦ „Acum, sezonier, turismul, HoReCa au un potenţial mare de angajare, sper să nu fie doar ceva temporar. Nu mă aştept ca ritmul angajărilor să crească în următoarea perioadă, nu va creşte foarte mult. Vedem o uşoară revenire, doar că nu consider că este o creştere sustenabilă“.

    Sectorul de sănătate conduce topul sectoarelor economice din România în ceea ce priveşte dinamica angajărilor în mai 2024 faţă de aceeaşi lună din 2023, conform calculelor ZF făcute pe baza statisticilor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    La celălalt capăt al clasamentului, în industria prelucrătoare se vede cea mai mare scădere a numărului de salariaţi de la an la an, una de peste 5.000 de persoane.

    Aşadar, sectorul sănătăţii a recrutat 7.100 de oameni în ultimul an, ajungând până la aproape 447.000 de salariaţi în mai 2024.

    De altfel, acesta este un sector în care salariile au fost majorate în primele luni din anul acesta. Aşadar, salariile de bază ale personalului din sănătate au fost majorate cu 20% faţă de nivelul salariului de bază din decembrie 2023, o mărire acordată în două tranşe egale, începând cu data de 1 martie 2024, respectiv 1 iunie 2024.

    În sectorul de hoteluri şi restaurante, creşterea numărului de angajaţi a fost de 6.800 de persoane de la an la an, un posibil indicator al cererii crescute pentru servicii de ospitalitate în această perioadă.

    Sectorul de servicii administrative şi servicii suport rămâne dinamic, cu 5.600 de angajaţi în plus în mai 2024 faţă de mai 2023. O mare parte din acest sector este reprezentată de industria de outsourcing, care numără peste 180.000 de angajaţi şi despre care ZF a scris că a fost stabilă în anul 2023 din punctul de vedere al resursei umane.

    În general, economia a înregistrat o uşoară creştere a numărului de salariaţi, cu variaţii semnificative între sectoare, reflectând probabil schimbări în cererea de forţă de muncă şi adaptările pieţei la diferite condiţii economice. Per total, numărul de salariaţi din economia locală a crescut uşor, cu 0,5%, adică 25.900 de persoane.

    În total, în 31 de sectoare au fost scăderi ale numărului de angajaţi în mai 2024 faţă de mai 2023, 32 de sectoare au înregistrat creşteri, iar trei dintre ele au rămas la acelaşi număr de salariaţi.  „Ceea ce am remarcat noi în piaţă este o scădere a ratei de angajabilitate. Cumva, companiile sunt cu motoarele la ralanti, nu mai vedem aceleaşi volume şi acelaşi număr de angajări aşa cum le-am văzut în 2020, 2021 şi 2022. Începutul anului 2023 a fost unul bun, în schimb din a doua jumătate a anului noi am remarcat deja această încetinire, care s-a prelungit în 2024“, spunea Sorina Donisa, CEO al companiei de recrutare în regim temporar Prohuman România în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    În această perioadă, industriile care continuă să recruteze sunt cele cu nevoie sezonieră, a susţinut ea.

    „Cele care angajează în continuare sunt industria de retail, logistică. Mai ales acum, sezonier, turismul, HoReCa au un potenţial mare de angajare, sper să nu fie doar ceva temporar. Este clar că în zona de turism va fi ceva temporar. Nu mă aştept ca ritmul angajărilor să crească în următoarea perioadă, nu va creşte foarte mult. Vedem o uşoară revenire, doar că nu consider că este o creştere sustenabilă, probabil că este doar ceva temporar pe perioada verii. Sperăm totuşi ca începând cu anul viitor lucrurile să se schimbe şi să revenim la volumele pe care le-am avut înainte“, a detaliat CEO-ul Prohuman.

    În plus, ea crede că încetinirea de pe piaţa locală a muncii vine pe fondul unei precauţii a mediului de business, care are trei mari incertitudini: mediul geopolitic, alegerile şi perioada postpandemică, unde începem să ne aşezăm poate pe alţi piloni.

    De asemenea, CEO-ul Prohuman este de părere că România încă atrage investiţii străine, este drept că sunt la un nivel mai scăzut decât anterior, pentru că România nu mai este o ţară a forţei de muncă ieftine, dar noi suntem în momentul de faţă între o promovare de la o ţară cu forţă de muncă relativ ieftină la o ţară care produce valoare adăugată.

    „Businessurile din România au început să creeze produse care pot fi vândute la nivel global şi european. Tot ce înseamnă zona asta de eficientizare, automatizare, inteligenţă artificială creează foarte multe locuri de muncă în momentul de faţă“, a concluzionat ea.

     

     

     

  • Cifra de afaceri din industrie, pe total, a scăzut în mai cu 8,5%

    Cifra de afaceri din industrie, pe total (piaţa internă şi piaţa externă), a scăzut, în luna mai 2024, în termeni nominali, atât faţă de luna aprilie 2024 cu 8,5%, cât şi faţă de luna mai 2023 cu 7,1%.

    În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2024, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 mai 2023, cifra de afaceri din industrie, pe total (piaţa internă şi piaţa externă), a crescut în termeni nominali, cu 4,0%, arată datele INS publicate miercuri.

    Cifra de afaceri din industrie, a scăzut în termeni nominali, în luna mai 2024, comparativ cu luna precedentă, pe total, cu 8,5%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria prelucrătoare (-8,7%) şi în
    industria extractivă (-3,3%).

    Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-10,3%), industria energetică (-10,1%), industria bunurilor intermediare (-8,1%), industria bunurilor de uz curent (-6,4%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-4,8%).

    Cifra de afaceri din industrie, a scăzut în termeni nominali, în luna mai 2024, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, pe ansamblu, cu 7,1%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria prelucrătoare (-7,1%) şi în industria extractivă (-7,0%).

    Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria energetică (-11,5%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-9,6%), industria bunurilor intermediare (-7,5%), industria bunurilor de capital (-7,2%) şi industria bunurilor de uz curent (-4,3%).

    Cifra de afaceri din industrie, a crescut în termeni nominali, în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2024, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 mai 2023, pe ansamblu, cu 4,0%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+4,9%). Industria extractivă a scăzut cu 15,8%.

    Pe marile grupe industriale, creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria bunurilor de capital (+8,6%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+3,6%), industria bunurilor de uz curent (+2,3%), industria bunurilor intermediare (+1,5%) şi industria energetică (+0,5%).

  • Locomotiva Europei continuă să se clatine: Încrederea investitorilor în economia Germaniai a scăzut pentru prima dată în ultimul an în contextul lipsei de performanţă din sectorul industriei

    Încrederea investitorilor în economia Germaniei s-a înrăutăţit pentru prima dată în ultimul an, deoarece industria nu reuşeşte să ţină pasul cu redresarea treptată din alte sectoare, raportează Bloomberg.

    Un indice al aşteptărilor compilat de institutul ZEW a scăzut la 41,8 în iulie de la 47,5 în iunie, arată datele publicate marţi. Aceasta a fost uşor mai mare decât prognoza de 41 de puncte înregistrată într-un sondaj Bloomberg.

    „Perspectivele economice se înrăutăţesc”, a declarat preşedintele ZEW, Achim Wambach. „Faptul că exporturile germane au scăzut mai mult decât era de aşteptat în mai, incertitudinea politică din Franţa şi lipsa de claritate cu privire la viitoarea politică monetară a BCE au contribuit la această evoluţie.”

    Deşi cea mai mare economie a Europei „îşi recapătă echilibrul”, potrivit Bundesbank, redresarea va fi lentă: aceasta prevede o creştere de doar 0,3% în acest an. În spatele acestei performanţe slabe se află nemulţumirea persistentă în rândul producătorilor, cifrele privind producţia industrială şi comenzile din fabrică fiind dezamăgitoare în ultima perioadă.

    Bloomberg Economics consideră că este posibil ca industria germană să fi suferit o lovitură permanentă. Jumătate din deficitul de capacitate de producţie estimat la 7% este structural, se arată într-un raport recent, ceea ce sugerează că va fi greu să se revină complet după aproape doi ani de stagnare.

    În plus, Institutul de politică macroeconomică al Fundaţiei Hans-Böckler a declarat luni că indicatorul său de risc de recesiune a crescut pentru prima dată de la începutul anului 2025, deşi a subliniat că o recesiune nu este iminentă.

  • Mişcare surpriză în lumea modei: Celebrul brand britanic Burberry îşi înlocuieşte CEO-ul în încercarea de a revitaliza poziţia companiei în îndustria luxului

    Burberry Group Plc şi-a înlocuit directorul general şi şi-a suspendat dividendele, după ce declinul din industria luxului a zădărnicit eforturile brandului britanic de a rivaliza cu mărci de lux precum Chanel şi Louis Vuitton, scrie Bloomberg.

    Jonathan Akeroyd va părăsi compania după mai puţin de doi ani şi jumătate, fiind înlocuit de Joshua Schulman, fost director general al Michael Kors, Coach şi Jimmy Choo. Preţul acţiunilor, care aproape s-a înjumătăţit de când Akeroyd a preluat conducerea în aprilie 2022, a scăzut cu peste 10% în primele şedinţe de tranzacţionare de la Londra.

    Burberry şi-a suspendat, de asemenea, dividendele luni, declarând că încetinirea vânzărilor în sectorul de lux a persistat în iulie. Compania a declarat că, dacă situaţia continuă, va raporta o pierdere pentru primele şase luni ale anului, precum şi un profit anual sub aşteptări.

    După o răcire a pieţei luxului, Burberry renunţă la planul său de a viza clienţii din segmentul high-end, îndreptându-şi atenţia către consumatorii mai puţin bogaţi. Compania a încercat să se repoziţioneze ca un brand de lux high-end, dar această redresare nu a dat roade.

    Casa de modă a trecut de la un director de creaţie la altul şi, de asemenea, schimbând de asemenea directorii executivi în încercarea de a întineri brandul. Compania l-a angajat pe designerul Daniel Lee în octombrie 2022, la scurt timp după venirea lui Akeroyd. 

    Burberry s-a confruntat cu o serie de dificultăţi în ultimul deceniu, de la plecarea Angelei Ahrendts, care a fost creditată cu revigorarea mărcii. Ea a fost înlocuită de Christopher Bailey într-o mişcare care a provocat furia investitorilor, deoarece acesta a preluat un rol dublu de CEO şi director de creaţie.

    Italianul Marco Gobbetti a fost angajat pentru a-l înlocui pe Bailey, prezentând o strategie de „ridicare” a celebrei case de modă, axând compania pe unitatea sa de genţi de mână şi accesorii din piele. Gobbetti l-a angajat pe compatriotul său Riccardo Tisci, renumit pentru activitatea sa la Givenchy, dar nu a reuşit să relanseze cu adevărat cererea pentru Burberry.

  • Tenativă de asasinat la nivel înalt: Rusia este principalul suspect în încercarea de eliminare a lui Armin Papperger, şeful Rheinmetall, unul din cei mai mari jucători europeni din industria apărării, care vrea să livreze Ucrainei muniţie de război

    Rusia este considerată principalul suspect în cazul încercării eşuate de asasinare a lui Armin Papperger, directorul executiv al Rheinmetall, una dintre cele mai mari companii europene din industria apărării. Rheinmetall are în plan să producă peste 700.000 obuze în 2024, care vor fi livrate Ucrainei, scrie Financial Times.

    Doi diplomaţi de rang înalt din cadrul alianţei au declarat că presupusa conspiraţie împotriva lui Armin Papperger, este considerată parte a campaniei mai ample de sabotaj şi război hibrid a Rusiei împotriva statelor europene membre NATO.

    Papperger a atras furia Kremlinului în 2023, când a anunţat că intenţionează să construiască o fabrică de tancuri Panther în Ucraina, pe care Ministerul rus de Externe a ameninţat că o va distruge, potrivit unui purtător de cuvânt.

    În ultimele luni, serviciile de informaţii occidentale au avertizat cu privire la intensificarea tentativelor de sabotaj ale Rusiei în Europa, inclusiv a comploturilor care vizează baze militare din Germania.

    Rheinmetall, care produce obuze, vehicule de luptă, drone militare şi si piese destinate tancului Leopard 2, şi-a extins rapid capacitatea de producţie ca răspuns la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.

     

     

     

  • Angajatorii au scos în piaţă aproape 7.500 de posturi pentru candidaţii care nu au o diplomă de absolvire a studiilor. Cele mai multe oferte provin din retail şi industria alimentară

    Angajatorii au postat în ultima lună aproximativ 7.500 de locuri de muncă destinate candidaţilor care nu au o calificare sau o diplomă de absolvire a studiilor medii sau superioare, dintre care o treime au fost pentru domeniul retail şi 20% pentru industria alimentară, arată o analiză a eJobs.ro, principala platformă de recrutare din România.

    Turismul a fost al treilea angajator în ceea ce priveşte numărul de joburi adresate candidaţilor necalificaţi, urmat de transport / logistică, servicii, call – center / BPO, producţie şi construcţii.

    „Vorbim despre joburi de lucrător în depozit, manipulant marfă, curieri, ospătari, şoferi, lucrători comerciali. În domenii precum retail, turism sau horeca aplică inclusiv tinerii studenţi, dar ei sunt interesaţi de aceste joburi doar pentru o perioadă limitată de timp, pentru a câştiga experienţă sau, pur şi simplu, pentru a-şi suplimenta veniturile. Pe măsură ce se apropie de finalizarea studiilor, se îndreaptă însă spre domeniile în care vor să îşi construiască parcursul profesional pentru care s-au pregătit”, explică Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro.

    Pentru astfel de joburi, salariile variază între 3.500 şi 4.500 de lei net, potrivit datelor salariale agregate de Salario, comparatorul salarial marca eJobs.

    Candidaţii care nu au o calificare sunt şi cei care au cele mai mici cifre în aplicări. Astfel, din cele 1,1 milioane de aplicări înregistrate în ultima lună, mai puţin de 150.000 au venit din partea acestei categorii de candidaţi.

    „Deşi joburile compatibile cu acest nivel de pregătire presupun, în cea mai mare parte a lor, prezenţa fizică la birou, dacă ne uităm la aplicări, vedem un procent peste media generală (pe toate categoriile de candidaţi) direcţionat către joburile remote. Dacă la nivel general 14% dintre aplicări merg către joburile remote, în cazul candidaţilor necalificaţi, procentul creşte la 18,5%”, mai spune Ana Călugăru.

    Cele mai atrăgătoare joburi pentru aceştia sunt cele din retail, turism, servicii, call-center / BPO, industria alimentară şi transport / logistică. Aproape 9.000 de aplicări, în ultima lună, au vizat locurile de muncă din afara ţării, destinaţiile care au suscitat cel mai mare interes în rândul candidaţilor necalificaţi fiind Olanda, Germania, Belgia, Italia şi Franţa.

    De când au fost afişate rezultatele examenului de Bac şi până acum, au fost înregistrate 10.000 de aplicări din partea candidaţilor care nu au o calificare şi nici o diplomă de studii medii sau superioare.

    „Dacă atunci când vine vorba despre studii superioare angajatorii nu mai sunt atât de stricţi şi sunt dispuşi să angajeze pe o poziţie white collar şi candidaţi care nu au terminat facultatea, dar au experienţă sau dovedesc că pot face faţă cerinţelor jobului, în ceea ce priveşte diploma de Bac, aceasta devine obligatorie pentru ocuparea joburilor care trec de nivelul de muncă necalificată”, completează Ana Călugăru.

    Anul acesta, în sesiunea din vară, 30.000 de elevi au picat examenul de Bacalaureat. Rata de promovare na nivel naţional a fost 76,4%.