BusinessMagazin

Tag: incepere

  • Bătălia pentru Franţa nu iartă pe nimeni: Luptele dintre elitele politice de stânga şi de dreapta pentru cârma ţării au început. Primele victime ale războiului sunt miliardarii, pe care ambele tabere i-au luat în vizor, şi de la care promit să stoarcă şi ultimul euro in interesul naţiunii

    Membrii clanului Saade, o familie de miliardari discreţi din Franţa, şi-au petrecut ultimele patru decenii încercând să construiască cât mai silenţios posibil un imperiu global de transport maritim. Jacques Saades, regretatul fondator al afacerii de familie, a evitat în mare parte elita societăţii pariziene şi publicitatea care vine la pachet cu politica, scrie Bloomberg.

    Însă acum, când CMA CGM, compania familiei Saade, este condusă de Rolophe Saade, cel mai mediatizat membru al clanului, afacerile lor ca şi a altor miliardari francezi, au intrat în vizorul elitei politice şi a întregii ţări.

    Jordan Bardella, care urmează să devină prim-ministru în cazul în care Raliul Naţional de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen va obţine majoritatea în viitoarele alegeri legislative, a pus ochii pe companiile de transport maritim pentru majorarea taxelor pe profit.

    În ciuda diferenţelor fundamentale, atât Raliul Naţional, cât şi adversarii săi de stânga, alianţa Noul Front Popular, sunt de acord cel puţin asupra unui aspect: impozitarea bogaţilor. Cele două partide care conduc în sondaje promit să lanseze un impozit mult mai mare pe avere, pentru a umple cuferele statului şi a finanţa cheltuielile pe viitor.

    În cazul în care unul dintre cele două partide va ieşi învingător, administratorii de averi şi experţii fiscali spun că miliardarii ar putea fi forţaţi să plece din Franţa.

    Locurile de muncă, investiţiile şi veniturile fiscale colectate de pe urma taxării businessurilor acestora ar putea de asemenea dispărea.

    În afară de Saade, printre miliardarii Franţei se mai numără şi nume precum Bernard Arnault, fondatorul gigantului de lux LVMH, Francoise Bettencourt Meyers, moştenitoarea averii L’Oreal, care a fost prima femeie care a ajuns vreodată la 100 de miliarde de dolari, precum şi clanul Dassault, cu afaceri în domeniul apărării şi în cel aerospaţial.

    Preşedintele Emmanuel Macron şi-a petrecut ultimii şapte ani curtându-i pe miliardarii francezi, pentru a-i determina să continue să investească şi să creeze locuri de muncă în ţară. În 2018, la un an de la preluarea mandatului, el a redus impozitul pe avere existent, astfel încât acesta să se aplice numai proprietăţilor, şi a menţinut controversatul pact Dutreil, prin care se pot reduce drastic impozitele pe moştenire pentru afacerile de familie.

    În cei 40 de ani de la introducerea impozitului pe avere în Franţa, acesta a fost eliminat, restabilit şi modificat de toţi cei care au venit la cârma ţării. De multe ori a fost în centrul unor dezbateri aprinse, în special în timpul campaniilor electorale. De data aceasta, politicienii din opoziţie au cerut rapid şi furibund impozite mai mari pentru bogaţi, ambele extreme ale scenei politice franceze făcând apel la „justiţie fiscală”.

    Alianţa de stânga, care include partidul Socialist, Franţa Neclintită, Verzii şi Partidul Comunist, a fost cea mai deschisă cu planurile sale. Pentru a compensa costurile mai mari ale cheltuielilor sociale, ei propun să adopte o nouă lege a finanţelor încă de la 4 august, care va „aboli privilegiile miliardarilor”.

    În plus, pe lângă reinstaurarea impozitului pe avere, aceştia intenţionează să introducă o taxă de ieşire pentru persoanele care se mută din ţară, şi să crească impozitele pentru cei cu venituri foarte mari.

    Pentru Raliul Naţional, în afară de promisiunea de a închide ceea ce el a numit o lacună fiscală în industria de transport maritim, Bardella a promis să transforme impozitul pe activele imobiliare al lui Macron într-un impozit finanţele bogaţilor- una dintre promisiunile lui Le Pen în timpul alegerilor prezidenţiale din 2022 pe care le-a pierdut în faţa lui Macron.

    Cu toate acestea, analiştii avertizează că impactul bogaţilor asupra ţării n-ar trebui subestimat, iar taxele ar trebui gândite mai mult.

    Bernard Arnault de la LVMH a contribuit substanţial la reconstrucţia catedralei Notre-Dame de Paris după ce aceasta a fost distrusă de un incendiu.

    Magnatul tehnologic Xavier Niel a sprijinit eforturile lui Macron de a face din Franţa un centru tehnologic.

    Saade de la CMA CGM a investit în Marsilia, un oraş pe care Macron l-a ales pentru renovare urbană, şi a acordat reduceri ale tarifelor de transport de marfă întreprinderilor franceze pentru a combate inflaţia.

     

  • Gabriela Nistor, CEO Salt Bank: Toate băncile din România au început trendul spre digitalizare dinainte de pandemie şi apoi doar a fost o accelerare. Uneori digitalul era dus la extrem la alte bănci, de aceea am fost atenţi la zona de suport, să avem oameni

    Toate băncile din România au început trendul spre digitalizare înainte de pandemie şi apoi doar a fost o accelerare. Uneori digitalul era dus la extrem la alte bănci, de aceea am fost atenţi la customer support, a declarat Gabriela Nistor, CEO Salt Bank în cadrul conferintei ZF Bankers Summit 2024.

    ”Am văzut la bănci mari digitale de afară că nu faci digital doar de dragul digitalului, nu over-tehnologizezi, ci oferi tehnologie acolo unde trebuie. De aceea am fost atenţi pe suport, să avem oameni. Poti folosi AI să dai suport colegilor din call center care vorbesc cu clientii. Dar cred că oamenii când au o problemă vor să ii asculte un om, nu un robot. Se pot digitaliza tot felul de fluxuri, dar când sunt implicate emotii e bine să păstrezi un human touch”.

    Gabriela Nistor a mai spus că sunt mai multe modele de digitalizare. Unele bănci clasice fac o transformare internă spre digital, altele şi-au făcut un braţ digital şi îl lasă să se mişte mai agil.

    ”Sunt diferite strategii, apoi vezi şi rezultatul final. Poate durează mai mult transformarea într-o bancă clasică. Dar toate băncile din România au început acest trend dinainte de pandemie şi apoi doar a fost o accelerare. Vedem digitalizarea şi la nivel global, vedem multe bănci care şi-au făcut o ramură digitală. Într-un neobank contează şi strategia şi tehnologia. Este un puzzle. Contează modelul de business, ce vrei să construieşti, cultura pe care o ai la interior„.

    Ce a mai declarat Gabriela Nistor:

    Am avut multe proiecte de transformare digitală şi la Banca Transilvania, dar sunt nişte schimbări când lansezi o bancă 100% digitală. Am avut evenimentul de lansare în aprilie şi în 4 zile am avut 100.000 de clienţi, dar sistemele nu au simţit presiunea. E nevoie de scalabilitate, viteză, ceea ce îţi dă încredere în viitor.

    O neo-bancă este o bancă exclusiv digitală, nu are sucursale, nici sisteme legacy. Trebuie să vii cu tehnologii noi, pe cloud, pe microservicii.

    Partea diferită este modul în care dai servicii clienţilor, partea de suport. Uneori digitalul era dus la extrem la alte bănci, aşa că ne-am uitat la customer support. Costurile de capital sunt diferite faţă de o bancă tradiţională. Ai costuri operaţionale mai mari, şi ele cresc în paralel cu creşterea băncii. Trebuie să fii inventiv, unele lucruri trebuie gândite diferit.

     

     

     

  • Cine face bani la BVB: Prebet Aiud a dublat investiţia acţionarilor de la începutul anului. În ultimele 12 luni, acţiunile sunt pe plus cu 130%

    121,5% – atât este randamentul afişat de la începutul anului de acţiunile producătorul de prefabricate din beton armat şi precomprimat Prebet Aiud, listate la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul PREB. Cu alte cuvinte, titlurile au dublat banii investitorilor în acest interval, pe fondul unor tranzacţii în valoare de 5,1 milioane de lei.

    Pentru context, indicele BET – de referinţă pentru BVB şi piaţa de capital din România – s-a apreciat în 2024 cu aproape 18%. Indicele dividendelor BET-TR afişează un randament de 21%.

    Preţul unei acţiuni PREB a urcat de la 2,28 lei la finele lui 2023 la 5,05 în după-amiaza zilei de joi, 6 iunie. Astfel, valoarea de piaţă a companiei listate pe piaţa principală a BVB s-a majorat de la 95,3 milioane la 211,2 milioane de lei. Randamentul din ultimele 12 luni este de 127,5%, pe o lichiditate de 11,4 milioane.

    În 2023, profitul firmei s-a majorat cu 54,6% la 6,8 milioane de lei, iar veniturile au ajuns la 57 milioane de lei, plus 28,2% faţă de anul precedent. Cheltuielile au însumat 49,2 milioane, reprezentând o creştere de 23%.

    Apoi, în primele trei luni din 2024, societatea a trecut pe pierdere de 1 milion de lei, de la un rezultat net pozitiv de 1 milion de lei în T1 de anul trecut. Veniturile au ajuns la 12 milioane de lei, plus 5,7%; cheltuielile au atins 13 milioane, de la 10,1 milioane de lei la 31 martie 2023.

    Pe de altă parte, compania a anunţat săptămâna aceasta semnarea unui număr de trei contracte semnificative, în valoare de 7 milioane, 24,2 milioane, respectiv 21,3 milioane de lei. Obiectul ultimului acord constă în livrare de produse pentru lucrări contractate de un beneficiar al cărui nume nu a fost publicat în raportul de la BVB.

    Primele două contracte au fost încheiate pe termen de unu, respectiv doi ani şi implică furnizarea de produse prefabricate, valorile depăşind fiecare 10% din cifra de afaceri netă a societăţii. Acţiunile au crescut cu 3,2%, respectiv 7% după anunţarea acordurilor.

    Anterior, acţionarii Prebet au aprobat majorarea capitalului social al companiei cu suma de 17,7 milioane de lei, prin emisiunea unui număr de 98,2 milioane de acţiuni, cu o valoare nominală de 0,18 lei pe unitate, prin aport în numerar şi/sau prin conversia unor creanţe împotriva societăţii.

    De asemenea, compania a mai încheiat anul acesta un contract de 49 de milioane de lei, având ca obiect livrarea de produse pentru lucrări finanţate prin fonduri PNRR. Prebet a semnat toamna trecută un contract de 12 milioane de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, urmând să furnizeze produse prefabricate pentru lucrări de cale ferată.

    Din acţionariatul Prebet  fac parte Ges-Green Energy Specialists (cu un pachet de 25% din capitalul social), Anodin Assets (15,15%), Acord Construct (13%), Anodin Opportunity (12,8%), Ausel Imobiliare (11,8%), alte persoane juridice (2,2%) şi investitori persoane fizice (20%), conform datelor Depozitarului Central din data de 19 aprilie 2024.

    Toamna trecută, participaţiile arătau în felul următor: Ges-Green Energy Specialists (22,95%), Anodin Assets (12,89%), Acord Construct (11,99%), Ausel Imobiliare (10,84%), Anodin Opportunity (10,08%), alte persoane juridice (10,73%) şi investitori persoane fizice (20,53%).

     

  • Războiul pentru supremaţie în cursa AI a început. Cel mai bogat om din lume pregăteşte o mare surpriză pentru a intra în această luptă

    xAi, compania de inteligenţă artificială a lui Elon Musk, a reuşit să strângă de la investitori şase miliarde de dolari pentru a se dezvolta şi a concura cu OpenAI, compania care a creat ChatGPT, scrie Bloomberg.

    Compania lui Musk s-a lansat în 2023 şi a reuşit într-un singur an să atragă una dintre cele mai mari investiţii realizate până acum în domeniul inteligenţei artificiale. CEO-ul Tesla a fost un susţinător timpuriu al inteligenţei artificiale, sprijinind OpenAI înainte ca aceasta să introducă ChatGPT la sfârşitul anului 2022.

    Ulterior, el şi-a retras sprijinul pentru această companie şi a pledat pentru prudenţă din cauza potenţialelor pericole ale tehnologiei. El face parte dintr-un grup mare de lideri din industrie care au îndemnat anul trecut la o pauză în dezvoltarea IA.

    Pentru a concura cu ChatGPT, Elon Musk l-a lansat în noiembrie 2023 pe Grok, un program de inteligenţă artificială  care a fost antrenat pe şi integrat pe X., platforma socială cunoscută anterior sub numele de Twitter. Acesta a fost până acum cel mai vizibil produs al activităţii xAI, care este condus de directori cu experienţă în domeniul tehnologiei.

    Compania intenţionează să utilizeze fondurile pentru a lansa primele sale produse pe piaţă, pentru a construi o infrastructură avansată şi pentru a accelera dezvoltarea de tehnologii viitoare, conform blogului său.

    Nume importante din industria de venture capital inclusiv Sequoia Capital şi Andreessen Horowitz, au sprijinit investiţia în xAi, care este una dintre cele mai mari de până acum din industrie.

    Tot mai multe companii din tehnologie au început să parieze pe AI. Microsoft Corp. a investit aproximativ 13 miliarde de dolari în OpenAI, în timp ce Amazon.com Inc. a pariat aproximativ 4 miliarde de dolari în Anthropic.

  • Hai la mare: A început programul ”Litoralul pentru toţi”. Preţurile pornesc de la 35 de lei pe noapte

    O nouă ediţie a programului „Litoralul pentru toţi” a început astăzi, cu preţuri ce pornesc de la 35 de lei pe noapte,  “Litoralul pentru toţi” se desfăşoară în perioada 31 mai – 20 iunie, prin care turiştii se pot caza în hotelurile din staţiunile autohtone de la Marea Neagră cu tarife ce pornesc de la 35 de lei pe noapte de persoană, preţurile fiind cu până la 70% mai mici decât cele din vârf de sezon.
     
    Până acum, peste 65 de unităţi de cazare din toate staţiunile de pe litoralul românesc au aderat la program, oferind aproximativ 8.000 de locuri de cazare pe noapte. FPTR se aşteaptă ca până la începutul programului, peste 100 de hoteluri să se înscrie, ajungând la aproximativ 10.000 de locuri de cazare pe noapte.
    Hotelurile de 2, 3 şi 4 stele din toate staţiunile de pe litoralul românesc se înscriu în acest program.
     
    „Continuăm acest program de succes, pe care românii îl aşteaptă în fiecare an. Este perioada în care preţurile pe litoral sunt cu până la 70% mai mici decât în vârf de sezon, iar pentru mulţi turişti reprezintă, poate, singura variantă prin care pot merge în vacanţă la mare câteva zile. Cele mai multe hoteluri vor fi deschise începând cu sfârşitul lunii mai, iar turiştii pot face deja rezervări de sejururi. În fiecare an, programul nostru a demonstrat că poate aduce bucurie şi relaxare pentru mii de familii care doresc să viziteze litoralul românesc. Scopul nostru este să oferim oportunitatea unui concediu accesibil pentru toţi românii, indiferent de buget, într-o perioadă în care preţurile sunt mult mai avantajoase. Şi în această ediţie, am colaborat cu numeroşi parteneri hotelieri pentru a ne asigura că oferim cele mai bune servicii şi condiţii de cazare. Suntem mândri că putem sprijini turismul românesc şi, în acelaşi timp, să aducem satisfacţie şi zâmbete pe feţele turiştilor noştri”, a declarat Dragoş Răducan, preşedintele FPTR.
     
    Conform tarifelor de pe site-urile hotelurilor şi operatorilor de turism, până pe data de 20 iunie, românii pot petrece un sejur la mare la preţuri începând de la 35 de lei pe noapte de persoană, cazare fără mic dejun, la un hotel de 2 stele din staţiunea Eforie Nord. În staţiunea Mamaia, preţurile pornesc de la 100 de lei pe noapte de persoană în camera dublă, ofertă valabilă la un hotel de 3 stele, iar în celelalte staţiuni din sudul litoralului, tarifele încep de la 57 de lei pe noapte de persoană în camera dublă la un hotel de 3 stele. Pentru cei care preferă pachete all-inclusive, acestea sunt disponibile la preţuri ce pornesc de la 200 de lei pe noapte de persoană în camera dublă la o unitate de 3 stele din staţiunea Jupiter.
     
    Programul „Litoralul pentru toţi” se află la ediţia cu numărul 44 şi este singurul program social din România susţinut integral de mediul de afaceri, respectiv de patronatele hoteliere autohtone.
     
     

  • Războiul pentru supremaţie în cursa AI a început. Cel mai bogat om din lume pregăteşte o mare surpriză pentru a intra în această luptă

    xAi, compania de inteligenţă artificială a lui Elon Musk, a reuşit să strângă de la investitori şase miliarde de dolari pentru a se dezvolta şi a concura cu OpenAI, compania care a creat ChatGPT, scrie Bloomberg.

    Compania lui Musk s-a lansat în 2023 şi a reuşit într-un singur an să atragă una dintre cele mai mari investiţii realizate până acum în domeniul inteligenţei artificiale. CEO-ul Tesla a fost un susţinător timpuriu al inteligenţei artificiale, sprijinind OpenAI înainte ca aceasta să introducă ChatGPT la sfârşitul anului 2022.

    Ulterior, el şi-a retras sprijinul pentru această companie şi a pledat pentru prudenţă din cauza potenţialelor pericole ale tehnologiei. El face parte dintr-un grup mare de lideri din industrie care au îndemnat anul trecut la o pauză în dezvoltarea IA.

    Pentru a concura cu ChatGPT, Elon Musk l-a lansat în noiembrie 2023 pe Grok, un program de inteligenţă artificială  care a fost antrenat pe şi integrat pe X., platforma socială cunoscută anterior sub numele de Twitter. Acesta a fost până acum cel mai vizibil produs al activităţii xAI, care este condus de directori cu experienţă în domeniul tehnologiei.

    Compania intenţionează să utilizeze fondurile pentru a lansa primele sale produse pe piaţă, pentru a construi o infrastructură avansată şi pentru a accelera dezvoltarea de tehnologii viitoare, conform blogului său.

    Nume importante din industria de venture capital inclusiv Sequoia Capital şi Andreessen Horowitz, au sprijinit investiţia în xAi, care este una dintre cele mai mari de până acum din industrie.

    Tot mai multe companii din tehnologie au început să parieze pe AI. Microsoft Corp. a investit aproximativ 13 miliarde de dolari în OpenAI, în timp ce Amazon.com Inc. a pariat aproximativ 4 miliarde de dolari în Anthropic.

  • Războiul pentru supremaţie în cursa AI a început: Elon Musk a strâns de la investitori şase miliarde de dolari pentru a transforma compania sa de inteligenţă artificială într-un rival al celebrului ChatGPT

    xAi, compania de inteligenţă artificială a lui Elon Musk, a reuşit să strângă de la investitori şase miliarde de dolari pentru a se dezvolta şi a concura cu OpenAI, compania care a creat ChatGPT, scrie Bloomberg.

    Compania lui Musk s-a lansat în 2023 şi a reuşit într-un singur an să atragă una dintre cele mai mari investiţii realizate până acum în domeniul inteligenţei artificiale. CEO-ul Tesla a fost un susţinător timpuriu al inteligenţei artificiale, sprijinind OpenAI înainte ca aceasta să introducă ChatGPT la sfârşitul anului 2022.

    Ulterior, el şi-a retras sprijinul pentru această companie şi a pledat pentru prudenţă din cauza potenţialelor pericole ale tehnologiei. El face parte dintr-un grup mare de lideri din industrie care au îndemnat anul trecut la o pauză în dezvoltarea IA.

    Pentru a concura cu ChatGPT, Elon Musk l-a lansat în noiembrie 2023 pe Grok, un program de inteligenţă artificială  care a fost antrenat pe şi integrat pe X., platforma socială cunoscută anterior sub numele de Twitter. Acesta a fost până acum cel mai vizibil produs al activităţii xAI, care este condus de directori cu experienţă în domeniul tehnologiei.

    Compania intenţionează să utilizeze fondurile pentru a lansa primele sale produse pe piaţă, pentru a construi o infrastructură avansată şi pentru a accelera dezvoltarea de tehnologii viitoare, conform blogului său.

    Nume importante din industria de venture capital inclusiv Sequoia Capital şi Andreessen Horowitz, au sprijinit investiţia în xAi, care este una dintre cele mai mari de până acum din industrie.

    Tot mai multe companii din tehnologie au început să parieze pe AI. Microsoft Corp. a investit aproximativ 13 miliarde de dolari în OpenAI, în timp ce Amazon.com Inc. a pariat aproximativ 4 miliarde de dolari în Anthropic.

  • Revine epoca războiului: Cea mai mare ţară europeană care vrea să reintroducă serviciul militar obligatoriu pentru tineri. ”Lumea e din ce în ce mai nesigură”

    Rishi Sunak a promis că va introduce serviciul naţional obligatoriu pentru tinerii de 18 ani dacă va fi reales, în primul său anunţ politic major de la începutul campaniei electorale de la începutul acestei săptămâni, potrivit FT. 

    Măsura face parte din ceea ce el a spus că este un efort de a oferi securitate şi oportunităţi într-o „lume din ce în ce mai nesigură”.

    Sunak intenţionează să le ceară tinerilor de 18 ani să lucreze cu forţele armate în cadrul unui stagiu de 12 luni sau să desfăşoare activităţi în folosul comunităţii, în încercarea de a întări afirmaţia sa că este cel mai bine plasat pentru a spori securitatea în Regatul Unit.

    „Generaţii de tineri nu au avut oportunităţile sau experienţa pe care o merită şi există forţe care încearcă să divizeze societatea noastră în această lume din ce în ce mai nesigură”, a declarat Sunak.

    Serviciul naţional a fost desfiinţat în Marea Britanie în 1960, dar au existat presiuni din partea unor personalităţi importante din armata britanică pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru posibilitatea unui război.

    Generalul Sir Patrick Sanders, şeful armatei britanice, a vorbit în ianuarie despre necesitatea ca „generaţia de dinainte de război” din Marea Britanie să se pregătească pentru posibilitatea unui viitor conflict, adăugând că trebuie să existe un „angajament al întregii naţiuni”.

     

  • Hai la mare: Staţiunile de la malul Mării Negre unde preţurile pornesc de la 35 de lei pe noapte

    O nouă ediţie a programului „Litoralul pentru toţi” va începe la sfârşitul acestei luni, cu preţuri ce pornesc de la 35 de lei pe noapte,  “Litoralul pentru toţi” se desfăşoară în perioada 31 mai – 20 iunie, prin care turiştii se pot caza în hotelurile din staţiunile autohtone de la Marea Neagră cu tarife ce pornesc de la 35 de lei pe noapte de persoană, preţurile fiind cu până la 70% mai mici decât cele din vârf de sezon, conform celui mai recent comunicat de pe pagina de Facebook a Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).


    Până acum, peste 65 de unităţi de cazare din toate staţiunile de pe litoralul românesc au aderat la program, oferind aproximativ 8.000 de locuri de cazare pe noapte. FPTR se aşteaptă ca până la începutul programului, peste 100 de hoteluri să se înscrie, ajungând la aproximativ 10.000 de locuri de cazare pe noapte.

    Hotelurile de 2, 3 şi 4 stele din toate staţiunile de pe litoralul românesc se înscriu în acest program.

    „Continuăm acest program de succes, pe care românii îl aşteaptă în fiecare an. Este perioada în care preţurile pe litoral sunt cu până la 70% mai mici decât în vârf de sezon, iar pentru mulţi turişti reprezintă, poate, singura variantă prin care pot merge în vacanţă la mare câteva zile. Cele mai multe hoteluri vor fi deschise începând cu sfârşitul lunii mai, iar turiştii pot face deja rezervări de sejururi. În fiecare an, programul nostru a demonstrat că poate aduce bucurie şi relaxare pentru mii de familii care doresc să viziteze litoralul românesc. Scopul nostru este să oferim oportunitatea unui concediu accesibil pentru toţi românii, indiferent de buget, într-o perioadă în care preţurile sunt mult mai avantajoase. Şi în această ediţie, am colaborat cu numeroşi parteneri hotelieri pentru a ne asigura că oferim cele mai bune servicii şi condiţii de cazare. Suntem mândri că putem sprijini turismul românesc şi, în acelaşi timp, să aducem satisfacţie şi zâmbete pe feţele turiştilor noştri”, a declarat Dragoş Răducan, preşedintele FPTR.

    Conform tarifelor de pe site-urile hotelurilor şi operatorilor de turism, până pe data de 20 iunie, românii pot petrece un sejur la mare la preţuri începând de la 35 de lei pe noapte de persoană, cazare fără mic dejun, la un hotel de 2 stele din staţiunea Eforie Nord. În staţiunea Mamaia, preţurile pornesc de la 100 de lei pe noapte de persoană în camera dublă, ofertă valabilă la un hotel de 3 stele, iar în celelalte staţiuni din sudul litoralului, tarifele încep de la 57 de lei pe noapte de persoană în camera dublă la un hotel de 3 stele. Pentru cei care preferă pachete all-inclusive, acestea sunt disponibile la preţuri ce pornesc de la 200 de lei pe noapte de persoană în camera dublă la o unitate de 3 stele din staţiunea Jupiter.

    Programul „Litoralul pentru toţi” se află la ediţia cu numărul 44 şi este singurul program social din România susţinut integral de mediul de afaceri, respectiv de patronatele hoteliere autohtone.

     

  • Mafia siciliană trece la un nou nivel: Legendara organizaţie Cosa Nostra îşi extinde afacerile dincolo de străzile Siciliei si intra pe un domeniu nou unde îşi infiltrează spioni

    Sicilia se bucură de o perioadă de boom economic, mai ales  datorită unor seriale precum „The White Lotus” de la HBO, care prezintă priveliştile uluitoare ale insulei şi atrage turiştii. Însă mare parte din idilica insulă rămâne neatinsă de banii veniţi din afară, pentru că aceştia au intrat sub controlul organizaţiilor mafiote, care au reuşit să-şi diversifice activităţile  şi să se intre tot mai mult în economia legală, scrie Bloomberg.

    Sicilia şi gruparea de crimă organizată Cosa Nostra au fost sinonime cel puţin din secolul al XIX-lea. Atrocităţile au scăzut în ultimii ani, în urma unei campanii agresive a poliţiei ca răspuns la atentatele cu bombă de lângă Palermo din 1992, în urma cărora au fost ucişi procurorii Paolo Borsellino şi Giovanni Falcone.

    Magistraţii spun că acest lucru se datorează şi faptului că mafia siciliană şi alte organizaţii similare au devenit mai sofisticate, intrând în contact cu angajaţi white collars, care le dau acces la economia legală, de unde direcţionează banii către droguri, prostituţie şi trafic de persoane, evitând conflictul deschis cu autorităţile.

    După pandemie, s-a dezvoltat o nouă tendinţă care reprezintă un avertisment pentru întreaga Europă. În timp ce mafioţii continuă meargă după banii în marile oraşe, ei se hrănesc, de asemenea, cu inegalitatea şi polarizarea tot mai mari pentru a submina statul italian în declin şi puternic îndatorat.

    Michele Ricciardi, director adjunct şi cercetător principal la Transcrime, un institut de cercetare din Milano, spune că la diviziunea tradiţională a Italiei între nordul bogat şi sudul sărac se adaugă se adaugă o nouă problemă: discrepanţa mare între cele mai mari şi prospere oraşe şi restul.

     În Sicilia, acest lucru se traduce printr-o revenire economică a oraşelor turistice pitoreşti, unde super-bogaţii care caută să beneficieze de sistemul fiscal generos din Italia. Pe fondul acestui scenariu, oraşele idilice sunt ţinta unor investiţii imobiliare importante, dar în afara lor degradarea pe toate palierele oferă materia primă perfectă pentru ca familiile şi reţelele de crimă organizată din Cosa Nostra să intre în joc.

    Un proces în curs de desfăşurare la Palermo oferă o perspectivă asupra modului în care influenţa gangsterilor se extinde tot mai subtil şi mai pătrunzător în ţesutul social şi economic. În acest caz, 31 de proprietari de afaceri dintr-o zonă sud-estică degradată din Brancaccio din Palermo, sunt acuzaţi de complicitate cu mafioţii.

    Acuzaţii sunt judecaţi pentru că au negat că ar fi plătit taxă de protecţie către Cosa Nostra, deşi au fost surprinşi pe înregistrările telefonice ale poliţiei vorbind despre acest lucru. Procurorii locali spun că procesul este atât de crucial deoarece – susţin ei – nu frica îi împiedică pe proprietarii de afaceri să recunoască plata, ci complicitatea. În schimbul cooperării, ei primesc oferte preferenţiale pentru mărfuri, sau servicii juridice, sau împrumuturi, chiar şi servicii sociale.

    Fenomenul nu vizează doar Sicilia. Alessandra Dolci, unul dintre cei mai importanţi procurori anti-mafie din Italia, se luptă cu o problemă similară în Milano.

    Ea vede aceeaşi discrepanţă tot mai mare între centrul oraşului şi periferia celui de-al doilea oraş al Italiei. Dolci insistă că „pentru a lupta împotriva crimei organizate trebuie să combatem şi evaziunea fiscală”

    Înapoi în Palermo, Maurizio de Lucia este procurorul şef care a condus investigaţiile care au dus la arestarea şefului mafiot Matteo Messina Denaro anul trecut, după 30 de ani de fugă. Un ucigaş care se lăuda că victimele sale ar putea „umple un cimitir”, Denaro era văzut ca un şef de mafie desprins parcă dintr-un film, o relicvă a mafiei tradiţionale italiene a atrocităţilor şi terorismului.

    Astăzi organizaţiile mafiote au abandonat căile tradiţionale şi au optat pentru afaceri mai inteligente, care face lupta procurorilor mult mai dificilă.

    „Activităţile mafiei sunt acum mai subtile , mai puţin violente şi mai stabile din punct de vedere economic. Organizaţiile se bazează pe ajutorul politicienilor şi al afaceriştilor. La această problemă se adaugă şi evaziunea fiscală. Denstistul care nu emite o factură pentru serviciile sale e la fel de periculos ca un traficant de droguri, din punct de evedere economic. Amandoi lucrează pe acelaşi teren”, a declarat de Lucia.