BusinessMagazin

Tag: iesire

  • Regina Marii Britanii a semnat legea BREXIT. Premierul Theresa May poate începe negocierile de ieşire din UE

    Luni, proiectul de lege privind planul declanşării procedurii Brexit a fost aprobat de Camera Lorzilor.

    Guvernul Theresa May va putea, de acum înainte, să înştiinţeze oficial Bruxellesul, prin activarea unei clauze a Articolului 50 al Tratatului Lisabona, în legătură cu decizia de ieşire din Uniunea Europeană.

    May spunea că va declanşa procesul până la sfârşitul lunii.

    La data de 24 iunie 2016 , cetăţenii Marii Britanii au votat ca ţara să iasă din Uniunea Europeană.

    Brexitul va avea un impact major asupra Marii Britanii, având în vedere că cel mai mare partener va rămâne tot Uniunea Europeană. Practic, Regatul Unit va trebuie să respecte reglementările UE pentru a putea face schimburi de bunuri şi servicii cu bătrânul continent. Concret, chiar dacă se va afla în afara Uniunii Europene, Marea Britanie va fi nevoită să facă diverse schimburi mai degrabă cu Germania decât cu Statele Unite, cu Italia şi nu cu India sau cu Belgia şi nu cu Australia, din simplul fapt că va rămâne constrânsă de factorul geografic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenorul care a transformat o fabrică falimentară într-o companie lider pe piaţa lactatelor

     Anul trecut, Albalact a ajuns lider pe piaţa lactatelor; un rol esenţial au jucat mărcile pe care le-a construit, investiţiile în producţie şi diversificarea portofoliului. După ce peţitorii au bătut ani în şir înaintea crizei la uşa familiei Ciurtin, proprietarii majoritari, a urmat o perioadă de linişte, pe vremea când investitorii nu mai aveau elan.
     
    2015 se dovedeşte a fi momentul în care antreprenorul a primit o ofertă pe gustul său, iar compania va intra în proprietatea grupului francez Lactalis, care a mai cumpărat, în 2008, afacerea Dorna Lactate de la Jean Valvis.
     
    Mai nou, acţionarii Teraplast Bistriţa (TRP), cel mai mare procesator de PVC de pe piaţa locală, au aprobat numirea lui Ciurtin în boardul companiei. Pentru Raul Ciurtin, aceasta ar fi a doua numire în consiliul de administraţie al unei companii, după cea din cadrul Policolor, companie controlată de fondul de investiţii RC2. Fondul de investiţii şi familia Ciurtin au fost şi cei mai mari acţionari ai Albalact înainte de vânzarea companiei către Lactalis, într-o tranzacţie de peste 340 de milioane de lei.
     

    Cel mai mare producător român de lactate se vinde gigantului francez Lactalis, într-o tranzacţie şoc la începutul anului

  • Sturgeon: Scoţia ar putea organiza un referendum privind independenţa în toamna anului 2018

    Sturgeon a spus că toamna anului 2018 ar fi “o perioadă rezonabilă” pentru ca Scoţia să organizeze un alt referendum privind independenţa, odată ce va exista un contur al unui acord privind ieşirea Marii Britanii din UE.

    “În acea perioadă, când va deveni clară schiţa unui acord privind ieşirea Marii Britanii din UE (…) cred că ar fi rezonabil ca Scoţia să aibă această alternativă dacă acesta este drumul pe care vrem să mergem”, a spus Sturgeon.

    Ea a adăugat că nu a fost luată deocamdată nicio decizie cu privire la data unui eventual referendum.

    Majoritatea britanicilor s-au pronunţat la limită în iunie 2016 în favoarea ieşirii din UE, însă cei mai mulţi locuitori ai Scoţiei au votat împotriva Brexit. Liderii scoţieni au semnalat în mai multe rânduri Guvernului Theresa May că ar putea organiza un nou referendum proindependenţă faţă de Marea Britanie, pentru a putea menţine Scoţia în Uniunea Europeană.

  • Metrorex închide nouă staţii de metrou timp de o săptămână. Vezi care sunt staţiile care o să se închidă

    Pe durata implementării proiectului, staţiile cu un singur acces, vor fi închise pe o perioadă de maximum o săptămână. Acestea sunt: Pantelimon, Apărătorii Patriei, Costin Georgian, Pipera, Aurel Vlaicu, Dimitrie Leonida, Tineretului, Basarab şi Constantin Brâncoveanu. Lucrările aferente acestei etape se vor desfăşura în vara acestui an, începând cu luna iunie, când fluxul de călători este scăzut.

    Staţiile Aurel Vlaicu şi Pipera sunt printre cele mai aglomerate din Bucureşti. În 2015, peste 12 milioane de locuitori au trecut prin staţia Aurel Vlaicu, şi peste 10 milioane prin Pipera.

    În staţiile de metrou cu mai multe accesuri, lucrările se vor executa etapizat. Se va închide câte un singur acces până la modernizarea completă a acestuia, după care se va trece la celălalt acces, pentru a se asigura intrarea/ieşirea în staţie.

    Înnoirea sistemului de control – acces presupune înlocuirea liniei actuale de turnicheţi cu porţi de acces batante care facilitează atât intrarea, cât şi evacuarea rapidă a călătorilor în situaţii de urgenţă.

    Noile porţi de acces vor fi dotate atât cu un sistem de citire a benzii magnetice pentru actualele cartele, cât şi cu un sistem de citire a cardurilor contactless. Acesta din urmă va putea fi utilizat după finalizarea lucrărilor de modernizare a sistemului de control – acces din toate staţiile de metrou.

    Totodată, în cadrul proiectului sunt achiziţionate 139 de automate moderne de vândut cartele, care sunt prevăzute să dea rest şi să funcţioneze inclusiv cu POS.

    Lucrările de execuţie pentru modernizarea sistemului de control acces vor începe la sfârşitul acestei luni. Acestea vor fi executate treptat, pentru fiecare acces în parte, şi vor fi corelate în funcţie de fluxurile de pasageri. În cadrul proiectului de modernizare a sistemului de control acces, s-a avut în vedere să nu se execute lucrări simultan în două staţii învecinate.

    Metrorex va lua toate măsurile necesare pentru ca perioada de execuţie a lucrărilor să fie cât mai scurtă, iar impactul asupra călătorilor să fie minim.

    În staţia Republica a fost implementat proiectul pilot pentru efectuarea testelor de funcţionare a echipamentelor de control – acces. Acestea au înregistrat rezultate pozitive.

    Proiectul este finanţat din fonduri europene nerambursabile în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 şi este în valoare de 149,7 milioane de lei, fără TVA.

  • Euro Insol: Uztel a ieşit din insolvenţă, după patru ani de reorganizare

    „Prin hotărârea pronunţată în data de 03.03.2017 Tribunalul Dolj a dispus închiderea procedurii reorganizării judiciare faţă de Uztel SA., constatând îndeplinirea obligaţiilor de plată asumate prin planul de reorganizare”, potrivit documentului citat.

    „Ca urmare a unui management defectuos la 6 septembrie 2010 societatea a fost nevoită să-şi declare starea de insolvenţă. Uztel era într-o vădită incapacitate de plată, acumulând datorii de peste 74 milioane lei. Înregistra restanţe la plata salariilor pe ultimele cinci luni, restanţe către furnizorii de utilităţi şi materii prime. Societatea se confrunta cu o lipsă acută de comenzi ceea ce a condus la încetarea producţiei, neplata impozitelor către bugetul consolidat şi a ratelor către bănci şi firmele de leasing. La data deschiderii procedurii, disponibilităţile băneşti ale societăţii erau de 102.634 lei. Prin implementarea unor măsuri de management adecvate am reuşit să reducem costurile de producţie, să redefinim şi să optimizăm fluxurile şi procesele de producţie”, a declarat Remus Borza, fost practician coordonator al Euro Insol, administratorul judiciar al Uztel S.A..

    „Pe perioada derulării planului de reorganizare, ianuarie 2013-februarie 2017, Uztel a reuşit să-şi plătească atât creditorii înscrişi în tabelul definitiv de creanţe, cât şi creanţele curente către furnizori, salariaţi şi bugete. În reorganizare, Uztel a făcut plăţi de peste 430 milioane lei”, a adăugat Remus Borza.

    Uztel reprezintă prima subsidiară din Europa a colosului industrial american Standard Oil Company. În 1904 se înfiinţează la Ploieşti Compania Româno-Americană, fiind primul producător de echipament petrolier din Europa. În anul 1950, Ateliere mecanice ale Societăţii Româno Americane au devenit compania UZTEL. În anul 2004, UZTEL S.A. a fost privatizată.

  • Theresa May avertizează Scoţia asupra riscului destrămării Marii Britanii din cauza Brexit

    Theresa May a criticat dur Partidul Naţional Scoţian (SNP), al premierului Scoţiei, Nicola Sturgeon, acuzând formaţiunea că are o “obsesie” pentru independenţă, punând în pericol viitorul Marii Britanii.

    “Ştim cu toţii că SNP nu va înceta niciodată să distorsioneze adevărul şi realitatea în efortul de a denigra Marea Britanie şi în continuarea obsesiei pentru independenţă”, a declarat Theresa May, potrivit site-ului agenţiei Reuters, la o reuniune a Partidului Conservator desfăşurată în Glasgow.

    “În contextul în care Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană, vom configura un nou rol al nostru în lume, iar puterea şi stabilitatea naţiunii noastre unite vor deveni mai importante. Trebuie să profităm de această oportunitate pentru a consolida unitatea Marii Britanii, deoarece uniunea de care ne pasă nouă nu este un simplu artefact constituţional”, a subliniat Theresa May.

  • Răsturnare de situaţie în Marea Britanie: Camera Lorzilor respinge planul Brexit prezentat de Guvern, cerând protejarea cetăţenilor UE

    În favoarea amendamentului au votat 358 de membri ai Camerei Lorzilor, în timp ce 256 s-au pronunţat împotrivă, în ceea ce este prima înfrângere suferită de Guvernul Theresa May.
     
    Guvernul Theresa May speră să declanşeze procedura de ieşire din UE în luna martie. Planul prezentat în acest sens, care nu includea o clauză de protejare a imigranţilor din ţări europene aflaţi în Marea Britanie, a fost aprobat recent de Camera Comunelor, unde Guvernul este susţinut de o majoritate. Acum, planul va fi retrimis în Camera Comunelor.
     
    Harriet Harman, un membru laburist al Camerei Comunelor, a salutat poziţia Camerei Lorzilor. “Salut decizia Camerei Lorzilor de protejare a cetăţenilor UE. (…) Îndemn premierul să nu încerce să elimine acest amendament pentru a nu prelungi situaţia incertă deranjantă pentru cei trei milioane de cetăţeni UE care aduc o contribuţie atât de importantă în ţara noastră”, a subliniat deputatul Partidului Laburist (de opoziţie).
     

  • Ultima linie de apărare

    „Pentru noi, România este o ţară în creştere şi foarte interesantă. Am înregistrat plusuri semnificative în Europa în ultimii ani, şi alături de acea creştere am început să dezvoltăm o reţea”, spune Christian Hentschel, senior vice president al Palo Alto Networks. „România este una din ţările în care facem afaceri de ceva vreme; cu toate acestea, am început în urmă cu aproximativ un an să aducem oameni, să construim o echipă.”

    Palo Alto Networks are peste 35.000 de clienţi din peste 140 de ţări; printre acestea se numără 85 de companii din Fortune 100. În 2016, veniturile companiei au crescut cu 49% faţă de anul precedent, ajungând la 1,4 miliarde dolari. Listată la bursă în anul 2012, compania a fost numită de către institutul Gartner lider de piaţă pe segementul firewall între anii 2011 şi 2015.

    „Am avut recent un eveniment în România şi am fost plăcut impresionat atât de numărul de parteneri prezenţi, cât şi de interesul arătat. Astăzi, când mă uit la ceea ce facem noi – suntem compania de securitate cibernetică cu cea mai rapidă creştere în acest moment – se vede că oferim soluţii pe care le distribuim în majoritatea sectoarelor, destinate reţelelor, cloudului şi terminalelor (inclusiv staţii de lucru, stickuri USB sau hard diskuri externe, n.red.)”, spune Hentschel. România este parte a Uniunii Europene şi prin urmare intră sub incidenţa anumitor regulamente, aşa cum este şi GDPR – drept urmare, situaţia de aici este similară cu ceea ce se vede în alte state din Europa. „Cerinţele sunt destul de similare la nivel european. Ceea ce văd diferit în România este deschiderea şi gradul mare de conştientizare referitor la ceea ce s-a schimbat din punct de vedere tehnologic. În multe cazuri, clienţii sunt conştienţi că tot ceea ce deţin azi nu va fi neapărat suficient pentru viitorul apropiat.”

    Pentru a răspunde ameninţărilor la adresa securităţii cetăţenilor şi companiilor din UE, Comisia Europeană a prezentat în 2012 un pachet de acte legislative privind reforma normelor UE în materie de protecţie a datelor, care are rolul de a adapta Europa la era digitală. Pachetul de reformă a fost adoptat de Parlamentul European la 14 aprilie 2016 şi cuprinde două instrumente: Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) şi Directiva privind protecţia datelor pentru sectoarele poliţiei şi justiţiei penale. Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) adoptat de Comisia Europeană va intra în vigoare din 25 mai 2018 şi ar trebui să pună capăt fragmentării actuale a normelor UE în materie de protecţie a datelor. În acelaşi timp, pachetul de reformă va crea cadrul implementării unor politici de securitate care să protejeze datele sensibile şi care sunt conforme cu GDPR.

    Ceea ce s-a schimbat în ultimii ani, explică Christian Hentschel, este că securitatea cibernetică a devenit o piaţă de desfacere. „Poţi să mergi şi să comanzi un atac, dacă vrei; e o piaţă de multe miliarde de dolari, prin urmare oamenii câştigă mulţi bani din asta. E o schimbare majoră, pentru că în trecut aveai indivizi care încercau să dezvolte malware (software maliţios – n.red.) sau să pornească un atac, dar astăzi vorbim de organizaţii bine finanţate, foarte capabile, care pot să se folosească de toată tehnologia disponibilă în era digitală. Totul este disponibil acum, întrebarea este cât de mult eşti dispus să investeşti şi cât timp vrei să acorzi unui atac.”

    Pe de altă parte, explică managerul de la Palo Alto Networks, clienţii nu mai pot răspunde manual unor atacuri automatizate, aşa cum sunt cele de azi. „Clienţii caută acum platforme sau soluţii care să consolideze mai multe funcţii în zona de securitate, să poată corela informaţiile disponibile în lumea securităţii şi să poată alterna răspunsurile în cazul unui atac.”

    ntschel.

  • Una dintre cele mai mari universităţi din Anglia vrea să se mute în altă ţară europeană

    Prestigioasa universitate vrea să-şi deschidă o filială, pentru prima dată în istoria sa de 700 de ani, în Franţa pentru a rămâne ancorată în Uniunea Europeană şi după ieşirea Marii Britanii din UE, informează The Independent.

    Principala grijă a conducerii prestigioasei universităţi este că va rămâne fără fonduri europene pentru programele sale educaţionale, dar şi că va pierde studenţi străini.

    Autorităţile franceze au confirmat că lucrează cu reprezentanţii Oxford în legătură cu o deschidere a unei filiale în ţară. Potrivit Daily Telegraph, dacă se va deschide o filială acolo, universitatea va continua să primească finanţări din partea UE chiar şi după Brexit. Dacă totul merge conform planului atunci la noul campus din Paris vor începe lucrările în 2018. 

     

  • Una dintre cele mai mari universităţi din Anglia vrea să se mute în altă ţară europeană

    Prestigioasa universitate vrea să-şi deschidă o filială, pentru prima dată în istoria sa de 700 de ani, în Franţa pentru a rămâne ancorată în Uniunea Europeană şi după ieşirea Marii Britanii din UE, informează The Independent.

    Principala grijă a conducerii prestigioasei universităţi este că va rămâne fără fonduri europene pentru programele sale educaţionale, dar şi că va pierde studenţi străini.

    Autorităţile franceze au confirmat că lucrează cu reprezentanţii Oxford în legătură cu o deschidere a unei filiale în ţară. Potrivit Daily Telegraph, dacă se va deschide o filială acolo, universitatea va continua să primească finanţări din partea UE chiar şi după Brexit. Dacă totul merge conform planului atunci la noul campus din Paris vor începe lucrările în 2018.