Tag: impunere

  • Hillary Clinton şi Donald Trump îşi consolidează poziţiile după “Super Tuesday”

    Democrata Hillary Clinton şi republicanul Donald Trump au ieşit învingători în şapte dintre cele 11 state care au votat marţi în cadrul alegerilor primare, consolidându-şi poziţiile în perspectiva alegerilor prezidenţiale de la 8 noiembrie, relatează Reuters în pagina electronică, scrie Mediafax

    În total, 12 state s-au pronunţat în cadrul acestor scrutine – “Super Tuesday” – care atribuie o cincime din numărul total al delegaţilor democraţi şi aproape un sfert din totalul celor republicani la convenţiile celor două partide, prevăzute în această vară. În două dintre ele – Colorado în cazul democraţilor şi Alaska în cazul republicanilor, alegătorii câte unuia singur dintre cele două partide au fost chemaţi să-şi exprime opţiunile.

    În tabăra democrată, Hillary Clinton s-a impus în Alabama, Arkansas, Georgia, Massachusetts, Tennessee, Texas şi Virginia. Rivalul ei, Bernie Sanders, s-a impus în schimb în Vermont, unde este senator, şi în alte trei state – Colorado, Minnesota şi Oklahoma.

    În tabăra republicană, înainte de anunţarea rezultatelor în caucusul din Alaska, Donald Trump s-a impus în Arkansas, Alabama, Georgia, Massachusetts, Tennessee, Vermont şi Virginia.

    Rivalul său Ted Cruz, a obţinut victorii în Texas – cel mai populat stat american chemat la urne marţi -, al cărui senator este, şi în Oklahoma.

    Senatorul Marco Rubio din Florida – favoritul liderilor “Grand Old Party”, dar se pare că nu şi al alegătorilor – şi-a salvat onoarea obţinând o victorie în Minnesota – prima de la începutul alegerilor primare.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Austria va impune cote zilnice pentru a reduce fluxul de imigranţi din ţară

    Austria urmează să impună cote zilnice pentru a reduce numărul de imigranţi din ţară şi va introduce verificări în noi puncte de frontieră, a anunţat, marţi, ministrul austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner, potrivit agenţiei de presă Reuters.

    “Vor exista cote zilnice şi odată ce vom ajunge la aceste cote vom înceta (să mai primim alţi imigranţi în ţară)”, a declarat Johanna Mikl-Leitner.

    Ea a refuzat să specifice care vor fi aceste cote ce urmează a fi impuse la punctele de frontieră ale ţării.

    Tot marţi, cancelarul austriac Werner Faymann a anunţat că Austria se pregăteşte să introducă verificări la noi puncte de frontieră cu Slovenia şi Italia pentru a anticipa noile rute parcurse de imigranţi în încercarea de a ajunge în vestul şi nordul Europei, pe fondul restricţiilor impuse imigranţilor la frontierele statelor balcanice.

    De asemenea, Austria a anunţat că va include Algeria, Tunisia, Maroc, Georgia, Ghana şi Mongolia pe lista ţărilor sigure, astfel că imigranţii care provin din aceste state nu vor putea solicita azil şi vor fi deportaţi.

  • The Revenant, marele câştigător la gala de decernare a Globurilor de Aur 2016. Lista completă a premiilor

    Lungmetrajul “The Revenant: Legenda lui Hugh Glass/ The Revenant” este marele învingător al celei de-a 73-a gale de decernare a Globurilor de Aur, unde pelicula regizată de Alejandro González Iñárritu s-a impus, dumincă, la trei categorii principale, informează Reuters.Astfel, duminică seară, la Los Angeles, în cadrul unei gale ce a fost marcată de numeroase surprize, hohote de râs şi glume ireverenţioase rostite de prezentatorul evenimentului – actorul britanic Ricky Gervais -, lungmetrajul “The Revenant” a triumfat la categoriile “cel mai bun film-dramă”, “cel mai bun regizor” (Alejandro González Iñárritu) şi “cel mai bun rol principal masculin într-un film-dramă” (Leonardo DiCaprio).

    Regizorul Alejandro González Iñárritu, în discursul său de acceptare a premiului pentru regie, a mulţumit organizatorilor şi a rememorat momentele dificile din timpul filmărilor de la această peliculă, când temperaturile coborau adeseori sub zero grade Celsius. “Durerea este temporară, dar filmul va dura pentru totdeauna”, a spus cineastul.

    Lungmetrajul “Marţianul/ The Martian”, o veritabilă aventură spaţială, este un alt învingător al galei de duminică, unde pelicula regizată de Ridley Scott s-a impus la categoriile “cel mai bun film-comedie/ musical” şi “cel mai bun rol principal masculin într-un film – comedie/ musical” (Matt Damon).

    Jennifer Lawrence a fost desemnată cea mai bună actriţă de comedie pentru portretizarea inventatoarei lui Miracle Mop în filmul “Joy”, iar Brie Larson, în vârstă de 26 de ani, a învins-o pe “veterana” Cate Blanchett şi a câştigat primul trofeu major din carieră, impunându-se cu rolul pe care l-a interpretat în drama “Room”.

    Drama despre o poveste lesbiană “Carol” şi comedia despre Wall Street “The Big Short”, care conduceau în topul filmelor cu cele mai multe nominalizări înainte de ceremonia de duminică, au plecat acasă cu mâna goală, la fel ca mult lăudatul film “Spotlight”, ce prezintă o anchetă a unui prestigios cotidian american despre abuzurile sexuale comise de preoţii catolici.

    Printre ceilalţi câştigători ai galei de duminică seară s-a aflat şi Sylvester Stallone, care a fost ovaţionat în picioare de participanţi, în momentul în care a fost desemnat cel mai bun actor în rol secundar. Stallone a reluat rolul legendarului pugilist Rocky Balboa în filmul “Creed” şi, graţie acestei interpretări, l-a învins pe marele favorit al categoriei respective – Mark Rylance, nominalizat pentru rolul din “Bridge of Spies”.

    “Steve Jobs”, o controversată prezentare a vieţii cofondatorului companiei Apple, care a dezamăgit în box office în ciuda unor cronici elogioase, a câştigat două Globuri de Aur, prin actriţa Kate Winslet şi scenaristul Aaron Sorkin.

    În domeniul producţiilor de televiziune, serialele “Mozart in the Jungle”, produs de platforma Amazon, şi “Mr. Robot” sunt considerate marile surprize ale galei de duminică. Aceste producţii au ieşit învingătoare dintr-o competiţie acerbă şi au fost desemnate “cel mai bun serial de televiziune musical/ comedie”, respectiv “cel mai bun serial de televiziune – dramă”.

    Nu au lipsit nici glumele, prezentatorul Ricky Gervais remarcându-se încă o dată pentru umorul său ireverenţios. Confirmându-şi reputaţia, actorul britanic a ironizat încă o dată organizatorii galei şi actorii de la Hollywood, prin afirmaţii generalizate, dar a dovedit că este capabil şi de ironii fine, bine ţintite, vizându-i în special pe Mel Gibson, Sean Penn şi Caitlyn Jenner.

    Prezentăm mai jos lista completă a câştigătorilor premiilor Globul de Aur din 2016:

    CINEMA:

    Cel mai bun film – dramă: “The Revenant: Legenda lui Hugh Glass/ The Revenant”

    Cel mai bun film – comedie/ musical: “Marţianul/ The Martian”

    Cea mai bună regie: Alejandro G. Iñárritu (“The Revenant”)

    Cel mai bun rol principal masculin într-un film – dramă: Leonardo DiCaprio (“The Revenant”)

    Cel mai bun rol principal masculin într-un film – comedie/ musical: Matt Damon (“The Martian”)

    Cel mai bun rol principal feminin într-un film – dramă: Brie Larson (“Room”)

    Cel mai bun rol principal feminin într-un film comedie/ musical: Jennifer Lawrence (“Joy”)

    Cel mai bun actor într-un rol secundar într-un lungmetraj: Sylvester Stallone (“Creed”)

    Cea mai bună actriţă în rol secundar într-un lungmetraj: Kate Winslet (“Steve Jobs”)

    Cel mai bun scenariu: Aaron Sorkin (“Steve Jobs”)

    Cel mai bun film de animaţie: “Inside Out”

    Cel mai bun film străin: “Son of Saul”

    Cea mai bună coloană sonoră: Ennio Morricone (“The Hateful Eight”)

    Cel mai bun cântec: “Writing’s on the Wall” din filmul “Spectre”

    TELEVIZIUNE:

    Cel mai bun serial de televiziune musical/ comedie: “Mozart in the Jungle”

    Cel mai bun serial de televiziune – dramă: “Mr. Robot”

    Cel mai bun film de televiziune/ miniserie: “Wolf Hall”

    Cea mai bună actriţă în rol principal într-un serial de comedie/ musical: Rachel Bloom (“Crazy Ex Girlfriend”)

    Cea mai bună actriţă într-un rol principal într-un serial de televiziune – dramă: Taraji P. Henson (“Empire”)

    Cea mai bună actriţă în rol principal într-o miniserie/ film de televiziune: Lady Gaga (“American Horror Story: Hotel”)

    Cel mai bun actor în rol principal într-un serial comedie/ musical: Gael Garcia Bernal (“Mozart in the Jungle”)

    Cel mai bun actor în rol principal într-un serial – dramă: Jon Hamm (“Mad Men”)

    Cel mai bun actor în rol principal într-o miniserie/ film de televiziune: Oscar Isaac (“Show Me a Hero”)

    Cea mai bună actriţă în rol secundar într-un serial, miniserie sau film TV: Maura Tierney (“The Affair”)

    Cel mai bun actor într-un rol secundar într-un serial, miniserie sau film TV: Christian Slater (“Mr. Robot”)

    Cecil B. DeMille Award (un trofeu pentru întreaga activitate): Denzel Washington

  • Comportament inadecvat: o carte oarecum autobiografică

    Cineva spunea că dacă ar putea alege oamenii cu care să rămână între etaje în lift, Richard Thaler, autorul volumului Comportament inadecvat. Naşterea economiei comportamentale, ar fi unul dintre aceştia – un cunoscător al unei ştiinţe noi din ansamblul economiei moderne, cu accente de geniu dar şi umoristice. Thaler însuşi se defineşte drept un pic leneş, predispus la procrastinaţie şi amator de un drink mic, dar asta nu l-a împiedicat să scrie un bestseller, Nudge: Improving Decisions About Health, Wealth, and Happiness, în 2008.

    Comportament inadecvat poate fi privită drept o carte oarecum autobiografică, pentru că autorul vorbeşte nu numai de modul în care s-a luptat cu modelul clasic de gândire economică pentru a impune economia comportamentală, ci şi de modul în care oamenii, fie ei savanţi, fie inşi comuni, greşesc. Se dovedesc a fi prea încrezători, ignorând greşeli şi acţionând ca şi cum ar putea întoarce roata oricând, dovedind lipsă de voinţă şi varii idiosincrazii. Iar misiunea centrală a economiei comportamentale este de a folosi tocmai slăbiciunile oamenilor pentru a-i determina să îşi atingă scopurile.

    Ce spune, în mod practic, Thaler este următorul lucru: că nicio ecuaţie economică nu este validă dacă nu ţine cont de impredictibilitatea firii umane, că exactitatea matematicii poate fi îmbunătăţită cu o doză bună de empiric. Şi omul ne îndeamnă: Observă!, Strânge date!, Spune-ţi deschis părerea! Cartea este o lectură cât se poate de agreabilă şi să nu fiţi surprinşi dacă o să vă inoculeze şi câteva idei noi şi inovatoare.

  • Colecţie de ştiri

    Şi nu, nu o să încep cu Donald Trump, dar îl voi cita mai jos, ci cu Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, care vorbeşte despre pericolul destrămării Uniunii Europene. Nu a precizat ce anume ameninţă Uniunea, dar s-a concentrat asupra crizei migraţiei, care a pus la încercare unitatea şi toleranţa Europei anul acesta. Uniunea are alternative şi „poate, desigur, fi reversibilă“, a apreciat Schulz, adăugând că celelalte opţiuni includ o Europă în care prevalează naţionalismul, frontierele şi zidurile.

    Trecem de la Martin Schulz la ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, care spune că relaţiile Ungariei cu România sunt marcate de „provocări majore“, atingând cel mai scăzut nivel în timpul disputelor cu guvernul fostului premier Victor Ponta. Ministrul încearcă să împace şi capra şi varza, precizând că statul român rămâne un important partener pentru schimburi comerciale.

    Despre victoria Frontului Naţional şi a Marinei LePen în alegerile regionale din Franţa veţi fi aflat deja; avem aici o Franţă profund divizată. Este vorba de o elită proeuropeană şi populaţia care se opune din ce în ce mai ferm unei atare mişcări. Yves Smith, bancher de investiţii, consultant şi scriitor la unele dintre cele mai importante publicaţii, avansează ideea unei Franţe care devine un stat bazat pe un regim de apartheid: politici discriminatorii şi autoritate, plus tensiunile dintre grupurile diferite de minorităţi din suburbiile marilor oraşe. După atacul de la Charlie Hebdo incidentele legate de musulmani au crescut cu 70%, din care 80% îndreptate împotriva femeilor care purtau vălul. Autorităţile vor să blocheze internetul obscur, al traficului de arme, bani şi cine mai ştie ce, ce poate fi accesat prin intermediul platformei TOR şi să limiteze acesul prin reţelele Wi-Fi gratuite.

    Franţa nu face figură singulară. Luările de poziţie ale premierului maghiar Viktor Orban, ultraconservatorii din Partidul Lege şi Justiţie, care iscă temeri legate de o posibilă alunecare a Poloniei spre un naţionalism creştin, civilizata Suedie, unde sondajele sunt conduse de niscaiva democraţi cu rădăcini neonaziste sau Danemarca, unde Partidul Popular danez declarat antiimigraţie face parte din coaliţia de guvernământ sunt faţete ale noii politici europene cu tentă naţionalistă.

    Peste tot în lume este la fel: fostul premier australian Tony Abbott crede că islamul reprezintă o problemă: „Nu toate culturile sunt egale, iar Occidentul trebuie să înceteze să prezinte scuze pentru că îşi apără valorile. Occidentul nu trebuie să îi catalogheze pe musulmani drept malefici, dar nu poate rămâne în etapa de negare în legătură cu această problemă masivă pe care o reprezintă islamul“.

    Donald Trump, miliardarul american, aflat în cursa pentru Casa Albă, este un izvor de declaraţii: „Pierdem mulţi oameni din cauza internetului. Trebuie să discutăm cu Bill Gates şi cu alte persoane care înţeleg cu adevărat ce se întâmplă. Trebuie să discutăm cu ei pentru a închide internetul, măcar unele zone ale acestuia. Unii vor invoca libertatea de exprimare. Sunt proşti. Avem mulţi proşti“. Şi într-un comunicat: „Donald Trump îndeamnă la oprirea totală şi completă a intrării musulmanilor în Statele Unite, până când aleşii din ţara noastră înţeleg ce se întâmplă“.

    La un miting în South Carolina, doar câteva ore mai târziu, Trump a repetat acest îndemn, în aclamaţiile mulţimii. Din nou într-un comunicat al echipei sale: „Aproximativ 25% dintre musulmanii din Statele Unite consideră justificată violenţa împotriva Americii, potrivit unui sondaj al Center for Security Policy, un grup de reflecţie conservator. Fără să ne uităm la diverse sondaje, este evident pentru toată lumea că ura este dincolo de orice înţelegere. De unde vine această ură şi de ce – va trebui să determinăm. Până când nu vom fi capabili să determinăm şi să înţelegem această problemă şi ameninţarea periculoasă (sic!) pe care o reprezintă, ţara noastră nu poate să fie victima unor atacuri oribile comise de către persoane care cred doar în jihad şi care nu au niciun simţ al raţiunii sau respect faţă de viaţa umană“.

    Închei cu Eric Schmidt, preşedintele executiv de la Google, care vorbeşte de instrumente de cenzură a urii în social media.

    Am enumerat faţetele unei lumi, aşa cum le-am adunat în numai o săptămână, lume care îmi pare a-şi pierde, din ce în ce, minţile. Înaintea celor două conflicte mondiale lumea a traversat, la fel ca acum, perioade de criză economică, pe fonduri de exacerbări naţionaliste. Şi atunci, pentru situaţia de acasă, oriunde va fi fost acasă, erau vinovaţi ceilalţi, oricine ar fi fost ceilalţi. Nu cred că vom repeta greşelile din secolul trecut, pentru că deja lumea este ocupată până peste cap cu greşelile momentului. Europa, poate lumea în întregul ei, se autodistrug, nu cu mitraliera, ci cu nepăsare şi inconştienţă, imbecilizate de cultura social media şi de lideri de opinie nechemaţi.

  • ‘Spectre”, cel mai recent film din franciza James Bond, are încasări record în România

    „Spectre”, cel de-al 24-lea film din celebra franciză britanică „James Bond”, cu Daniel Craig în rolul principal, este deja un succes de box office pe piaţa românească. Pelicula, care a avut premiera în România în data de 6 noiembrie, a avut încasări totale de peste 5.000.000 lei.

    La nivel internaţional, “Spectre” s-a impus pe primul loc în topul încasărilor încă de la lansare, cu peste 70 de milioane de dolari în prima săptămână de box office în Statele Unite. Încasările totale în prima lună au ajuns, în SUA, la aproape 177 de milioane de dolari şi trendul se păstrează ascendent.

    Cu un buget estimat la peste 245 de milioane de dolari, ultimul film din seria „James Bond” a depăşit orice record de clasament şi în Mare Britanie, unde a avut, în prima lună, încasări de 129 de milioane de dolari. Cea mai spectaculoasă performanţă de box office britanic este că „Spectre” s-a impus drept filmul cu cele mai mari încasări la IMAX, cu 10 milioane de dolari, depăşind „Avatar”, care deţinea până acum acest record.

    În Franţa, una dintre ţările europene cu cea mai bună frecvenţă la cinema, producţia britanică s-a impus, după trei zile de la premieră, încasând aproape 15 milioane de dolari, depăşind anteriorul film al francizei care a avut vânzări de 10 milioane de dolari în primele trei zile de la lansare.

    Dar cea mai surprinzătoare evoluţie a peliculei este pe piaţa asiatică, în China –a doua cea mai mare piaţă de film din lume – , unde „Spectre”  a doborât record după record devenind filmul cu cele mai mari încasări în weekend-ul de lansare – 48 de milioane de dolari.  În plus, după primele trei zile în cinematografele din China producţia britanică a generat vânzări de box office aproape cât a strâns precedentul film din franciză – „Skyfall” – în toată perioada cât a rulat pe piaţa asiatică (59 de milioane de dolari).

    Estimările arată că „Spectre”  ar trebui să ajungă la încasări totale de box office, la nivel global, de peste 900 de milioane de dolari. „Skyfall” de exemplu a închis sezonul în cinematografe cu 1,1 miliarde de dolari în total.

    Filmul „James Bond: SPECTRE” este distribuit de Forum Film România, fiind proiectat în format 2D şi IMAX 2D.

  • Cum ar putea Europa să dubleze prezenţa femeilor în business în următorii cinci ani?

    Femeile sunt cel mai puţin folosit asset al economiei moderne.“ Celebrul citat al lui Angel Gurria, secretarul general al OECD, a fost adus în discuţie de Iwona Georgiew, partener şi responsabil cu diversitatea de gen în cadrul Deloitte CEE, în cadrul conferinţei „Diversitatea de gen în consiliile de administraţie – motor al creşterii performanţei companiilor“, organizată săptămâna trecută de Professional Women Network Romania, asociaţie care susţine ascensiunea şi dezvoltarea profesională a femeilor din business şi nu numai.

    Diversitatea de gen în consiliile de administraţie este o temă dezbătută intens la nivel internaţional. Dacă în America de Nord 19,5% din locurile în CA-uri sunt ocupate de femei, procentul scade dacă ne referim la Asia (7%) sau la America Latină (9,5%). Europa este lider când vine vorba despre diversitatea de gen în consiliile de administraţie, cu o medie de 21,5% de locuri ocupate de femei.

    „În pofida numeroaselor beneficii aduse de diversitatea de gen în conducerea companiilor şi a eforturilor susţinute din ultimii ani la nivel internaţional, ponderea femeilor nu a crescut la nivelul aşteptărilor – situându-se la până la 20% la nivel global. Acest fapt se datorează multiplelor bariere pe care femeile le întâmpină când acced la poziţiile de la vârful companiilor – aşa-numitul «glass ceiling». Aceste bariere constau atât în diverse prejudecăţi şi norme nescrise existente în societate, dar şi în modul cum femeile se autoevaluează şi se raportează la oportunităţile de carieră“, spune Sorana Baciu, preşedinte al PWN România. Dezbaterea legată de numărul femeilor aflate la conducerea companiilor porneşte de la faptul că, deşi aproape 60% dintre absolvenţii de învăţământ superior european sunt de sex feminin, femeile sunt depăşite semnificativ de bărbaţi când vine vorba de poziţii de conducere. „Faptul că nu ne folosim de resursele şi de pregătirea femeilor calificate reprezintă o importantă irosire de talent, de resurse şi de potenţial de creştere economică“, se arată în motivaţia dezbaterii iniţiate de Comisia Europeană.

    Ţinta UE este de a creşte procentul femeilor implicate decizional în boarduri până la 40% în 2020 şi este una extrem de ambiţioasă. „Dar nu imposibilă“, spune Angela Filote, director al reprezentanţei Comisiei Europene în România. Conform Angelei Filote, recomandările făcute de Comisia Europeană ţărilor membre au funcţionat parţial, fiecare ţară alegând să se autoreglementeze prin cote sau să lase piaţa să se regleze.

    Tocmai de aceea, următorul pas este ca recomandările să se transforme într-o lege, care a fost deja supusă aprobării în cadrul Consiliului Comisiei Europene: „Mai avem nevoie ca încă trei ţări să îşi dea acordul pentru ca acest proiect să devină o lege şi să ne asigurăm astfel că procentul de 40% va fi atins până în 2020, cu un termen de conformare până în 2028“, spune Angela Filote. Dacă nu a funcţionat recomandarea, va funcţiona obligativitatea? Exemplele de la nivelul UE arată că ţările care au impus cote au evoluat mult. Franţa a impus o cotă de 40% a numărului femeilor în CA-uri până în 2017, iar acum conduce clasamentul european cu 32,8%. Alte ţări care au impus cote sunt Italia (33% până în 2015, ajungând la 25,8%), Germania (30% din 2016 – au ajuns la 25,4) sau Belgia (33% până în 2017 – au ajuns la 23,4%). Sunt însă şi ţări care au depăşit niveluri de peste 20% fără a impune cote, prin mecanisme de autoreglare: Letonia – 32,3%, Olanda – 23,8%, Suedia – 29,4%, UK – 25,9% sau Slovenia – 22,2%.

    În tot acest tablou de încurajare a numărului femeilor în boardurile companiilor, România a înregistrat o scădere a procentului în ultimii cinci ani. Din octombrie 2010 până în aprilie 2014, ponderea persoanelor de sex feminin în consiliile de administraţie din UE a crescut într‑un ritm alert, ca urmare a faptului că un număr din ce în ce mai ridicat de state fie au aplicat, fie au iniţiat acţiuni legislative, fie au susţinut dezbateri publice intense pe această temă. Ponderea europeană a crescut cu 6,7% în decurs de 3 ani şi 6 luni, reprezentând o medie de 1,9 puncte procentuale/an, de aproape patru ori mai mare faţă de rata anterioară a schimbărilor înregistrate.

    În acest timp, România a înregistrat o scădere bruscă de aproape 10 puncte procentuale din octombrie 2010 până în aprilie 2014, de la 21% la 11,4%. De ce s-a întâmplat asta? „Din cauza lipsei de atenţie şi de conştientizare a tuturor părţilor interesate. Progresele care s-au făcut în vestul/nordul Europei s-au datorat dezbaterii intense a acestui subiect în toate sferele decizionale, cu implicarea activă a presei, şi, ca o consecinţă a acestor dezbateri, au fost luate măsuri legislative (Norvegia, Franţa, Italia) sau voluntare (UK)“, explică Sorana Baciu, preşedinte al PWN România.

    Conform unui studiu realizat de Deloitte România şi PWN România, ponderea femeilor în CA-uri a ajuns la 11,59% în companiile din indicele BET şi la 14% în total companii listate la Bursa de Valori Bucuresti (79 de companii la final de 2014). Deşi studiul a relevat faptul că cele mai multe persoane intervievate (73%) nu sunt de acord cu politica de cote impuse de Uniunea Europeană, „aceste cote ar putea ajuta la atingerea ţintei de 40%, mai ales dacă ţinem cont de scăderea îngrijorătoare a numărului femeilor în consiliile de administraţie din România, care se află acum pe locul 25 la nivel European“, spune Adriana Lobdă, partener în cadrul Deloitte. Consultanţii care au lucrat la studiul Deloitte, primul de acest gen de pe piaţa locală, au făcut şi o serie de recomandări privitoare la modul cum România poate să treacă peste prejudecăţi şi să atingă procentul de 40% până în 2020: este vorba despre reţinerea în companii a talentelor, despre prezenţa femeilor în toate structurile organizaţiilor (care poate crea un pipeline de talente pentru poziţiile din board), despre programe de mentorat, despre comunicarea eficientă a oportunităţilor de carieră, dar şi despre conştientizarea faptului că sistemul de cote al UE trebuie respectat.
    Pentru că, aşa cum a amintit şi Elena Doldor, doctor la Universitatea Queen Mary din Londra, eforturile de lobby ale UE au subliniat că „cel mai bun mod de a creşte numărul femeilor la conducerea companiilor este prin legislaţie strictă, cu monitorizare regulată, cu targeturi intermediare şi cu sancţiuni grave“.

  • Caseta audio nu se predă. Diverşi artişti încă lansează compoziţiile lor pe casetă

    Considerată depăşită odată cu impunerea compact discurilor şi criticată de unii pentru fâşâitul benzii, caseta audio nu se predă, fiind preferată de diverşi artişti pentru lansarea compoziţiilor lor.

    Printre motivele care-i determină să apeleze la această soluţie se numără nu numai preţul redus al acestui mediu de stocare şi posibilitatea de a da comenzi pentru loturi mici de fabricaţie, ceea ce nu se poate face la discurile de vinil, ci şi faptul că oamenilor încă le place să aibă muzica preferată pe un suport fizic, scrie Boston Globe.

    Printre artiştii care nu au uitat de casete se numără Sufjan Stevens ori Best Coast, dar şi Metallica, trupa lansând nu demult în ediţie limitată o casetă demo înregistrată în 1982. Ca să profite de această tendinţă, unele magazine au reînceput să vândă şi casetofoane mai mult sau mai puţin portabile.

  • DIESELGATE, de la A la Z. O analiză completă marca ProMotor, unde afli tot ce trebuie să ştii despre scandalul momentului

    Sigur ai auzit de Dieselgate şi ştii câte ceva despre problema uriaşă în care a intrat, de bunăvoie, Grupul Volkswagen. Dar există detalii pe care s-ar putea să nu le cunoşti, aşa că am pregătit acest material explicativ, ca să înţeleagă toată lumea ce înseamnă nebunia asta mondială.

    Când a fost descoperită problema?

    Încă din 2013, un mic ONG numit International Council on Clean Transportation (ICCT) a descoperit, în timpul unui studiu desfăşurat în colaborare cu Universitatea West Virginia din Statele Unite ale Americii, că unele modele diesel produse de Volkswagen aveau emisii de oxizi de azot (NOx) de până la 35 de ori mai mari în condiţii reale de utilizare faţă de limitele impuse de Agenţia de Protecţie a Mediului (EPA) din SUA.

    Cei de la ICCT au testat atunci un Volkswagen Jetta care folosea un sistem LNT (lean-NOx trap) de captură a oxizilor de azot (fără uree), un Volkswagen Passat cu sistem catalitic de reducere selectivă a noxelor pe bază de uree (SCR) şi un BMW X5 cu SCR.

    În urma testării în lumea reală, Passatul a înregistrat emisii de NOx de până la 20 de ori mai mari decât standardul legal pe baza căruia a fost omologat pentru vânzare, iar Jetta a avut emisii de NOx de până la 35 de ori mai mari decât standardul legal. Pe de cealaltă parte, BMW-ul X5 testat s-a încadrat în limitele legale, mai puţin când a trebuit să urce o rampă în regim extraurban.

    Care e standardul de emisii despre care vorbeşti şi de ce mă interesează pe mine în Europa?

    În Europa avem normele Euro, iar în Statele Unite ale Americii există standardele impuse de EPA. În acest caz, cele două modele Volkswagen testate au fost omologate în standardul numit US-EPA Tier2-Bin5, care impune emisii de oxizi de azot (NOx) mai mici de 0,05 g/milă, adică 0,03 g/km.

    Astfel, dacă Jetta testată de ICCT a avut emisii de NOx de până la 35 de ori mai mari, înseamnă că în lumea reală cantitatea de oxizi de azot poate ajunge la 1 g/km.

    În Europa, standardul Euro 5 pentru motoare diesel impune o limită de 0,18 g/km pentru NOx, deci e lesne de înţeles că problema ne priveşte şi pe noi, cei de pe Bătrânul Continent.

    Care e treaba cu NOx? Nu erau mai importante emisiile de dioxid de carbon (CO2)?

    Emisiile de dioxid de carbon sunt cele mai cunoscute, fiindcă sunt cele mai mari, iar unele municipalităţi europene impun anumite taxe pe baza valorilor înregistrate la testele de emisii de CO2. Dar asta nu înseamnă că povestea poluării s-a încheiat aici.

    După cum spun chiar cei de la EPA, există o legătură strânsă între inhalarea emisiilor de oxizi de azot şi înrăutăţirea stării de sănătate a bolnavilor de astm sau cu alte boli respiratorii. Totodată, există o asociere cu decesele premature ale persoanelor care suferă de boli cardiovasculare.

     De ce a durat atât de mult ca problema asta să devină cunoscută la nivel mondial?

    Cei de la Bloomberg scriu că EPA a început o investigaţie în cazul Volkswagen în mai 2014, bazându-se pe datele obţinute la ICCT. După începerea cercetărilor, cele două părţi (EPA şi Volkswagen) au avut mai multe discuţii vreme de câteva luni, iar în cele din urmă, reprezentanţii companiei auto au spus că au găsit problema care cauza emisiile prea mari şi au propus un recall destinat pieţei americane, în urma căruia aproape 500.000 de maşini ale grupului german au primit un update de software şi nimic altceva.

    Înainte de începerea rechemării în service din decembrie 2014, Comisia pentru Resursele Aerului din California (CARB) a testat în laborator câteva modele diesel Volkswagen, iar rezultatele au fost conforme cu limitele legale.

    Dar agenţia californiană a continuat să facă teste şi după recall, iar rezultatele în lumea reală au dezvăluit că emisiile de oxizi de azot erau în continuare mult mai mari decât cele declarate. Drept urmare, CARB a trimis rezultatele testelor către EPA în 8 iulie 2015.

    Analiză realizată de ProMotor

  • Cote obligatorii, sună cunoscut? De data aceasta, femei în conducerile companiilor europene

    Introducerea unor cote obligatorii de femei în consiliile de administraţie ale companiilor este o măsură care îmbunătăţeşte rapid statisticile privind egalitatea de gen. Însă măsura nu este sustenabilă pe termen lung, pentru că fiecare persoană care ajunge în roluri importante de decizie trebuie să îşi câştige locul, indiferent dacă e bărbat sau dacă e femeie, spun specialiştii.

    Dacă în state precum Norvegia sau Franţa aceste cote obligatorii au avut rezultate bune şi au permis accesul femeilor în funcţii de conducere într-un ritm pe care nimeni nu şi l-ar fi închipuit, britanicii încă se gândesc dacă o astfel de măsură este sustenabilă.
    „O femeie care este numită într-o funcţie de conducere trebuie să merite în primul rând să fie acolo, să aibă competenţele cerute, să se potrivească cu echipa şi cu cultura companiei pentru care lucrează, nu să fie aleasă doar pentru că există o cotă obligatorie. Sunt împotriva cotelor, dar trebuie să recunosc că aceste măsuri reuşesc foarte rapid să împingă lucrurile în direcţia pe care ne-o dorim“, a spus Denise Wilson, directorul executiv al Davies Review Women on Boards, o structură independentă creată în urmă cu cinci ani de către guvernul britanic pentru a creşte echilibrul de gen în consiliile de administraţie ale celor mai mari 350 de companii listate (incluse în indicele FTSE).

    De la primul raport Davies din 2011 şi până în prezent, ţinta stabilită iniţial – ca primele 100 de companii listate din Marea Britanie să aibă cel puţin un sfert din locurile din board ocupate de femei – a fost atinsă. Astfel, ponderea femeilor din cele mai mari 100 de companii listate din Marea Britanie a crescut de la 12% la 25% în patru ani, ca urmare a unor ţinte voluntare şi nu obligatorii, marcând un eveniment istoric în viaţa corporaţiilor britanice.

    În România însă, femeile reprezintă 11% din membrii consiliilor de administraţie din cele mai mari companii listate, sub media Uniunii Europene (de 20%), potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Europeană (2014). La poziţii executive în companii însă, femeile din România ocupau o poziţie net favorabilă în Europa (cu o pondere de peste 30% în 2012).

    „Consiliile de administraţie sunt cel mai înalt forum de luare a deciziilor în companii, iar femeile au o problemă să ajungă în CA, în general, dar se pare că în România este şi mai dificil. În plus, tendinţa a fost de scădere“, a explicat Sorana Baciu, preşedintele Professional Women’s Network România (PWN România), organizaţie care reuneşte peste 140 de femei din businessul de pe plan local.
    În timp ce la nivel european se discută despre o directivă care să impună o cotă obligatorie de 40% a participării femeilor în consiliile de administraţie ale firmelor listate, România se confruntă cu o scădere a ponderii acestora.

    Potrivit datelor PWN România pe baza informaţiilor de la Comisia Europeană, România a înregistrat o scădere bruscă de aproape 10 puncte procentuale din octombrie 2010 până în aprilie 2014 a ponderii femeilor în CA-urile firmelor listate. Sunt cotele obligatorii o soluţie pentru îmbunătăţirea prezenţei feminine în boardurile din România?

    „PWN România susţine orice metode sustenabile pentru a promova accesul femeilor la deciziile economice. Cotele sunt numai o cale, dar acestea nu pot conduce la rezultate sustenabile decât dacă sunt însoţite de măsuri sistemice (program de lucru flexibil, grădiniţe şi şcoli cu program prelungit etc). Cotele au rolul de a impune o anumită disciplină în atingerea dezideratului de diversitate, dar pot fi înlocuite de măsuri voluntare implementate sistematic şi monitorizate la cel mai înalt nivel (cum se întâmplă în Marea Britanie, unde Parlamentul monitorizează atingerea unor cote voluntare)“, a mai spus Sorana Baciu.

    Companiile din toată lumea încearcă să găsească tot felul de soluţii voluntare pentru a ajuta femeile să ajungă mai uşor în poziţii de top management, însă în sectoare precum cel al serviciilor juridice, în care se munceşte multe ore, este greu să existe un echilbru bun între viaţa personală şi cea profesională, a precizat Luis de Carlos Bertrán, managing partner în cadrul companiei de avocatură Uria Menéndez din Spania. În ultimii 10 ani, compania sa şi-a îmbunătăţit statisticile referitoare la ponderea femeilor în rândul angajaţilor, iar la recrutare există un procent mai mare al femeilor decât al bărbaţilor recrutaţi; cu toate acestea, numărul femeilor care devin parteneri în companie este scăzut, ponderea lor fiind de 10%.