BusinessMagazin

Tag: identificare

  • Noua ofertă a comerciantului isteţ: te uiţi şi cumperi ce vezi cu ochii

    Aceasta pare să fie întrebarea de la care diverse companii producătoare de software au pornit în crearea unor aplicaţii ce se folosesc de tehnologie de recunoaştere vizuală pentru a permite identificarea hainelor după fotografii şi îndrumarea utilizatorului spre magazine care au la vânzare produsele respective.

    Printre aceste firme, scrie the Guardian, se numără Snap Fashion, Cortexica, Slyce ori Style-Eyes, care colaborează cu magazine de îmbrăcăminte, creând aplicaţii ce îndrumă utilizatorii spre articolul căutat sau unul similar, la diferite preţuri, iar experţii în domeniu susţin că nu este departe momentul când identificarea va funcţiona direct cu materiale video.

  • Grupurile de firme româneşti totalizau 5.689 în 2012, multinaţionalele erau de circa 6 ori mai multe

     “În România, în anul 2012, au fost identificate 37.407 grupuri de întreprinderi, din care 5.689 de grupuri rezidente şi 31.718 de grupuri de întreprinderi multinaţionale (102 controlate din interior, respectiv 31.616 controlate din străinătate)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Majoritatea grupurilor de întreprinderi rezidente sunt constituite din două sau trei întreprinderi.

    În anul 2012, 15% din grupurile de întreprinderi identificate în România erau rezidente, iar 90% dintre acestea aveau două sau trei întreprinderi.

    Cea mai mare parte a grupurilor de întreprinderi din România îşi desfăşoară activitatea în comerţ, industria prelucrătoare sau construcţii.

    Totodată, cel mai mare procent de grupuri de întreprinderi au fost identificate în secţiunea comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (28%), industria prelucrătoare (14%) şi construcţii (11%).

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Ponta: Am găsit 70 de taxe pe care le putem scoate într-o singură zi fără să sufere bugetul de stat

     “Am găsit 70 de taxe pe care le putem scoate într-o singură zi fără să sufere bugetul de stat, dar care ne ajută să nu mai înnebunim oamenii cu 70 de proceduri şi 70 de drumuri birocratice”, a spus Ponta, în şedinţa de guvern, adăugând, într-o discuţie cu ministrul Finanţelor, că el crede că mai pot fi găsite încă 30-40 taxe care pot fi eliminate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum recunoşti profilul “concursomanului” de Facebook

     Aparent utilizator de Facebook normal, “concursomanul”  foloseşte de fapt aceasta retea de socializare ca pe un mijloc de a participa la cat mai multe concursuri, potrivit unui studiu realizat de Starcom MediaVest. In medie, un concursoman distribuie peste 20 de postari pe zi, recordul fiind de 35. Nu are preferinte fata de brand-uri si nici nu manifesta loialitate. Uneori o intreaga familie s-ar implica In concursuri pentru a maximiza sansele de castig.

    Intr-o saptamana obisnuita, concursomanul participa de la patru pana la 60 de concursuri si se lauda pe Facebook cu castigurile lui (dand share la postarile care il desemneaza castigator). Unii dintre concursomani chiar se straduiesc sa-si consolideze profilurile (ajungand pana la 2000 de prieteni si chiar follower-i), dar continutul pe care il distribuie are in medie intre 0 si 3 like-uri.  

    Aproape jumatate dintre cei care urmaresc brand-urile pe Facebook nu au intentia de a le cumpara. Totodata, ei prefera in cea mai mare masura activarile care nu implica mult efort: competitiile like&share fotografie + castig (80%), competitii like + castig (66%), competitii raspuns + castig (52%), acceseaza aplicatia + castig (59%), creeaza continut audio/video + castig (3%).

    Exista categorii in care numarul fanilor dedicati este depasit de cel al fanilor interesati de concursuri (dulciuri & snack-uri, bauturi racoritoare si bere). Totusi, concursomanii sunt cei care raspandesc mesajul brand-ului pe Facebook intr-o masura mai mare decat fanii dedicati, acestia fiind mai degraba interesati de postarile informative ale brand-urilor. Astfel, mesajul de brand ajunge sa fie propagat de fani interesati de beneficii materiale, utilizatori care sustin chiar si brand-uri care sunt in competitie. In fata altor utilizatori de Facebook isi pierd asadar credibilitatea.

  • Manolescu, Ministerul Finanţelor: Ne întâlnim azi cu transportatorii să vedem cum le putem restitui o parte din acciză

     “Va fi astăzi o discuţie la ora 12:00 cu transportatorii pentru a identifica o metodă prin care această restituire să poată fi efectuată. Pe baza discuţiilor de ieri reprezentanţii transportatorilor au spus că există situaţii în alte state unde o parte din acciză se restituie în anumite condiţii, iar pe parcursul zilei de astăzi vom avea discuţii tehnice să vedem cum se aplică anume în alte state pentru a putea implementa în România un mecanism similar. Dar nu s-a ajuns încă la o decizie vizavi de cuantumul acestei sume sau de modalitate”, a afirmat Manolescu, prezent la o conferinţă pe teme fiscale.

    El a arătat că discuţia a apărut miercuri, aşa cum a anunţat premierul Victor Ponta, iar metoda identificată de transportatori va fi dicutată la întâlnirea de joi.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Opinie Dragoş Pătroi: Suprafiscalizarea sărăciei sau subimpozitarea bogăţiei?

    DRAGOŞ PĂTROI, consultant fiscal, cadru universitar asociat la ASE Bucureşti

    Cu toată inflaţia de analişti economici – mulţi dintre ei care nici măcar nu au ţinut în mână Codul fiscal, darămite să-l fi citit – nu am auzit până acum analize pertinente legate de cauzele reale, pe fond, ale evaziunii fiscale şi, implicit, de posibilităţile de circumscriere a acestui fenomen în limite controlabile.

    Dincolo de promisiunile politicianiste omniprezente la şezătorile mediatice referitoare la cine reuşeşte să aducă mai mulţi bani la bugetul statului, estimarea unor venituri prin legea bugetului de stat superioare celor efectiv realizate la finalul anului a fost o constantă a ultimilor ani.

    Cum putem numi asta, optimism sau autism în raport cu realităţile economice? Spre exemplu, în anul 2013, veniturile estimate au fost de 98.182 mld. lei, iar cele efective de 88.738 mld. lei. E adevărat, şi cheltuielile efective (de 106.256 mld. lei) au fost inferioare celor estimate (de 116.359 mld. lei), dar discrepanţa venituri – cheltuieli ne arată practic că putem supravieţui (ca stat) sub 300 de zile / an fără a apela la împrumuturi. Evident, acest fapt induce o formă de presiune fiscală, generată de necesitatea procurării de noi resurse financiare publice.

    Iar această presiune fiscală se va materializa prin impozitarea – în termeni populari – a tot ce mişcă. Iar aici apare a doua greşeală strategică: nu există o limită inferioară de venit sub care să nu ne intereseze dacă se colectează sau nu impozite şi taxe (chiar dacă instituirea şi colectarea acestora este prevăzută prin legislaţia fiscală). Practic, nu este identificat un nivel critic al veniturilor sub care activitatea fiscală de gestionare şi colectare a impozitelor devine ineficientă economic, fiind mai costisitoare decât valoarea impozitelor prelevate către buget.

    În mod subsecvent celor prezentate mai sus, combinaţia paradoxală a unor elemente de asimetrie şi volatilitate normativă (iar aici mă refer, în special, la lacunele şi inconsistenţa permisivă a unor texte de lege) cu ineficienţe de natură instituţională în combaterea marii evaziuni fiscale (indiferent că vorbim de incompetenţă sau de corupţie) va deplasa demersurile organelor fiscale în colectarea impozitelor şi taxelor către o atitudine facilă şi anacronică, de tip fanariot. Mai pe româneşte spus, colectăm de la cine putem, ceea ce va conduce – implicit – la o repartizare inegală şi, mai ales, inechitabilă a sarcinii fiscale.

    În fine, în strategia de limitare a fenomenului evazionist am impresia că se pierde din vedere însăşi definiţia pe fond a acestuia: sustragerea de la declarare şi impozitare a veniturilor. În acest sens, cred că ar trebui încurajat fenomenul de declarare şi, implicit, de introducere în sfera de fiscalizare a acestor venituri. Cum? Extrem de simplu, printr-o impozitare în cote regresive pe tranşe de venit. Cu cât obţii venit (ca persoană fizică) sau profit (ca firmă) mai mare, cu atât impozitul să fie mai mic (repet, pe tranşe de venit, astfel încât şi bogatul, şi săracul să plătească acelaşi impozit pentru acelaşi venit).

    Concluzia, din punctul meu de vedere, e destul de simplă: decât să supraimpozităm sărăcia, chiar şi dincolo de limita de subzistenţă, mai bine (sub)impozităm bogaţia. Evident, la un nivel stimulativ din punctul de vedere al conformării voluntare, că doar trebuie recompensată şi capacitatea de a genera venituri suplimentare peste medie. Desigur, acest fapt poate inflama spiritele în rândurile clasei muncitoare, dar îmi place să cred că dictatura clasei proletare a rămas doar o noţiune din manualele de istorie.

    Cine ar pierde în acest caz? În mod sigur, beneficiarii banilor negri, cei care acordă protecţie contra cost şi în afara legii. Iar cei care fac bani vor prefera să plătească impozite decente, atâta timp cât sumele mari de bani sunt impozitate la un nivel care face nestimulativă plata unor „comisioane„, mai ales comparativ cu riscurile asociate în cauză. La urma urmei, pragmatic vorbind, totul se reduce la o problemă de costuri, nu?

  • Un singur tip de încărcător pentru toate telefoanele mobile comercializate în UE, peste trei ani

    Propunerea legislativă, care a fost deja agreată informal cu Consiliul de Miniştri, a fost aprobată cu 550 de voturi pentru, 12 împotrivă şi 8 abţineri. Noul act normativ va trebui să fie aprobată formal de Consiliu, iar statele membre vor avea apoi doi ani la dispoziţie să transpună regulile în legislaţia naţională, iar producătorii vor avea un an pentru a implementa noile reguli.

    “Sunt foarte încântată că am agreat introducerea unui încărcător comun. Acesta serveşte intereselor consumatorilor şi mediului în egală măsură. Va pune capăt mormanelor de încărcătoare şi la 51 000 de tone de deşeuri electronice în fiecare an”, a spus raportorul Barbara Weiler (S&D, DE).

    Propunerea de directivă prezintă reguli armonizate pentru punerea pe piaţă a echipamentelor radio, inclusiv telefoane celulare, chei de maşini şi modemuri. Regulile au ca scop să ţină pasul cu numărul şi varietatea tot mai mari ale echipamentelor radio şi să asigure faptul că acestea nu interferează unele cu altele, respectând totodată cerinţe importante privind sănătatea şi siguranţa.

    Deputaţii au cerut un efort reînnoit de dezvoltare a unui încărcător comun pentru unele categorii de echipamente radio, mai ales telefoane mobile, întrucât acest lucru ar simplifica utilizarea şi ar reduce costurile şi deşeurile inutile.

     Ei au modificat propunerea legislativă pentru a stipula că posibilitatea de a lucra cu încărcătoare comune va fi o cerinţă esenţială pentru echipamentele radio. Cu toate acestea, Comisia Europeană va decide care echipamente radio specifice vor fi obligate să îndeplinească această cerinţă.

    Deputaţii au mai susţinut şi prevederile din directivă care vor conferi autorităţilor instrumente suplimentare de supraveghere a pieţei pentru a identifica echipamentele radio care nu respectă noile reguli de siguranţă.

    Pe baza informaţiilor oferite de statele UE şi după o evaluare atentă, Comisia Europeană va identifica acele categorii de echipamente care vor necesita înregistrare înainte de a putea fi puse pe piaţă. O bază de date similară este deja operaţională în SUA.

  • Ce spune ministrul Agriculturii despre carnea alterată: Probabil este din zona de evaziune. Nu cred să fi ajuns la vânzare

     “Este puţin probabil ca marfa să fi ajuns să fie pusă în vânzare. Se desfăşoară deja o acţiune a Direcţiei Antifraudă. S-au identificat anumite cantităţi. Probabil că provine din zona de evaziune fiscală şi controalele au fost eludate”, a spus ministrul Daniel Constantin.

    Anchetatorii fac percheziţii, miercuri, la peste 100 de adrese din Capitală şi din mai multe judeţe, în cazul unei reţele ai cărei membri sunt suspectaţi de evaziune fiscală şi spălare de bani, după ce ar fi livrat în magazine tone de produse din carne alterată.

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile, făcute de procurorii DIICOT, vizează membrii unei grupări organizate suspectate de evaziune fiscală, spălare de bani şi punere în circulaţie de produse alterate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou test de sânge poate depista dacă o persoană va avea Alzheimer

    Studiile au început cu recoltarea de sânge de la 525 de voluntari sănătoşi, cu vârste de peste 70 de ani. Trei ani mai târziu, oamenii de ştiinţă au comparat un grup de 53 de voluntari care dezvoltaseră simptomele bolii Alzheimer cu un alt grup de 53 de voluntari sănătoşi. În urma acestei analize, cercetătorii au descoperit zece markere aflate în celulele bolnave, relatează Businessinsider.com.

    Testul este o premieră absolută, fiind primul care poate să “prezică” dacă boala se va instala în organismul pacientului.  “Acest test oferă posibilitatea de a identifica persoanele cu risc crescut de Alzheimer şi poate schimba modul în care pacienţii, familiile acestora şi doctori vor gândi strategia de combatere a bolii”, a declarat Howard Federoff, profesor de neurologie în cadrul Universităţii Georgetown din Washington.

    Omul de ştiinţă a menţionat că medicamentele produse până în prezent, destinate bolnavilor de Alzheimei, au eşuat deoarece condiţia pacientului era identificată prea târziu.

  • Florin Georgescu îşi apără “electorata”, criticată dur de Băsescu

     “În opinia mea relansarea creditării se poate face, în prezent, pe segmentul populaţiei prin refinanţare ca instrument de majorare fără consecinţe negative a venitului disponibil. Dacă în perioada de boom economic s-a practicat, uneori, refinanţarea destinată unor cheltuieli, în multe cazuri fără o necesitate stringentă, acum, în perioada de convalescenţă de după criză, se impune practicarea unei «refinanţări de necesitate»”, a spus Florin Georgescu, într-o opinie legată de acest subiect transmisă Ziarului Financiar.

    El a arătat că refinanţarea debitorilor bun-platnici, în condiţiile lipsei de încredere a mediului bancar faţă de noii clienţi persoane fizice şi juridice, precum şi a supraîndatorării acestora din urmă, constituie o soluţie pentru relansarea creditării pe baze sănătoase, implicit majorarea venitului disponibil al consumatorilor şi dinamizarea creşterii economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro