BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Veşti bune pentru salariaţi: Angajaţii care vor avea parte de o minivacanţă de patru zile săptămâna viitoare

    Săptămâna viitoare, românii care lucrează la stat vor avea parte de o nouă minivacanaţă de patru zile, ca urmare a faptului că urmează sărbătorirea zilei de 1 mai (joi – Ziua Muncii), iar aceştia ai şi ziua liberă de 2 mai 2025 care urmează să facă punte cu ziua de 1 mai şi weekendul 3-4 mai.

    În anul 2025 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, prevede 17 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 17 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 13 pică în timpul săptămânii. Deoarece 4 dintre cele 17 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 13 zile libere.

    Zilele libere, care urmează în anul 2025 sunt

    1 mai (joi – Ziua Muncii);

    8 – 9 iunie (duminică şi luni) – Rusalii

    15 august (vineri – Sfânta Maria);

    30 noiembrie (duminică – Sfântul Andrei);

    1 decembrie (luni – Ziua Naţională a României);

    25 şi 26 decembrie (joi şi vineri – prima şi a doua zi de Crăciun).

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

  • Bursă. Guvernul a adoptat proiectul de OUG privind pensiile private pentru aderarea la OCDE. Comisioanele din Pilonul II vor fi corelate cu performanţele fondurilor

    Guvernul României a adoptat astăzi o Ordonanţă de Urgenţă care reprezintă un pas important în direcţia realizării obiectivului strategic de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), asumat prin actualul program de guvernare.

    Demersul vine în urma evaluării contribuţiei României la procesul de aderare, realizată de grupul de lucru pentru pensii private al OCDE, în cadrul reuniunii din 11 iunie 2024, potrivit unui raport al Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    „Actul normativ adoptat de Guvern vizează modificări ale cadrului legislativ care guvernează piaţa pensiilor private în ceea ce priveşte, în principal:

    • flexibilizarea limitelor de investiţii, conform recomandărilor OCDE;

    • posibilitatea ca fondurile de pensii să investească în active tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate din ţările membre OCDE;

    • oferirea posibilităţii participanţilor de a alege fondul de pensii în funcţie de nivelul de risc dorit şi luarea în considerare a implementării unor strategii prin intermediul cărora portofoliul de investiţii este adaptat în funcţie de vârsta participantului (ex: fonduri care ajustează automat riscul investiţiilor pe măsură ce participantul se apropie de vârsta pensionării)”, scrie ASF.

    Modificarea prevederilor referitoare la investiţii, respectiv crearea posibilităţii de investire în active emise/tranzacţionate în state aderente la codurile de liberalizare şi flexibilizarea limitelor de investiţii, conform recomandărilor OCDE, are în vedere mobilizarea investiţiilor pentru a finanţa creşterea şi inovarea. Atât flexibilizarea investiţiilor, cât şi diversificarea ariei de investire vor avea un impact stimulator asupra dezvoltării pieţelor de capital.

    Administratorii fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II) şi ai fondurilor de pensii facultative (Pilonul III) vor putea aloca până la 10%, respectiv 15% din active în titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare din România sau din alte ţări. Astfel, prin creşterea limitei de expunere în aceste instrumente financiare, se creează premisele dezvoltării pieţei locale şi finanţării economiei.

    „Adoptarea acestui proiect legislativ marchează un moment de referinţă pentru evoluţia sistemului de pensii private din România şi pentru parcursul nostru către aderarea la OCDE. Recomandările formulate de experţii internaţionali reflectă o evaluare riguroasă a progreselor înregistrate până acum, dar şi a paşilor necesari pe care trebuie să-i parcurgem în perioada următoare. Suntem pregătiţi să consolidăm supravegherea bazată pe riscuri şi să susţinem un cadru de reglementare modern, flexibil şi transparent, în beneficiul tuturor participanţilor la fondurile de pensii private”, spune Alexandru Petrescu, Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Evaluarea OCDE a subliniat atât angajamentul ţării noastre de a adopta instrumentele juridice ale OCDE, cât şi alinierea politicilor şi practicilor naţionale la cele mai bune standarde internaţionale în domeniul pensiilor private.

    Printre aspectele apreciate de experţii OCDE se numără organizarea sistemului de pensii pe mai mulţi piloni, cu scopul reducerii riscurilor, un cadru legislativ clar pentru funcţionarea fondurilor de pensii şi a administratorilor acestora, existenţa unei guvernanţe solide şi a angajamentului ASF privind supravegherea riguroasă a sistemului de pensii private, dar şi corelarea comisioanelor din Pilonul II cu performanţele fondurilor.

    Ordonanţa de Urgenţă adoptată astăzi de Guvern, pe baza recomandărilor făcute de experţii OCDE, modifică şi completează prevederile Legii nr. 411/2004, ale Legii nr. 204/2006, precum şi ale Legii nr. 1/2020.  Alte modificări legislative aduse prin OUG adoptată vizează:

    • Introducerea codurilor de liberalizare ale OCDE – mişcările de capital şi operaţiunile curente invizibile ca instrumente juridice de referinţă;

    • Extinderea accesului pe piaţă pentru administratorii şi instituţiile de credit din statele membre OCDE;

    • Simplificarea condiţiilor de acces la pensia facultativă, prin eliminarea cerinţei unui număr minim de contribuţii;

    • Consolidarea capacităţii de supraveghere a ASF, în vederea protejării intereselor participanţilor şi a stabilităţii pieţei.

    „Prin aceste măsuri, România îşi consolidează angajamentul de a alinia sistemul de pensii private la cele mai înalte standarde internaţionale şi de a proteja în mod eficient interesele contribuabililor. Adoptarea acestei ordonanţe contribuie semnificativ la apropierea de aderarea la OCDE, obiectiv major al politicii externe româneşti”, transmite ASF.

  • Nicuşor Dan critică Guvernul: cheltuielile statului şi salariile funcţionarilor au crescut

    Mesajul a fost trimis pe Facebook.

    „La finalul anului trecut, coaliţia stabilităţii PSD-PNL înfiinţa, după modelul administraţiei Trump, un departament de eficienţă guvernamentală pentru reducerea cheltuielilor statului. A rămas pe hârtie, fără angajaţi şi fără nici o activitate, ca mai toate proiectele grandioase ale acestei coaliţii. Iar cheltuielile statului au crescut, precum au crescut şi salariile funcţionarilor din Guvern cu sporuri noi”, a scris Nicuşor Dan.

    Candidatul independent îl critică şi pe candidatul alianţei de guvernare.

    „În programul prezidenţial al domnului Crin Antonescu – lider informal al Coaliţiei cum l-a numit premierul Ciolacu – observ din nou cu uimire cum e vândută aceeaşi idee, practic a doua oară, doar cu numele schimbat în Platforma naţională pentru eficienţa statului”. Da, cheltuielile statului trebuie reduse urgent, România nu-şi mai permite o asemenea risipă şi un deficit bugetar de aproape 8% din PIB. Însă modul în care această coaliţie doar se face că taie cheltuielile, şi cu cealaltă mână creşte taxele plătite de antreprenori este un scandal. Ca preşedinte în primul rând vreau să terminăm cu promisiunile populiste niciodată respectate pentru că acest lucru duce la neîncrederea oamenilor în instituţiile statului şi fără încredere nu ne putem dezvolta. Populismul de stat naşte populism electoral şi apoi dezamăgire”, a precizat Nicuşor Dan.

  • Veşti bune pentru salariaţi: Angajaţii vor avea parte de o minivacanţă de patru zile săptămâna viitoare

    Săptămâna viitoare, românii care lucrează la stat sau la privat, vor avea parte de o minivacanţă de patru zile, ca urmare a faptului că urmează sărbătorirea Paştelui. Astfel, ziua de 18 aprilie (vineri) va fi zi liberă cu ocazia sărbătorii Vinerea Mare a Paştelui , ziua de 20 aprilie este sărbătorit Paştele Ortodox va fi liberă pentru că este duminică, ziua de 21 aprilie este a doua zi de Paşte care va fi considerată, de asemenea, liberă.

    În anul 2025 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, prevede 17 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 17 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 13 pică în timpul săptămânii. Deoarece 4 dintre cele 17 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 13 zile libere.

    Zilele libere, care urmează în anul 2025 sunt

    18 aprilie  (vineri) – Vinerea Mare

    20 – 21 aprilie (duminică şi luni) – Paştele

    1 mai (joi – Ziua Muncii);

    8 – 9 iunie (duminică şi luni) – Rusalii

    15 august (vineri – Sfânta Maria);

    30 noiembrie (duminică – Sfântul Andrei);

    1 decembrie (luni – Ziua Naţională a României);

    25 şi 26 decembrie (joi şi vineri – prima şi a doua zi de Crăciun).

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

  • Guvernul maghiar ar vrea să contracteze un împrumut gigant de 10 miliarde de euro de la SUA, Japonia, China sau Qatar

    Alegerile din 2026 se apropie, iar premierul maghiar Viktor Orban şi partidul său Fidesz nu mai conduc în sondaje, parţial din cauza problemelor economice.

    Pentru a trece peste acest impas, guvernul maghiar este pregătit să ia un împrumut gigant de 10 miliarde de euro, încercând să găsească surse din SUA, Qatar, China şi Japonia, potrivit Daily News Hungary.

     

  • Guvernul cere companiei naţionale Transelectrica să distribuie cel puţin 90% din profit acţionarilor, peste 500 mil. lei

    Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica (simbol bursier TEL) a anunţat miercuri seară la Bursa de Valori Bucureşti că Secretariatul General al Guvernului, acţionarul majoritar, a solicitat repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net din 2024, comparativ cu aproximativ 26% cât a fost propunerea consiliului de administraţie.

    „Mandatarea reprezentanţilor statului în Adunarea Generală a Acţionarilor/Consiliul de Administraţie, după caz, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru repartizarea unei cote de minim 90% din profitul net realizat al anului 2024 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat, în vederea ducerii la îndeplinire a prevederilor acestuia”, este cerinţa statului.

    Transelectrica va completa ordinea de zi a şedinţei AGOA anuală, convocată pentru data de 29 (30) aprilie 2025. Compania a propus investitorilor distribuirea unor dividende de 155,4 mil. lei din profitul contabil de 585,9 mil. lei al anului trecut, rămas după deducerea impozitului pe profit. Dividendul brut de 2,12 lei pe acţiune presupune un randament de aproximativ 5%, conform calculelor realizate de ZF. Acţionarii vor fixa în acelaşi timp data ex dividend (5 iunie), data de înregistrare (6 iunie) şi data plăţii (26 iunie).

    În urma mandatării din partea Secretariatului General al Guvernului, compania ar urma să distribuie peste 527 de milioane de lei acţionarilor, adică un dividend brut de aproximativ 7,2 lei pe acţiune. Compania este evaluată la 2,9 mld. lei şi este controlată în proporţie de 58,7% de statul român, prin Secretariatul General al Guvernului. Acţiunile TEL înregistrează o creştere de 5,3% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 31,4 mil. lei, arată datele BVB.

     

  • Guvernul a aprobat modificarea legislaţiei privind guvernanţa corporativă, stabilind criterii mai clare pentru numirea conducerii companiilor de stat, legate inclusiv de studii şi experienţa profesională

    Guvernul a aprobat marţi proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea legislaţiei privind guvernanţa corporativă, stabilind criterii mai clare pentru numirea conducerii  companiilor de stat, legate inclusiv de studii şi experienţa profesională.

    Noile reguli sunt prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 187/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi pentru abrogarea unor dispoziţii din acte normative.

    Potrivit actului normativ,  Guvernul a aliniat legislaţia privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice la cerinţele Comisiei Europene şi în acord cu necesitatea implementării unui cadru clar şi transparent pentru selecţia şi mandatul administratorilor acestor entităţi.

    Noile reglementări adoptate prin Ordonanţa de Urgenţă urmăresc creşterea transparenţei şi reducerea dependenţei întreprinderilor publice de subvenţiile bugetare.

    Aceste reglementări au fost finalizate în cadrul dialogului între Secretariatul General al Guvernului, Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice şi reprezentanţii Comisiei Europene.

    Comisia Europeană a suspendat în octombrie 2024 plata unor fonduri PNRR, pe cererea de plată nr. 3, printre motive fiind modalitatea de numire a conducerii companiilor de stat din energie şi a Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

    Cele mai relevante modificări aduse prin OUG:

    ►Membrii comisiilor de selecţie şi nominalizare nu se pot afla în raporturi juridice de coordonare sau subordonare ierarhică cu candidaţii înscrişi la procedura de selecţie şi nominalizare. Dacă există astfel de situaţii, conducătorul autorităţii publice tutelare va dispune înlocuirea membrilor aflaţi în incompatibilitate.

    ►Pentru creşterea profesionalizării managementului, a fost introdusă reglementarea expresă privind absolvirea studiilor superioare cu diplomă de licenţă, atât pentru conducătorii AMEPIP, cât şi pentru membrii consiliilor de administraţie şi de supraveghere.

    ►Preşedintele şi vicepreşedinţii AMEPIP trebuie să aibă cel puţin diplomă de licenţă şi minimum 10 ani de experienţă profesională în domeniul economic sau financiar, de management sau juridic, dintre care cel puţin 7 ani în funcţii de conducere executivă în companii sau în funcţii de conducere în administraţia publică, unde au exercitat atribuţii de conducere sau supraveghere asupra unor întreprinderi publice.

    ►În cazul membrilor consiliilor de administraţie şi de supraveghere, aceştia trebuie să aibă studii superioare finalizate cel puţin cu diplomă de licenţă şi experienţă în domeniul ştiinţelor inginereşti, economice, sociale, juridice sau în domeniul de activitate al respectivei întreprinderi publice de minim 7 ani.

    ►Membrii consiliului de administraţie nu vor putea cumula calitatea de membru cu cea de salariat al întreprinderii publice. Dacă administratorii sunt desemnaţi dintre salariaţii întreprinderii publice, contractul individual de muncă va fi suspendat pe perioada mandatului.

    ►La regiile autonome şi întreprinderi publice-societăţi, în cazul candidaţilor pentru alegerea membrilor CA şi CS cu acelaşi punctaj, se acordă prioritate candidatului aparţinând genului subreprezentat. Iar în măsura în care nu este afectat clasamentul, cel puţin o treime din totalul administratorilor aparţin genului subreprezentat.

    ►La fel ca în cazul membrilor consiliilor de administraţie sau consiliilor de supraveghere, şi în cazul directoratului remuneraţia va fi formată dintr-o indemnizaţie fixă lunară şi o indemnizaţie variabilă, stabilită în funcţie de performanţa managerială. Componenta variabilă a remuneraţiei va fi revizuită anual, în funcţie de nivelul de realizare a obiectivelor cuprinse în planul de administrare şi de gradul de îndeplinire a indicatorilor-cheie de performanţă aprobaţi de adunarea generală a acţionarilor. Aceşti indicatori vor fi cuprinşi în contractul de mandat.

    ►Companiile vor întocmi un raport trimestrial privind realizarea indicatorilor cheie de performanţă incluşi în contractul de mandat. AMEPIP îl va publica pe pagina proprie de internet.

    ►Procedura de selecţie pentru membrii consiliului de administraţie sau supraveghere se finalizează în termen de cel mult 150 de zile de la data aprobării hotărârii adunării generale a acţionarilor de iniţiere a procedurii.

    ►AMEPIP va emite aviz conform privind procedura de selecţie, sau dispune măsuri de remediere, după caz, pentru toate întreprinderile publice de la nivel central şi pentru cele de la nivel local care îndeplinesc cumulativ condiţiile de a înregistra o cifră de afaceri în ultimul exerciţiu financiar superioară echivalentului în lei al sumei de 7.300.000 euro şi au cel puţin 50 de angajaţi.

    ►Se elimină exceptarea ocoalelor silvice de la aplicarea prevederilor din domeniul guvernanţei corporative a întreprinderilor publice, având în vedere că excepţiile sunt limitativ prevăzute de OUG 109/2011.

    ► AMEPIP va elabora şi va prezenta Guvernului un raport anual privind întreprinderile publice până cel târziu la data de 30 septembrie a anului următor celui la care se face raportarea, faţă de 30 mai, având în vederea necesitatea unui timp adecvat pentru colectarea şi prelucrarea datelor.


     

  • Veşti bune pentru salariaţi: Angajaţii vor avea parte de o minivacanţă de patru zile la sfârşitul acestei luni

    În a doua jumătate a lunii aprilie, românii care lucrează la stat sau la privat vor avea prte de o minivacanţă de patru zile, ca urmare a faptului că urmează sărbătorirea Paştelui. Astfel, ziua de 18 aprilie (vineri) va fi zi liberă cu ocazia sărbătorii Vinerea Mare a Paştelui , ziua de 20 aprilie este sărbătorit Paştele Ortodox va fi liberă pentru că este duminică, ziua de 21 aprilie este a doua zi de Paşte care va fi considerată, de asemenea, liberă.

    În anul 2025 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, prevede 17 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 17 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 13 pică în timpul săptămânii. Deoarece 4 dintre cele 17 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 13 zile libere.

    Zilele libere, care urmează în anul 2025 sunt

    18 aprilie  (vineri) – Vinerea Mare

    20 – 21 aprilie (duminică şi luni) – Paştele

    1 mai (joi – Ziua Muncii);

    8 – 9 iunie (duminică şi luni) – Rusalii

    15 august (vineri – Sfânta Maria);

    30 noiembrie (duminică – Sfântul Andrei);

    1 decembrie (luni – Ziua Naţională a României);

    25 şi 26 decembrie (joi şi vineri – prima şi a doua zi de Crăciun).

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

  • Plusuri şi minusuri la impozitul minim pe cifra de afaceri: Guvernul ar putea încasa 5 mld. lei în plus în 2025, dar 148 de companii sunt în pierdere şi 90 de companii ar intra de pe profit pe pierdere

    Un studiu al think-thank-ului românesc The Tax Institute arată că impactul bugetar în 2025 al impozitului minim pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri mai mari de 50  mil. euro este de 5 mld. lei în încasări în plus, însă aproape 250 de companii din România ar intra sau rămâne pe pierderi în urma poverii fiscale.  

    „Într-un mediu economic deja fragil, impozitul creează o povară fiscală necorelată cu profitabilitatea reală a firmelor, afectând în mod disproporţionat sectoarele cu marje mici. O astfel de reglementare cu risc ridicat pentru creşterea economică nu numai că deteriorează competitivitatea firmelor româneşti în raport cu cele de pe alte pieţe europene, dar diminuează capacitatea de a investi a acestora, afectează consumatorii, creşte riscul de inflaţie şi amplifică efectul negativ asupra întregii economii prin impactul pe lanţul de valoare”, notează Gabriel Biriş, fondator The Tax Institute şi unul dintre autorii studiului „Impactul Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri asupra economiei: analiză sectorială, realizat de think thank-ul românesc de fiscalitate, în parteneriat cu Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti.

    În total, impactul impozitului minim pe cifra de afaceri ar fi de 1 mld. euro pentru bugetul de stat, dar aproape 250 de companii din România ar intra rămâne pe pierderi sau ar pierde profiturile, mai arată analiza citată.

    Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost introdus de guvernul condus de coaliţia PSD-PNL, pentru o perioadă limitată de timp, conform declaraţiilor reprezentanţilor guvernului de la acea vreme. Ideea nu este nouă şi a fost redenumită „impozit minim pe cifra de afaceri”.

    Scopul impozitului minim pe cifra de afaceri este să combată ceea ce autorităţile şi consultanţii fiscali numesc „optimizare fiscală”, adică mutarea profiturilor în ţări cu taxe mai mici. Datele din 2024 ale Ministerului Finanţelor arată că principala creştere a încasărilor din impozitul pe profit provine din acest impozit minim. Optimizarea fiscală, adică reducerea bazei de impozitare astfel încât plăţile la buget să fie cât mai mici nu este o practică ilegală. Cifrele din practic, din unele sectoare, cum este sectorul laptelui, de exemplu, arată că firmele locale care nu au sedii în alte ţări au avut, în general, marje de profit mai mari decât companiile multinaţionale.

    „Problema transferului de profit prin preţuri de către multinaţionale este mult exagerată, motivul fiind unul simplu: lipsa motivaţiei. Cea mai mare parte a companiilor româneşti cu capital străin au companiile-mamă localizate în Germania, Austria, Olanda, Franţa sau Italia, unde impozitul pe profit este de cel puţin 25%, mai mare decât în România (16%). Or, în acest caz, nu are niciun sens ca profitul să fie transferat prin preţuri către companiile-mamă pentru a plăti un impozit mai mare”, mai notează autorii studiului”, mai scriu autorii studiului.

    La momentul introducerii, consultanţii fiscali şi mediul de business au argumentat că, din cauza incapacităţii statului de a opri optimizarea fiscală legală a companiilor, s-a recurs la acest impozit. Astfel, orice companie cu afaceri mai mari de 50 mil. euro, indiferent dacă are profit sau nu, trebuie să plătească taxe la stat. Impozitul se calculează ca 1% din cifra de afaceri, cu deducerea unor cheltuieli precum cele pentru investiţii.

    După doi ani în care acest impozit a fost principala sursă de creştere a veniturilor din impozitul pe profit, 2025 este un an dificil pentru guvernul Marcel Ciolacu. Guvernul are nevoie urgentă de venituri suplimentare la buget, într-un context economic complicat. Creşterea economică stagnează sau încetineşte. Săptămâna trecută, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat că economia ţării este în stagnare.

    În aceste condiţii, veniturile bugetare, care ar trebui să crească cu 16% faţă de anul anterior, nu vor fi susţinute de activitatea companiilor. Guvernul trebuie să analizeze fiecare leu ce poate fi colectat din taxele existente. Coaliţia PSD-PNL a promis că bugetul pe 2025 va fi închis fără alte majorări de taxe, exceptând cele deja intrate în vigoare la 1 ianuarie 2025.

     

  • Un nou război de proporţii aşteaptă la orizont

    Marţi, China a organizat exerciţii militare în largul coastelor de nord, sud şi est ale Taiwanului, descriindu-le ca un „avertisment sever” împotriva separatismului. În acest context, preşedintele taiwanez Lai Ching-te a fost numit „parazit” de către autorităţile chineze, în timp ce Taiwanul a trimis nave de război ca reacţie la apropierea marinei chineze de ţărmurile sale, informează Reuters.

    Deşi China nu a anunţat oficial aceste exerciţii, spre deosebire de simulările de război din anul precedent, ele vin pe fondul intensificării retoricii împotriva lui Lai. Aceste manevre militare au avut loc după vizita secretarului american al apărării, Pete Hegseth, în Asia, în cadrul căreia oficialul a criticat frecvent Beijingul.

    Comandamentul Teatrului de Est al Armatei Chineze a declarat că în timpul exerciţiilor au fost folosite nave, avioane şi artilerie pentru a simula blocarea insulei, atacuri asupra ţintelor terestre şi maritime, precum şi interceptări aeriene. Scopul acestor manevre a fost de a „testa coordonarea forţelor în luptă”.

    Aceasta nu este prima dată când China simulează un atac asupra Taiwanului sau încearcă să izoleze insula. În mai anul trecut, la doar trei zile după învestirea lui Lai, forţele chineze au organizat simulări de război pentru a testa preluarea controlului asupra zonelor de la vest de aşa-numitul prim lanţ insular, folosind rachete cu foc real.

    China consideră Taiwanul, care are un guvern democratic, drept parte a teritoriului său, iar pe Lai îl percepe ca pe un „separatist”. Într-un videoclip asociat exerciţiilor, Comandamentul Teatrului de Est l-a numit pe Lai „parazit” în limba engleză şi l-a ilustrat sub forma unui gândac verde, ţinut de beţişoare deasupra unui Taiwan în flăcări.

    Guvernul taiwanez a condamnat ferm exerciţiile, afirmând prin biroul prezidenţial că „China este recunoscută la nivel internaţional ca un generator de probleme” şi subliniind că Taiwanul are capacitatea de a se apăra. Totodată, autorităţile din Taiwan resping revendicările teritoriale ale Beijingului, susţinând că viitorul insulei poate fi decis doar de poporul taiwanez.

    Conform unor oficiali taiwanezi, mai mult de zece nave militare chineze s-au apropiat la aproximativ 44 de kilometri (24 mile marine) de coastele Taiwanului. În replică, Taiwanul a trimis propriile nave de război în zonă, dar nu a raportat focuri reale din partea armatei chineze.

    Ministerul de Externe al Chinei a declarat că aceste exerciţii sunt „măsuri legitime şi necesare pentru apărarea suveranităţii naţionale şi a unităţii teritoriale”. Guo Jiakun, purtător de cuvânt al ministerului, a declarat într-o conferinţă de presă că „reunificarea Chinei este inevitabilă”.

    Între timp, Ministerul Apărării din Taiwan a informat că grupul de portavioane Shandong al Chinei a intrat în zona de răspuns a insulei luni, determinând trimiterea de avioane şi nave militare taiwaneze, precum şi activarea sistemelor de rachete terestre.

    Exerciţiile militare chineze au avut loc la scurt timp după ce secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a încheiat vizita în regiune, unde a subliniat rolul Japoniei în contracararea agresiunii chineze. Potrivit unui oficial de securitate taiwanez, China a evitat o confruntare directă cu Statele Unite înainte de negocierile comerciale bilaterale, folosind Taiwanul ca pretext.