BusinessMagazin

Tag: generatie

  • Opinie Rareş Măcinică, Lagermax AED Romania: Putem oare să avem şi noi un The Entrepreneurship 2020 Action Plan pentru România?

    Role Models – să formăm echipe mixte din antreprenori şi manageri de multinaţionale care să se întâlnească frecvent cu elevi şi studenţi din toată ţara, să mergem în grădiniţe, şcoli, licee, universităţi, în zone defavorizate, în zone rurale şi să împărtăşim nu numai poveştile noastre de succes, dar proactive, să identificăm potenţiali tineri antreprenori şi să îi formăm.

    Creearea de oportunităţi antreprenoriale practice. Studiile arată că între 15%-20% din liceenii care au participat în programe organizate de companii, mai târziu îşi vor deschide propria afacere.

    În peste 50% din ţările UE, educaţia antreprenorială face parte din educaţia secundară şi este OBLIGATORIE. În România, educaţia antreprenorială este predată 1 oră pe săptămână, în clasa X-a de liceu. Uniunea Europeană şi-a propus ca educaţia antreprenorială să fie OBLIGATORIE la nivel primar, secundar, terţiar. Şi la noi trebuie să se întâmple la fel.

    Formarea de „clustere antreprenoriale” într-o anumită zonă geografică şi transformarea acestor clustere în zona favorizată din punct de vedere fiscal, legislativ…

    Program prin care tinerii antreprenori pot deveni potenţiali furnizori pentru companiile multinaţionale sau alte companii antreprenoriale cu experienţă.

    Elaborarea în cel mai scurt timp a unui Plan de Acţiune 2020, la nivel naţional, pentru crearea unui mediu unde antreprenorii pot să dezvolte, pot să crească.

    Am luat o iniţiativă, cred eu utilă pentru antreprenorii români, aceea de a oferi consultanţă gratuită pentru nevoile lor de transport/ logistică. Asta înseamnă că oricine lucrează la un business plan şi are nevoie de un sfat competent despre cum să îşi organizeze şi eficientizeze activitatea de transport şi logistică, poate să ne contacteze şi, fără nici o obligaţie, îl ajutăm cu informaţii şi analize. Mai ales ca domeniul nostru este unul mai puţin accesibil, cu un limbaj preponderent tehnic, specific…

    Mai mult, cred că putem face o echipă (un fel de „business angels” care să vină cu un „capital” suport) din mai mulţi oameni de afaceri sau manageri cu experienţă. Această echipă ar putea să ofere gratuit informaţii în zonele de HR, fiscalitate, juridic… pentru că riscul afacerilor antreprenorilor români să fie mai mic, iar zonele afacerii unde antreprenorul nu are competenţele necesare să fie „acoperite” de specialişti cu vechime.

    Am o mare convingere că putem să „restartăm”, cu o nouă generaţie, valorile, stima, demnitatea, respectul, originalitatea unei ţări. Până la urmă stă în puterea şi voinţa noastră să o facem. Ştiu că în momentele importante se trezeşte în noi o putere şi o unitate de invidiat, dar trebuie să fim consecvenţi.

    Când oamenii adaugă valoare, ţara devine o valoare.

    Oriunde eşti, oricum ai trăi, liber sau constrâns, în dreptate sau inegalitate, nimeni nu va putea opri vreodată gândurile, visurile, pasiunile, aspiraţiile, credinţa, entuziasmul sau dorinţele.

    Un proverb chinezesc spune că „Fiecare generaţie va culege ceea ce a semănat fosta generaţie.”

    Eu cred că România poate deveni mai frumoasă, mai puternică, mai înţeleaptă atât timp cât rămânem uniţi, între noi, noi din prezent, noi care vom veni, noi care vom urma…
De fiecare dată când citesc despre reuşitele tinerilor antreprenori români, mă simt mândru şi fericit ca după o mare victorie. Fericit că oriunde suntem, oricum am trăi, liberi sau constrânşi, în dreptate sau inegalitate, nimeni nu va putea să omoare speranţa. Speranţa într-o generaţie viitoare pragmatică, independentă şi plină de curaj.

    1. „To bring Europe back to growth and create new jobs, we need more entrepreneurs. The Entrepreneurship 2020 Action Plan is the Commission’s answer to challenges brought by the gravest economic crisis in the last 50 years. Entrepreneurship makes economies more competitive and innovative and is CRUCIAL in achieving the objectives of several European sectorial policies. New companies, especially SMEs, represent the most important source of new employment: they create more than 4 MILLION NEW JOBS EVERY YEAR in Europe” The Entrepreneurship 2020 Action Plan – European Commission. 

    2. Se spune că fiecare generaţie va culege ceea ce a semănat fosta generaţie. Antreprenoriatul nu are implicaţii doar la nivel economic sau social. Antreprenoriatul are în primul rând un impact nemijlocit în Mentalitatea şi Comportamentul unei generaţii, unui popor, unei ţări. Antreprenoriatul este o REVOLUŢIE.

    3. Dacă noi (mediul de business, presa, politicul, sistemul educaţional…) nu vom reuşi ACUM şi AICI să întindem o mână de ajutor noii generaţii, România ca stat şi popor va pierde cel puţin 10 de ani de evoluţie şi transformare. Iar Business Magazin, ediţie de ediţie, face acest lucru.

    4.Generaţia Millennials, tineri născuţi între anii 1980-2000, vine cu principii, valori şi credinţe, vine cu abordări progresiste, inovaţie, idealuri umane.

    5. Potrivit datelor Eurostat, România se situează pe locul doi în UE din punctul de vedere al riscului de sărăcie sau excluziune socială, 41,7% din populaţie fiind afectată.

    6. Conform datelor disponibile de la Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul al patrulea 2014, şomajul în rândul tinerilor a fost de 24,1%, faţă de 5,4% în cazul adulţilor. Ceea ce indică un raport de 4,46 şomeri tineri la un şomer adult.

    7. Cu 24 de IMM-uri la mia de locuitori, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, mult sub media europeană de 40 de IMM-uri.

    Numărul de companii nou-înfiinţate în 2014 a fost de 101.000, cu aproape 19% mai mic decât în 2013, reprezentând cel mai mic număr de companii create în ultimii şapte ani în România.

  • Dacia, în era automatizării

    “Automat“ devine încet-încet cuvântul de ordine în România în ceea ce priveşte industria auto. La Sebeş, Daimler produce cele mai moderne cutii automate din lume, iar acum şi Dacia a ajuns să proiecteze şi să producă transmisii fără ambreiaj. Tot vorbind de Dacia, şi la Mioveni creşte treptat gradul de automatizare de la circa 10% în prezent la 20% în patru ani. Spre comparaţie, atunci când Dacia a început producţia modelului Logan, în uzina de la Mioveni era un singur robot, iar acum deja sunt sute, iar în viitor, mii.

    Relansată în urmă cu 12 ani, Dacia a fost percepută la început, cu modelul Logan, drept „maşina de 5.000 de euro“, cu toate că nicio versiune a sa nu costa atât de puţin. Ulterior, în anii ce au urmat, gama s-a diversificat, iar odată cu lansarea SUV-ului Duster deja preţul unui astfel de model Dacia a urcat rapid spre 20.000 de euro.

    După ce ani la rândul Dacia a urmat modelul trasat de Apple în tehnologie şi şi-a învăţat clienţii că „mai puţin înseamnă mai bine“, acum constructorul autohton extinde tot mai mult gama de echipamente disponibile. Întâi au fost scaunele electrice, după care sistemul tempomat, cel de navigaţie, climatizarea automată, iar în listă şi-a făcut apariţia acum cutia pilotată, adică o cutie automată „low-cost“.

    Cutia automată este tot mai promovată în România, cu atât mai mult cu cât Daimler produce la Sebeş transmisia automată cu nouă trepte ce echipează cele mai performante modele ale sale. Acum România produce un tip de cutie automată şi la Mioveni, în contextul în care transmisia pilotată cu şase trepte este produsă tot în România, iar proiectarea sa a fost realizată de către Renault Technologie Roumanie, în România, la Bucureşti şi la Titu, de către ingineri români.

    „Este pentru prima dată când Dacia vine cu o soluţie precum o maşină fără ambreiaj. Doream să venim cu o soluţie inovatoare, care să păstreze spiritul Dacia. Piaţa cere tot mai mult astfel de sisteme şi cota lor creşte, pe măsură ce şi cererea este tot mai mare. Vrem să oferim un astfel de produs, dar la un preţ pentru Dacia. O cutie automată normală costă 2.000 de euro, iar noi venim cu una care costă 500“, a spus Jan Ptacek, director general al Renault Commercial Roumanie, compania care comercializează modelele Dacia, Renault şi Nissan pe piaţa locală. România este piaţa unde noua transmisie vine la cel mai mic preţ, de 500 de euro, în timp ce în Franţa costul suplimentar este de 600 de euro.

    În Franţa, aproximativ 6% din vânzările Dacia sunt reprezentate de modele echipate cu noua cutie robotizată.
    „În Franţa 6% din vânzările Dacia sunt reprezentate de modelele cu noua cutie pilotată, motiv pentru care şi în România putem atinge un procent similar. La fiecare conferinţă Dacia de până acum întotdeauna eram întrebaţi despre o cutie automată, când o lansăm. Dar nu am vrut o soluţie pe care nimeni nu ar fi cumpărat-o“, a spus Jan Ptacek. Spre comparaţie, în Europa 13% din piaţă este reprezentată de maşini echipate cu transmisii automate.

    De unde vine creşterea? Din faptul că oraşele devin tot mai aglomerate, iar eliminarea ambreiajului reprezintă reducerea stresului perceput de cel de la volan. 

    „Desigur, nu vom atinge cu Dacia aceleaşi procente precum brandurile premium, dar încă răspundem cererii din piaţă. Oraşele României sunt tot mai aglomerate şi au probleme cu traficul. Bucureştiul este printre cele mai aglomerate oraşe din lume“, a spus Ptacek.

    A doua miză a Dacia este lansarea noii versiuni Prestige pentru Logan MCV şi Sandero, alături de Logan Prestige, care este vândut încă din noiembrie anul trecut, iar din 2014 este vândut drept Logan 10 ani. Dacă acesta din urmă este un Renault Symbol comercializat sub brandul Dacia, Sandero şi Logan MCV Prestige sunt modele complet noi.

    „Avem o parte bună din clienţi care vor maşini mai bine echipate. Din acest motiv Logan 10 ani s-a vândut foarte bine, la fel şi Logan Prestige, oamenii sunt dispuşi să plătească mai mult pentru o maşină mai bine echipată. Versiunea Prestige la Logan reprezintă acum un sfert din vânzările modelului în România, pentru persoane fizice“, a subliniat Jan Ptacek.

    Acum toate trei modele pot dispune de sistem de climatizare automată, planşă de bord specifică sau comanda geamurilor electrice integrată în portiere, la fel precum la Duster facelift. Lista este completată de proiectoarele dublu optice, jantele din aliaj de 15 inchi, de culoare „Dark Metal“, şi semnalizatoarele integrate în oglinzile retrovizoare exterioare.

    La mai bine de jumătate de an de când Dacia a prezentat-o în cadrul Salonului Auto de la Frankfurt, Renault Commercial Roumanie a prezentat şi pe piaţa locală noua gamă de modele cu transmisie robotizată (cutie manuală care dispune de un modul de automatizare), cu preţuri care pornesc de la 10.350 de euro pentru un Logan Laureate 0,9 TCe 90 CP Easy-R.
    Este pentru prima dată când gama de modele de sub Duster vine cu o serie de modele cu preţuri de peste 10.000 de euro. De asemenea, Logan MCV Prestige 1,5dCi 90 CP Easy-R pleacă de la 13.600 de euro, în timp ce Sandero Prestige, echipat cu motorul TCe 90 CP şi cutie Easy-R, pleacă de la 13.600 de euro.

    Modelele Renault proiectate pe baza celor din gama Dacia, precum Renault Duster sau Renault Logan dispun de transmisii automate, dar pe pieţe precum Rusia, unde aproape toate maşinile vândute au cutie automată şi motor pe benzină.

    Cifra de afaceri a Automobile Dacia, cea mai mare companie din România după business, a urcat în 2015 cu două procente faţă de anul anterior la peste 4,3 miliarde de euro. Acesta este cel mai înalt nivel atins vreodată de către producătorul de maşini şi este al treilea an consecutiv de creştere al cifrei de afaceri, în contextul în care producţia a urcat cu numai 0,2% în 2015, la 339.204 de unităţi.
     

  • Cum comunică Generaţia Z: fără reguli gramaticale, cuvinte scurtate sau abreviate şi semne de punctuaţie rar folosite

    Datorită smartphone-urilor, tabletelor şi Wi-Fi-ului, generaţia Z este cea mai avansată din punct de vedere tehnologic, potrivit unui studiu realizat de EXACT Cercetare şi Consultanţă la finalul anului trecut.

    „Încă de la vârste foarte fragede, membrii acestei generaţii au aptitudinile necesare gestionării dispozitivelor ce le permit să obţină în doar câteva secunde ceea ce au nevoie: filme online, aplicaţii online, internet research şi, cel mai important – interacţiune umană, prin jocuri online, forumuri şi comunităţi, social media, blogging şi vlogging”, afirmă Lăcrămioara Loghin, coordonatorul studiului.

    Ei sunt extrem de interesaţi de cele mai noi tehnologii de comunicare, fiind dornici să testeze şi să folosească cele mai la modă gadget-uri. Ca şi canale de comunicare, preferă mesageria instant (fie că e vorba de Whatsapp, ori cea aparţinând reţelelor sociale), în detrimentul celor clasice (apel voce, SMS). Răbdarea lor se limitează la secunde şi acesta este motivul pentru care aşteaptă ca tehnologia să lucreze pentru ei la o atingere de ecran.

    Fie că este vorba despre mesaj instant, chat sau mesaj privat aparţinând reţelelor sociale, textul reprezintă principala formă de comunicare pentru Generaţia Z. Fiind mereu pe grabă, tinerii şi-au adaptat comunicarea scrisă, folosind cel mai adesea (pe lângă abrevieri) emoticoane, dar şi stickere digitale, meme-uri şi clipuri video.

    Tonul relaxat din comunicarea orală este întâlnit şi în cea scrisă. Fără a urma reguli gramaticale, cuvintele sunt scurtate sau abreviate, în timp ce semnele de punctuaţie sunt rar folosite. De multe ori, mesajele au o semnificaţie multiplă, lăsând loc de interpretare.
     

  • Prima generaţie care nu va prinde pensia

    În 2050 vom ajunge sa petrecem in medie 22 de ani la pensie, ceea ce e complet nesustenabil pentru sistemul de pensii de stat deoarece nu poti să finanţezi o pensionare de 30 de ani cu o carieră de 40 de ani.

    În prezent populaţia României urmează un trend descrescător  şi va scădea până în 2060 cu 7 milioane de locuitori fără a lua în calcul şi emigraţia (!), lucru ce pune şi mai mare presiune pe sistemul actual de pensii, sistem care este sustenabil numai până în 2030. Dacă în 1990 exista un raport muncitori – pensionari de 3:1 astăzi, după 25 de ani,raportul este subunitar: 0,93 muncitori la 1 pensionar.

  • Trei antreprenori români au investit 300.000 de euro într-o clinică stomatologică

    Trei antreprenori români au deschis Dental Medical, o clinică stomatologică utilată cu echipamente de ultimă generaţie, în urma unei investiţii care a depăşit 300.000 de euro.

    Ei au implementat în planul de funcţionare al clinicii un concept nou în România, stomatologia interdisciplinară, în care medicii de top ai Dental Medical, implicaţi în tratamentul general al pacienţilor, evaluează în echipă şi decid, de comun acord, toate intervenţiile ulterioare.

    Cei trei specialişti, Răzvan Daraban, antreprenor şi doctor în ştiinţe economice cu experienţă vastă în coordonarea proiectelor medicale, Virgil Pop, inginer-antreprenor cu 10 ani de experienţă în managementul clinicilor stomatologice, şi Anca Temelcea, doctor în ştiinţe medicale şi lector la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, au creat pentru această clinică strategii de reducere a timpilor alocaţi tratamentelor, precum şi a perioadei de aşteptare pentru fiecare client, la sub cinci minute.

    “Noi ne diferenţiem de un cabinet obişnuit prin faptul că oferim servicii stomatologice integrate. Avem un centru de radiologie în care am investit 70.000 de euro pentru ca pacienţii să nu fie nevoiţi să facă drumuri în plus. Pacientul este preluat de către unul din cei doi medici coordonatori care stabileşte, de principiu, planul de tratament. În toate etapele terapiilor stomatologice, medicii implicaţi în tratamentul general al unui pacient discută şi decid asupra evouţiei ulterioare. Timpul pe care pacientul îl va petrece în cabinetul nostru stomatologic se reduce la jumătate”, explică Virgil Pop.

    „Cabinetele sunt gândite să respecte un regim strict aseptic. Din camera de sterilizare se intră direct în fiecare cabinet, fără să se treacă prin zonele de aşteptare, aspect ignorat de majoritatea celorlaltor clinici şi cabinete. Avem propriul aparat de sterilizare a instrumentelor, pentru a avea garanţia că procesul de dezinfectare respectă cele mai stricte norme”,  spune şi Răzvan Daraban.

  • Hobby de CEO: Marius Meleşteu, Strauss Balkans

    “Vin dintr-o generaţie care a avut şansa să treacă prin Revoluţie şi schimbare şi şansa asta ne-a construit ca manageri, o generaţie care a depăşit mitul expatului, pentru că la începuturile carierei mele tot ce venea din afara României reprezenta o aspiraţie. Sunt mulţi manageri români pe care îi cunosc şi care au abilitatea de a conduce corporaţii fără nicio problemă. Avem o generaţie de manageri de calibru mare. PIB-ul României se află în mâinile noastre“, spunea Marius Meleşteu, general manager pentru Europa Centrală şi de Sud în cadrul Strauss Balkans, când a fost premiat în cadrul galei Cei mai admiraţi CEO din 2014.

    Marius Meleşteu deţine această funcţie de mai bine de trei ani şi se ocupă de coordonarea operaţiunilor grupului în România, Serbia şi ţările de export (Bulgaria, Moldova, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Macedonia). Anterior, a fost CEO al subsidiarei locale a grupului Strauss, producătorul Doncafé, din 2010. Şi-a început cariera în 1994 la Stimorol, în România, unul din marii producători de gumă de mestecat, iar apoi a activat o perioadă de şapte ani la Unilever România, ocupând diverse poziţii până la country manager pentru Serbia şi Muntenegru.

    A schimbat industria în 2004 devenind director de marketing la Telemobil (Zapp), după care a revenit în FMCG. Întâi, la Heineken România timp de cinci ani, ca director comercial, iar apoi la Strauss Balkans ca director general. A absolvit Universitatea Politehnică (Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini) şi este licenţiat în marketing, la Institutul de Marketing Management din Africa de Sud. Strauss România, producătorul brandului de cafea Doncafé şi subsidiara grupului israelian cu acelaşi nume, a raportat în prima jumătate a anului trecut un avans de aproape 27% al vânzărilor în lei, până la 126 milioane de lei, creşterea fiind susţinută de brandul Amigo, achiziţionat în 2014 de grupul Strauss Coffee de la producătorul brazilian de cafea CIA Iguacu de Cafe Soluvel.

    Ce hobby aveţi şi cât timp dedicaţi acestor activităţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Hobby-urile mele sunt mai ales în zona sportivă şi s-au dezvoltat plecând de la diverse obiective de sănătate pe care mi le-am impus. Am început să fac sport târziu, deoarece mi-am dorit să îmi menţin sănătatea şi să dau jos un surplus de greutate, însă foarte repede a devenit o sursă zilnică de energie fără de care nu mai pot concepe o zi bună.

    În categoria sport intră fitnessul zilnic dar şi activităţi sportive pe care le fac împreună cu familia – mountain biking pe timp de vară şi schi pe perioada iernii. În plus, am avut surpriza foarte plăcută de a găsi o comunitate activă de pasionaţi de bicicletă chiar şi în Strauss România şi am făcut câteva trasee foarte frumoase alături de colegii mei de la birou.

    Pe lângă sport, îmi place fotografia şi profit de vacanţe pentru a imortaliza peisaje sau petreceri sau întâlniri informale de la birou pentru a-mi exersa tehnica de portret.

    Ce corespondenţe există între sport şi afaceri?

    Atât sportul, cât şi afacerile reprezintă procese de lungă durată, consistente, în care fiecare zi reprezintă un pas spre autodepăşire. Îmbunătăţirea continuă devine aproape o obsesie atât în sport, cât şi în business. Pot să alerg 10 km? Pot intra pe o nouă categorie de piaţă? Pot alerga un semimaraton? Pot să-mi cresc cota de piaţă? Dar un maraton? Dar să devin lider pe piaţă?

    Şi astfel apare o pasiune în generarea schimbării, indiferent că se referă la rezultate sportive sau de business.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    În acest moment, sportul este pentru mine un aliat zilnic – pe de o parte îmi fac ordine în gânduri, mă echilibrez mental dar îmi şi dă energie. Când ai energie, transmiţi energie şi către ceilalţi. Către colegi, către parteneri, către organizaţie.

    Care sunt regulile din sport folositoare în afaceri?

    Cel mai mult apreciez consistenţa, focusul şi fairplay-ul, în ambele categorii. Satisfacţia unui rezultat bun obţinut corect este cel mai bun sentiment din lume. Totul trebuie să fie construit pe baze solide, nu poţi să împuşti doar nişte rezultate.

    Number beats opinion (cifrele sunt mai relevante decât impresiile) – degeaba te crezi bun, dacă nu ai rezultate.

    Moralul contează la fel de mult ca şi fizicul.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Probabil curling…

  • Hobby de CEO: Marius Meleşteu, Strauss Balkans

    “Vin dintr-o generaţie care a avut şansa să treacă prin Revoluţie şi schimbare şi şansa asta ne-a construit ca manageri, o generaţie care a depăşit mitul expatului, pentru că la începuturile carierei mele tot ce venea din afara României reprezenta o aspiraţie. Sunt mulţi manageri români pe care îi cunosc şi care au abilitatea de a conduce corporaţii fără nicio problemă. Avem o generaţie de manageri de calibru mare. PIB-ul României se află în mâinile noastre“, spunea Marius Meleşteu, general manager pentru Europa Centrală şi de Sud în cadrul Strauss Balkans, când a fost premiat în cadrul galei Cei mai admiraţi CEO din 2014.

    Marius Meleşteu deţine această funcţie de mai bine de trei ani şi se ocupă de coordonarea operaţiunilor grupului în România, Serbia şi ţările de export (Bulgaria, Moldova, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Macedonia). Anterior, a fost CEO al subsidiarei locale a grupului Strauss, producătorul Doncafé, din 2010. Şi-a început cariera în 1994 la Stimorol, în România, unul din marii producători de gumă de mestecat, iar apoi a activat o perioadă de şapte ani la Unilever România, ocupând diverse poziţii până la country manager pentru Serbia şi Muntenegru.

    A schimbat industria în 2004 devenind director de marketing la Telemobil (Zapp), după care a revenit în FMCG. Întâi, la Heineken România timp de cinci ani, ca director comercial, iar apoi la Strauss Balkans ca director general. A absolvit Universitatea Politehnică (Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini) şi este licenţiat în marketing, la Institutul de Marketing Management din Africa de Sud. Strauss România, producătorul brandului de cafea Doncafé şi subsidiara grupului israelian cu acelaşi nume, a raportat în prima jumătate a anului trecut un avans de aproape 27% al vânzărilor în lei, până la 126 milioane de lei, creşterea fiind susţinută de brandul Amigo, achiziţionat în 2014 de grupul Strauss Coffee de la producătorul brazilian de cafea CIA Iguacu de Cafe Soluvel.

    Ce hobby aveţi şi cât timp dedicaţi acestor activităţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Hobby-urile mele sunt mai ales în zona sportivă şi s-au dezvoltat plecând de la diverse obiective de sănătate pe care mi le-am impus. Am început să fac sport târziu, deoarece mi-am dorit să îmi menţin sănătatea şi să dau jos un surplus de greutate, însă foarte repede a devenit o sursă zilnică de energie fără de care nu mai pot concepe o zi bună.

    În categoria sport intră fitnessul zilnic dar şi activităţi sportive pe care le fac împreună cu familia – mountain biking pe timp de vară şi schi pe perioada iernii. În plus, am avut surpriza foarte plăcută de a găsi o comunitate activă de pasionaţi de bicicletă chiar şi în Strauss România şi am făcut câteva trasee foarte frumoase alături de colegii mei de la birou.

    Pe lângă sport, îmi place fotografia şi profit de vacanţe pentru a imortaliza peisaje sau petreceri sau întâlniri informale de la birou pentru a-mi exersa tehnica de portret.

    Ce corespondenţe există între sport şi afaceri?

    Atât sportul, cât şi afacerile reprezintă procese de lungă durată, consistente, în care fiecare zi reprezintă un pas spre autodepăşire. Îmbunătăţirea continuă devine aproape o obsesie atât în sport, cât şi în business. Pot să alerg 10 km? Pot intra pe o nouă categorie de piaţă? Pot alerga un semimaraton? Pot să-mi cresc cota de piaţă? Dar un maraton? Dar să devin lider pe piaţă?

    Şi astfel apare o pasiune în generarea schimbării, indiferent că se referă la rezultate sportive sau de business.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    În acest moment, sportul este pentru mine un aliat zilnic – pe de o parte îmi fac ordine în gânduri, mă echilibrez mental dar îmi şi dă energie. Când ai energie, transmiţi energie şi către ceilalţi. Către colegi, către parteneri, către organizaţie.

    Care sunt regulile din sport folositoare în afaceri?

    Cel mai mult apreciez consistenţa, focusul şi fairplay-ul, în ambele categorii. Satisfacţia unui rezultat bun obţinut corect este cel mai bun sentiment din lume. Totul trebuie să fie construit pe baze solide, nu poţi să împuşti doar nişte rezultate.

    Number beats opinion (cifrele sunt mai relevante decât impresiile) – degeaba te crezi bun, dacă nu ai rezultate.

    Moralul contează la fel de mult ca şi fizicul.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Probabil curling…

  • Spune-mi în ce an te-ai născut ca să-ţi spun ce salariu şi beneficii poţi obţine

    Dacă până în prezent se punea un mare accent, în diverse studii, pe diferenţele de salarizare dintre femei şi bărbaţi, în prezent cercetările salariale sunt din ce în ce mai complexe şi capătă noi forme. Un studiu realizat de compania de consultanţă Mercer arată că există diferenţe salariale semnificative, pe aceleaşi tipuri de poziţii, în funcţie de generaţia din care face parte fiecare angajat.

    Astfel, un manager de top din România din generaţia Baby Boomers (care este născut între 1946 şi 1964) are, în medie, un salariu de bază de 23.900 de lei brut pe lună şi câştigă cu mai mult de 40% prin comparaţie cu un manager pe aceeaşi funcţie care este mai tânăr şi face parte din generaţia Y sau din Millennials (născut în perioada 1981‑1995). Totodată, un executiv de top Baby Boomer are un salariu de bază cu doar 7% mai mult decât un omolog de-al său care face parte din generaţia X (care s-a născut în intervalul 1965‑1980). Cum se explică diferenţele salariale pe baza datei naşterii, având în vedere că, cel puţin în teoria susţinută de angajatori, performanţa, şi nu vechimea în organizaţie, dictează salariul?

    Alina Popescu, talent information solution leader pentru România şi regiunea Balcani în cadrul Mercer (parte a grupului Marsh&McLennan Companies), spune că este normal ca Baby Boomerii să fie cel mai bine plătiţi angajaţi dintre toate generaţiile aflate în câmpul muncii, întrucât angajatorii îi plătesc, de fapt, pentru experienţa lor.

    „Baby boomerii sunt cei mai experimentaţi, iar cei care au rezistat în câmpul muncii până în prezent sunt oamenii cu adevărat talentaţi, de aceea sunt şi cel mai bine plătiţi. În plus, spre deosebire de Baby Boomers, care au un interes foarte mare asupra obţinerii de «active» şi sunt motivaţi mai degrabă de bani, cei care fac parte din generaţia Millennials nu pun atât de mult accentul pe partea materială la un job, pentru că nu vor credite, case sau vacanţe scumpe, ci mai mult timp liber pentru viaţa personală“, a explicat Alina Popescu.

    Deşi se spune că salariul de la primul loc de muncă stabil este definitoriu pentru întregul parcurs salarial al angajatului, iar cea mai mare majorare salarială se poate obţine la schimbarea jobului, specialiştii susţin că în sistemul privat majorările salariale semnificative au la bază competenţele, polivalenţa şi nivelul de management. În plus, un aspect nou luat în calcul în sistemele de salarizare este reprezentat de competiţia între companii în retenţia talentelor, care este o mişcare naturală de aliniere spre media europeană, spune Iuliana Leurent, CEO al companiei RINF Temps România, divizia de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară a grupului românesc RINF.

    „Generaţiile X şi Y au avantajul de a se afla într-o piaţă emergentă, mult mai dinamică, în care competenţa poate accelera procesul de raportare la un salariu mai mare. Senioritatea în cadrul companiei angajatoare se traduce în principal în oportunităţi de avansare sau un sistem de beneficii, cel mai comum fiind numărul de zile de concediu“, explică Leurent.
    Pentru poziţiile de specialişti, angajaţii din generaţia X au cele mai mari salarii de bază din cele 4 generaţii de pe piaţa muncii, de 4.660 de lei brut pe lună, în medie, cu circa 2% peste nivelul încasat de Baby Boomers. Diferenţe mai mari sunt – în aceeaşi categorie de „professionals“ care necesită studii superioare – pentru cei din generaţia Millennial (Y), care câştigă cu 8% mai mai puţin decât X, dar mai ales pentru cei noi intraţi în câmpul muncii (generaţia Z, născută după 1995). Un specialist din generaţia Z are un salariu de bază brut de 3.075 de lei pe lună, cu 51% sub nivelul încasat de un specialist din generaţia X, arată studiul Mercer.

    În opinia Iulianei Leurent, generaţia Baby Boomers vrea „valori sigure“ şi este, într-un fel, de înţeles. „Generaţiile X şi Y sunt cu mult mai atraşi de tentaţiile societăţii de consum şi pot accepta un salariu mai mic în măsura unui beneficiu compensantoriu ca de exemplu maşină de serviciu, abonamente la săli de sport etc. Cât despre motivaţia de a munci mai mult pentru a câştiga mai mult, rămâne o alegere personală şi este delicat de generalizat întrucât intrăm în paradigma «nu mai e ca pe vremea noastră».“

    Românii din generaţiile mai în vârstă au crescut cu o mentalitate în care să obţii o maşină de serviciu îţi asigură un anumit statut social, de aceea acest beneficiu este mai frecvent întâlnit în România decât în alte ţări. Aşa s-a ajuns în situaţia în care, spre exemplu, un angajat din sistemul bancar din Timişoara care ajunsese în urmă cu câţiva ani la venituri lunare de 3.000 – 4.000 de dolari pe lună să fie nemulţumit că maşina de serviciu era o Skoda Octavia şi nu un model mai scump, a spus Felix Toma (38 de ani), country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Gi Group România.

     

  • Noua generaţie de mafioţi sicilieni este dependentă de Facebook. Cum arată viaţa lor

    În timp ce poliţiştii consideră că au reuşit să slăbească puterile istorice ale mafiei siciliene, o nouă generaţie de mafioţi a apărut pe străzile din Palermo. Spre deosebire de strămoşii lor, ei se laudă cu ceea ce fac pe Facebook. Unul dintre exemple este Domenico Palazzoto, un mafiot în vârstă de 28 de ani care şi-a făcut un profil Facebook sub un nume fals şi postează poze cu el din bărci cu motor, stând lângă homari scumpi şi şampanie sau conducând limuzine.

    Printre preferinţele lui se numără muzica neapolitană, cântăreţul american Kenny Loggins şi serialele italieneşti despre mafie. Pe pagina sa se află insulte la adresa poliţiei, dar şi discuţii cu un mafiot “aspirant”. “Trebuie să trimit un CV?” întreabă aplicantul “Da, frate”, i-a răspuns Palazzoto glumind. “Trebuie să luăm în considerare cazierul tău. Nu luăm oameni cu un cazier curat.”Palazzoto a adăugat: “Alătură-te echipei mele… Suntem cei mai puternici, ha ha ha”.

    Într-un scurt film postat pe pagina sa, unul dintre colaboratorii săi scrie “Eu sunt Naşul”, la care Palazzoto răspunde “Eu sunt originalul”. Postările, publicate de revista italiană L’Espresso au menirea de a răspândi frica în rândul comunităţii în care este răspândită mafia italiană. Ofiţerii de poliţie se folosesc însă de paginile de pe reţelele sociale  pentru a descoperi capii mafioţi ascunşi sub numele false.

    “Noua generaţie de mafioţi foloseşte Facebook, mesajele scrise şi WhatsApp pentru a arăta că merg la cele mai bune cluburi, plaje şi restaurante deoarece cred că aceasta este modalitatea prin care câştigă respect. Problema este că acest comportament te face detectabil şi vor fi arestaţi”, a declarat pentru The Telegraph o sursă a poliţiei.

  • Noul butoi cu pulbere al lumii

    Teoria lui Kaplan este simplă: aşa cum Balcanii erau văzuţi, la începutul secolului XX, ca butoiul de pulbere al Europei (iar Europa era lumea atunci!), pentru că erau zona strategică în care se confruntau marile puteri politice ale lumii, dar şi marile religii, şi prin care treceau marile rute comerciale ale vremii, tot aşa Marea Chinei de Sud este acum o sursă de conflict.

    O sursă de conflict cu mari rezerve energetice, cu dispute teritoriale, cu rute investiţionale în valoare de mii de miliarde de dolari şi cu rute de mărfuri în valoare de alte mii de miliarde, marea în cauză adună ambiţiile unor zone şi ale unor state care încep acum să îşi joace cărţile la masa geopoliticlui mondial: nu atât China, deja consfinţită drept mare putere, cât Vietnam, Malaiezia, Singapore sau Filipine. Kaplan a scris până acum 16 cărţi de politică externă şi călătorii şi a fost desemnat de Foreign Policy, în 2011, printre „primii 100 de gânditori ai lumii“; este editor al publicaţiei The Atlantic şi a fost analist politic al Stratfor, agenţia de informaţii înfiinţată de George Friedman.

    „Butoiul de pulbere al Asiei“ nu este un simplu volum de politică internaţională, ci o lecţie de analiză geopolitică: fără partizanate, fără abordări de genul „asta nu se va întâmpla niciodată“, bazată pe cunoaştere şi realism. Nimic nu ilustrează mai bine dorinţa vietnamezilor de a juca un rol major în zonă decât achiziţionarea a şase submarine de ultimă generaţie, din clasa aKilo, de la ruşi.

    Un expert occidental în apărare mi-a spus că trasnzacţia nu are sens. «Vietnamezii or să aibă şocul vieţii lor atunci când or să descopere cât costă submarinele astea numai ca să le menţii în stare de funcţionare». Mai mult decât atât, vietnamezii vor fi nevoiţi să antreneze tot atâtea echipaje pentru ele, ceea ce va dura o generaţie“ „Ca să contracareze submarinele chinezeşti, ar fi scăpat mai ieftin dacă se concentrau pe războiul antisubmarin şi pe apărarea de coastă. Evident, vietnamezii au cumpărat submarinele ca pe nişte mărci ale prestigiului, ca să demonstreze că «vorbim serios»“ un scurt citat despre ceea ce va să zică geopolitica actuală şi despre ce poate deveni întinderea de apă dintre Vietman, Filipine, China şi Malaiezia. De citit musai.