BusinessMagazin

Tag: firme

  • ANAF a publicat lista firmelor cu datorii pentru primul trimestru al anului 2020

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T1 2020, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T1 2020. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.

    Obligaţiile fiscale pentru T1 2020 sunt aferente perioadei ianuarie – martie 2020. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite până la data de 31 martie 2019.

    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Un produs căutat în vremuri de criză

    În această perioadă sunt multe schimbări în legătură cu riscurile acoperite de poliţele de asigurare. Acestea nu numai că trebuie menţinute, dar trebuie revizuite pentru a reactualiza programul de asigurare cu noile riscuri, crede CEO-ul societăţii de brokeraj în asigurări Marsh România.
    „Noi susţinem că în perioadă de criză asigurarea este şi mai necesară decât în condiţii normale. Din punct de vedere financiar, pentru companie poate reprezenta un cost, dar beneficiul poliţei este infinit mai mare în perioada de criză. Dacă companiile au un risc care nu este asigurat, problemele sunt destul de mari, pentru că se adaugă la alte probleme existente, iar capacitatea financiară devine mult mai redusă, băncile sunt reticente în perioada aceasta, mai ales cu businessurile care sunt în picaj, iar asigurarea este foarte importantă.”
    Cristian Fugaciu, care se află în cadrul companiei de brokeraj în asigurări Marsh România de circa 23 de ani, din anul 1997, susţine că asigurările trebuie adaptate pentru a acoperi riscurile de COVID-19 şi trebuie neapărat protejat prin asigurare ce poate fi protejat prin asigurare, precum riscul de neplată, de faliment sau de insolvabilitate. „Există asigurarea care despăgubeşte în momentul în care un partener nu plăteşte factura, serviciile, produsele altui partener. Asigurarea ajută ca ciclul economic să continue. Dacă nu ar exista asigurarea, unul nu ar plăti, celălalt ar da faliment, sau cel care nu poate să plătească deja a dat faliment şi automat îi bagă şi pe alţii în situaţie de insolvenţă sau faliment. Toate aceste lucruri sunt ca piesele de domino”, a explicat CEO-ul Marsh.
    Criza provocată de pandemia de COVID-19 a forţat toate companiile din toate industriile să se digitalizeze 100%  în timp record pentru a putea face faţă restricţiilor impuse de autorităţi.
    „S-au întâmplat lucruri la care piaţa nu se aştepta să se întâmple din punctul de vedere al digitalizării. În această perioadă este clară nevoia de flexibilitate pe piaţă. Lucrurile trebuie corelate cu contextul în permanenţă. Totul trebuie corelat cu profilurile de risc care sunt în continuă schimbare”, a adăugat Cristian Fugaciu.
    El a spus în continuare că această criză a creat o dificultate interesantă, unde anumiţi asigurători nu fac faţă cererilor, ceea ce ar însemna că munca de acasă creează anumite dificultăţi şi din această cauză răspunsurile din partea asigurătorilor sosesc mai greu.
    În ceea ce priveşte măsurile pe care majoritatea companiilor de asigurări le-au luat de la izbucnirea pandemiei se numără posibilitatea angajaţilor de a munci de acasă, actualizarea şi dezvoltarea sistemelor digitale pentru a putea oferi în continuare servicii clienţilor, dar şi amânarea plăţilor la anumite poliţe de asigurare.
    „Sunt oarecum solicitaţi asigurătorii în perioada asta şi durează puţin mai mult să transmită ofertele, dar este bine că merge businessul. Iniţial au solicitat anumiţi clienţi amânări, iar asigurătorii au dat dovadă de flexibilitate şi au răspuns pozitiv. Acestea sunt amânări binevenite şi demonstrează că asigurătorii nu strâng cu uşa într-un moment dificil. Cu toate acestea, amânările nu sunt făcute la modul general, ci prin analize în funcţie de fiecare client”, a mai spus Cristian Fugaciu.
    Starea de urgenţă a contribuit la adăugarea unui nou risc în poliţele de asigurare de sănătate, acela de COVID-19. Printre alte riscuri care s-au intensificat în această perioadă, dată fiind utilizarea intensă a serviciilor online, este securitatea cibernetică.
    „Cyber-security este un risc care în ultimii ani a crescut foarte mult. În perioada asta în care mulţi s-au mutat spre digital, riscul este şi mai mare. Aici există consultanţă, dar şi un produs de cyber-insurance care acoperă acest risc în creştere. De trei ani încercăm să îl promovăm, dar deocamdată nu vedem un apetit mare din partea companiilor, iar noi punem acest lucru pe o lipsă de înţelegere a companiilor, dar şi pe lipsa mediatizării unor daune destul de mari care au avut loc din cauza diferitelor metode de atac cibernetic. Aşa cum ne asigurăm maşina, putem să ne asigurăm şi de evenimente cibernetice, iar impactul la companii poate fi fatal. Dacă sunt sistemele atacate şi nu funcţionează, pot fi probleme mari”, a mai spus CEO-ul Marsh.
    El a mai adăugat că poliţa cyber nu este standardizată, iar pentru fiecare companie se realizează o analiză şi se creează o poliţă customizată.  
    Cu toate că pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat pentru a putea realiza o comparaţie între criza din prezent şi cea din 2008, Cristian Fugaciu susţine că încă nu consideră că aceasta este cea mai dificilă perioadă a companiei pe care o reprezintă.
    „Încă nu consider că este cea mai grea perioadă pe care o traversează Marsh, pentru că am trecut şi prin criza din 2008, care la noi s-a concretizat prin anul 2010, atunci s-au văzut rezultatele. Atunci a fost o perioadă mai dificilă pentru că efectele au fost destul de ample, iar companiile şi piaţa de asigurări nu erau destul de solide şi bine pregătite. Acum premisele sunt altele. Atunci era totul mult mai şubred, iar impactul a fost puternic. Eu vorbesc neştiind cum o să arate criza asta după ce se va încheia, ca să pot să fac o comparaţie, dar cel puţin din cum se vede până acum, din punctul de vedere al lichidităţii din piaţă şi al stării companiilor, acum
    12 ani companiile din România erau mult mai puţine, mult mai mici, oamenii aveau mai puţini bani în bancă şi PIB-ul era mult mai mic.”
    În prezent, piaţa asigurărilor a înregistrat la finalul anului 2019 un volum al primelor brute subscrise de aproape 11 mld. lei, în creştere cu 8% faţă de anul 2018. Volumul primelor intermediate de brokeri a depăşit pragul de 7 mld. lei, în creştere cu 13% la finalul anului 2019 comparativ cu anul precedent.
    Pentru Marsh România, unul din liderii clasamentului de brokeraj de pe piaţa locală, anul 2019 a adus un volum al primelor intermediate de circa 503 mil. lei, în creştere cu 14% faţă de anul 2018.
    „Anul 2019 a fost un an extraordinar pentru noi, nu la fel de bun cum se prefigura anul 2020, dar mai bun decât 2018. Ne-am consolidat, am reuşit să atragem colegi şi clienţi noi. Avem aproximativ 750 de clienţi companii din toate industriile, din toata România”, a subliniat Cristian Fugaciu. 

  • În timp ce zeci de companii fac concedieri, un business din România a ieşit „la vânătoare” de angajaţi. Despre ce meserie este vorba

    În România, Computaris a intrat în urmă cu aproape două decenii, în 2001, odată cu deschiderea unui sediu central la Bucureşti. Un moment cheie în parcursul companiei pe piaţa locală a venit în 2009, când businessul s-a extins cu un centru de dezvoltare din Galaţi. Potrivit Ralucăi Rusu, CEO al Computaris România, una dintre cele mai mari provocări din ultimii 3-4 ani s-a legat de piaţa forţei de muncă, unde cererea de specialişti IT depăşeşte oferta. „Deja acesta este un subiect foarte discutat.

    Ca să depăşim acest obstacol, organizăm în fiecare an Academiile Computaris, un program de internship în care implicăm atât studenţi, cât şi proaspăt absolvenţi din facultăţi cu profil tehnic. Timp de trei luni, experţii noştri tehnici sunt alături de juniori, ajutându-i să-şi dezvolte abilităţile tehnice şi să-şi valorifice potenţialul. Este un program care oferă satisfacţie atât seniorilor, cât şi juniorilor, şi care creează legături strânse între participanţi.”

    Grupul are prezenţă tehnică şi/sau de vânzări în Marea Britanie, SUA, România, Polonia, Moldova, India, Elveţia, Malaezia şi Filipine, iar la sfârşitul anului 2019 a înregistrat, la nivel global, o cifră de afaceri de peste 14 milioane de euro, estimările pentru anul în curs vizând o creştere de până la 16 milioane de euro. Pe plan local, cifra de afaceri a companiei a ajuns, anul trecut, la 44 de milioane de lei, cu un profit de 1,18 milioane. „Credem că rezultatele de anul acesta vor depinde şi de evoluţia situaţiei economice locale şi globale în a doua parte a anului. Rămânem optimişti şi, în acelaşi timp, urmărim îndeaproape această evoluţie”, spune Raluca Rusu.

    În prezent, aproximativ jumătate din echipa de 300 de angajaţi ai grupului la nivel internaţional este reprezentată de personalul celor două birouri locale, care, de la începutul lunii martie, lucrează de acasă. „Din punct de vedere tehnic eram deja pregătiţi, deorece politica noastră internă permite acest mod de lucru ocazional. Atât managerii de proiecte cât şi echipa de HR sunt în strânsă legătură cu fiecare membru al echipei Computaris, pentru a ne asigura că toţi colegii sunt într-o stare bună, au resursele necesare să îşi continue activitatea şi le suntem alături atunci când au nevoie”, explică executivul.
    Deşi, în noul context de piaţă, multe businessuri sunt acum într-o situaţie critică, Raluca Rusu spune că, din fericire, la Computaris au norocul de a activa într-una din acele industrii care nu a fost afectată negativ în această perioadă. „IT-ul şi tehnologia au fost pârghiile care au conectat lumea întreagă şi au permis transpunerea majorităţii activităţilor normale într-un mediu virtual. Avem câţiva clienţi care au înregistrat creşteri ale volumului de activitate în ultimele două luni, însă, în general, lucrurile s-au încadrat în cote normale.” În plus, compania încă recrutează angajaţi, printr-un proces transferat 100% în online, „pentru că avem nevoie de colegi noi care să completeze echipa şi astfel să putem menţine ritmul ascendent al businessului”.

    Portofoliul Computaris cuprinde peste 20 de companii locale şi internaţionale. „Avem parteneri cu care lucrăm de peste 10-15 ani, precum şi clienţi cu care am început colaborarea în urmă cu mai puţin de doi ani. Abordarea noastră este însă întotdeauna aceeaşi, orientată spre crearea unui parteneriat pe termen lung.” Din rândul acestora fac parte nume ca Swisscom, Metaswitch, Nokia sau subsidiare ale grupurilor Vodafone, T Mobile şi Orange. Serviciile companiei încep în zona de consultanţă, unde – alături de clienţi – reprezentanţii businessului identifică nevoile acestora şi găsesc soluţiile cele mai potrivite: de la soluţii tehnice la soluţii de organizare a echipelor şi moduri agile de livrare a proiectelor. „Odată ce proiectele intră în producţie, preluăm de cele mai multe ori responsabilitatea menţinerii lor în sistemele live, oferind suport 24 de ore pe zi/şapte zile pe săptămână, cu timp foarte scurt de răspuns. Prin politica noastră asigurăm servicii de calitate ridicată în raport cu preţul oferit.”

    În ceea ce priveşte competiţia, spune executivul, aceasta vine atât din direcţia firmelor de servicii de nearshoring (practica prin care operaţiunile unei afaceri sunt transferate într-o altă ţară – n.red.), cât şi dinspre companiile mari care oferă servicii de integrare IT. „Se întâmplă adesea să ne aflăm într-o relaţie de cooperare şi totodată de competiţie, ajungând să livrăm proiecte împreună cu firme care la un moment dat ne-au fost competitori.”

    Pe termen mediu şi lung, reprezentanţii Computaris îşi doresc să atingă, anual, o creştere de 10- 15% la nivel de grup, să extindă cooperarea cu clienţii existenţi, să aducă 2-3 clienţi noi în fiecare an, care să devină clienţi de lungă durată, şi să crească departamentul de implementări de soluţii în cloud. „De asemenea, dorim să ne asigurăm că echipa creşte într-un mod sustenabil, cu oameni motivaţi care îşi găsesc în Computaris locul unde pot creşte profesional şi unde pot vedea rezultatele frumoase ale muncii lor”, adaugă şefa companiei.

    Un alt obiectiv este extinderea serviciilor dincolo de sfera telecom, în zona de implementare de soluţii în cloud public şi hibrid. „Avem deja proiecte de cloud privat livrate cu succes în telecom, mai ales în afara României, şi vedem avantajele concrete pe care tehnologia le poate aduce organizaţiilor. Considerăm că acum este momentul oportun să contribuim la dezvoltarea acestei pieţe şi în România şi să ajutăm companiile locale să utilizeze tehnologiile cloud pentru a-şi accelera creşterea şi a-şi întări relaţiile cu clienţii şi angajaţii.”

    În opinia Ralucăi Rusu, această criză va accelera digitalizarea multor organizaţii. „Multe organizaţii au fost prinse nepregătite să lucreze 100% de acasă, deşi natura activităţii lor le-ar fi permis asta, dacă se pregăteau cu infrastructura, sistemele software şi procesele necesare. De asemenea, din păcate, multe industrii au fost afectate; cele care au capital necesar să treacă peste această perioadă cu siguranţă îşi vor regândi modelul de business, iar această regândire va include digitalizarea unora dintre serviciile oferite.” În ceea ce priveşte industria de IT, adaugă ea, firmele care lucrează cu sectoarele afectate vor avea probleme să asigure necesarul de muncă pentru angajaţii existenţi „şi pesemne că trec printr-o perioadă dificilă”.
    Un alt segment afectat, crede Raluca Rusu, este cel al start-up-urilor româneşti care depind de finanţare şi de succesul în a câştiga o parte a segmentului de piaţă pe care îl deservesc. „Cred că aici va depinde de la caz la caz, în funcţie de segmentul de piaţă deservit şi de stadiul acestor start-up-uri. Din punctul de vedere al angajaţilor în IT, spre deosebire de perioada 2008- 2009, avem mult mai multe firme internaţionale care au deschis birouri de dezvoltare în România şi multe firme de outsourcing care au crescut într-un mod sustenabil în ultimii ani. Cred că aceste firme vor putea absorbi excedentul de candidaţi IT din piaţă, avînd în vedere lipsa acută de resurse IT din ultimii ani.”

  • ANAF: Lista scutirilor şi facilităţilor fiscale acordate firmelor în contextul stării de urgenţă şi al pandemiei COVID-19

    Ministerul Finanţelor Publice, împreună cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a publicat astăzi lista de măsuri luate pentru sprijinirea mediului de afaceri, dar şi pentru susţinerea conformării voluntare, în contextul stării de urgenţă.

     

    1. Nu se calculează şi nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform Codului de procedură fiscală, pentru obligaţiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr. 29/2020 şi neachitate până la încetarea acestor măsuri.

    2. Nu sunt considerate obligaţii fiscale restante, potrivit legii, obligaţiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr. 29/2020 şi neachitate până la încetarea acestor măsuri.

    3. Se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită, prin somaţie, poprire şi valorificarea bunurilor la licitaţie, a creanţelor bugetare, cu excepţia executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanţelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală.

    4. Nu se calculează şi nu se datorează dobânzi şi penalităţi, conform Codului de procedură fiscală, pentru plata cu întârziere a ratelor din graficele de eşalonare neachitate până la împlinirea termenului de 30 de zile de la încetarea stării de urgenţă. În acest caz, organul fiscal competent, din oficiu, reface graficul de eşalonare, cu respectarea perioadei de eşalonare aprobate. Noul grafic de eşalonare se comunică debitorului prin decizia organului fiscal.

    5. Se suspendă condiţiile de menţinere a valabilităţii eşalonărilor la plată acordate potrivit legii. Aceste condiţii se consideră îndeplinite dacă debitorii achită obligaţiile aferente în termen de 30 de zile de la încetarea perioadei de aplicare a acestor măsuri fiscale.

    6. Pentru obligaţiile care reprezintă condiţie de menţinere a valabilităţii înlesnirilor la plată, contribuabilii pot solicita modificarea eşalonării la plată, cu condiţia ca cererea să fie depusă până la expirarea termenului menţionat la pct. 5, prevederile art. 195 din Codul de procedură fiscală aplicându-se în mod corespunzător.

    7. Obligaţiile bugetare care reprezintă condiţie de menţinere a valabilităţii înlesnirilor la plată, inclusiv cele cuprinse în ratele din graficele de eşalonare, nu sunt considerate obligaţii fiscale restante.

    8. Extinderea rambursării TVA cu control ulterior.

    9. Termenele de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili creanţe fiscale şi de a cere executarea silită, precum şi cel al contribuabilului/plătitorului de a cere restituirea creanţelor fiscale, prevăzute de Codul de procedură fiscală, se suspendă sau nu încep să curgă până la împlinirea termenului de 30 de zile de la încetarea stării de urgenţă. Măsurile fiscale mai sus menţionate se aplică pe perioada stării de urgenţă şi 30 de zile de la încetarea acesteia.

    10. Se acordă o bonificaţie calculată asupra impozitului pe profit datorat, dacă contribuabilii plătitori de impozit pe profit plătesc impozitul datorat pentru trimestrul I al anului 2020, până la termenul scadent de 25 aprilie 2020 inclusiv. Bonificaţia este de 5% pentru contribuabilii mari şi 10% pentru contribuabilii mijlocii si ceilalţi contribuabili.

    Categoriile de contribuabili beneficiari ai bonificaţiilor prezentate anterior sunt următoarele: a) contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată prevăzut de art. 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; b) contribuabilii care intră sub incidenţa Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, pentru impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2020, determinat pentru activităţile desfăşurate, altele decât cele corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de lege; c) contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv contribuabilii care iniţial au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, iar ulterior au optat ca anul fiscal să corespundă exerciţiului financiar. Această categorie de contribuabili beneficiază de bonificaţie dacă plătesc impozitul datorat pentru trimestrul/plata anticipată trimestrială până la termenul scadent cuprins în perioada 25 aprilie – 25 iunie 2020.

    11. Se acordă o bonificaţie de 10% calculată asupra impozitului datorat pentru trimestrul I al anului 2020, pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor aferent acestui trimestru, până la data de 25 aprilie 2020, inclusiv.

     12. Contribuabilii obligaţi la plata impozitului specific unor activităţi, potrivit Legii nr.170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, pentru anul 2020, nu datorează impozit specific pentru perioada în care aceştia întrerup activitatea total sau parţial pe perioada stării de urgenţă decretate.

    13. Pentru depunerea situaţiilor financiare anuale aferente exerciţiului financiar 2019, respectiv a raportărilor contabile anuale încheiate la 31 decembrie 2019, termenele prevăzute la art. 36 alin. (1) şi (3), respectiv art. 37 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 iulie 2020 inclusiv.

    14. Deducerea sumelor reprezentând sponsorizări către instituţii publice şi alte organe ale autorităţii publice din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în limita prevăzută de actul normativ, se efectuează în baza contractului de sponsorizare, fără a exista obligaţia înscrierii entităţilor beneficiare respective în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

    15. Nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform Codului fiscal, care importă, în perioada pentru care s-a instituit starea de urgenţă şi în următoarele 30 de zile calendaristice de la data încetării stării de urgenţă, medicamente, echipamente de protecţie, alte dispozitive sau echipamente medicale şi materiale sanitare care pot fi utilizate în prevenirea, limitarea, tratarea şi combaterea COVID-19, prevăzute în anexa care face parte integrantă din ordonanţa de urgenţă.

    16. Modificarea modului de calcul a plăţilor anticipate pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit care aplică sistemul anual de plată a impozitului pe profit cu plăţi anticipate, în sensul stabilirii nivelului acestora la valoarea stabilită pe baza calculului trimestrial curent ,faţă de 1/4 din impozitul anului precedent(actualizat cu indicele preţurilor de consum estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţi anticipate), pentru a corela sarcina fiscală cu încasările reduse determinate de închiderea activităţilor total sau parţial prin afectarea mediului economic de măsurile de combatere a epidemiei Covid -19.

     

    De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF au adoptat şi alte măsuri în vederea sprijinirii mediului de afaceri, cum ar fi:

    1. Implementarea obligaţiilor de plată în platforma ghiseul.ro pentru facilitatea îndeplinirii obligaţiilor de plată ale contribuabililor;

    2. Introducerea de noi documente pe baza cărora contribuabilii persoane fizice să se poată identifica electronic în SPV (alte acte administrative începând cu 1.04.2020);

     3. Asigurarea cadrului legal împreună cu MFP în vederea depunerii electronice şi a altor formulare specifice evitării dublei impuneri şi acorduri fiscale internaţionale (OMFP 1830/2020);

    4. Soluţionarea la distanţă a solicitărilor contribuabililor de către 900 de inspectori, care au acces la bazele de date necesare desfăşurării unor activităţi specifice (ex. certificate de atestare fiscală, rambursari TVA, alte categorii de solicitări);

    5. Aprobarea, pe perioada stării de urgenţă, a susţinerii contestaţiei în faţa organelor de soluţionare a contestaţiilor şi prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare la distanţă/telefon, direcţia de specialitate menţinând legătura permanent cu contribuabilii pentru găsirea celor mai bune soluţii;

    6. Asigurarea de la distanţă a serviciului de asistenţă a contribuabililor în domeniul fiscal şi IT în vederea îndeplinirii obligaţiilor fiscale (SPV, Call – Center şi Formularul de Contact) pentru asigurarea conformării fiscale;

    7. Direcţia Generală a Vămilor şi Direcţia Generală Antifraudă Fiscală lucrează în prima linie pentru a pune în aplicare ordonanţele militare din perspectiva atribuţiilor ANAF;

    8. Desfăşurarea de campanii în rândul contribuabililor care au solicitat rambursarea de TVA, pentru a fi pregătite cu rapiditate compensările şi restituirile de taxe, necesare în derularea procedurii de rambursare;

    9. Continuarea procesului de reorganizare a ANAF pentru ca analiza de risc să fie principalul mecanism de aplicare a procedurilor de administrare fiscală;

    10. Constituirea Grupului de analiză fiscală pentru comunicarea rapidă cu reprezentanţii mediului de afaceri şi ai mediului academic, în care se discută şi se propun măsuri economice şi fiscale care să vină, în continuare, în sprijinul contribuabililor.

     

  • Întrebarea după această criză este: cine va mai dori să lucreze în firmele private, la patronii români?

    Căderea economică care va urma va fi cumplită, iar revenirea, chiar dacă va fi mai rapidă, nu va fi la acelaşi nivel de unde am lăsat-o.

    În România, când scriu acest articol, marţi seara, 7 aprilie 2020, unul din patru angajaţi a fost trimis în şomaj tehnic, adică peste un milion de români experimentează acest model.
    O parte dintre ei vor ajunge şi în şomajul tradiţional, pentru că firmele unde lucrau nu vor mai avea bani să-i ţină.
    Deja sunt aproape 200.000 de angajaţi care au fost disponibilizaţi, care şi-au pierdut jobul cu totul.
    Estimările indică faptul că în această criză economică România va depăşi 2 milioane de şomeri (în criza de acum zece ani s-au pierdut 700.000 de locuri de muncă): 1 milion de şomeri vor fi din forţa de muncă actuală, iar 1 milion de şomeri vor fi din românii care lucrau afară şi care nu vor mai avea unde să se întoarcă, pentru că economiile Italiei, Spaniei, Franţei, Germaniei, Marii Britanii etc. vor fi la fel de afectate.
    Înainte de criză, România avea 4,2 milioane de angajaţi în companii, din care aproape 1 milion lucrau în multinaţionale, iar 3 milioane lucrau la cele 540.000 de microîntreprinderi, companii mici şi mijlocii.
    Cel mai afectaţi vor fi cei care lucrează în aceste companii şi mai puţin cei care lucrează în multinaţionale sau la stat, unde pe lista de plată sunt 1,2 milioane de persoane, care se adaugă la cele 4 milioane din companii.
    Companiile româneşti mici şi mijlocii, plus microîntreprinderile sunt slab capitalizate, trăiesc de pe o zi pe alta şi se bazează pe creditul furnizor, adică pe marfa pe care o primesc şi pe care o achită într-o perioadă mai lungă de timp.
    Creditul furnizor este de trei ori mai mare decât creditul bancar, iar tot acest model blochează acum economia, având în vedere că toate firmele încearcă să ţină de bani şi să plătească cât mai târziu facturile.
    În criza de acum zece ani, în România au murit peste 150.000 de companii.
    Iar acum se estimează că va fi mai rău.
    Ca să reziste, antreprenorii români, oamenii de afaceri, patronii vor trece la restructurări masive, vor tăia joburi din organigramă şi vor reduce salariile.
    Cristian Hossu, unul din proprietarii companiei Universum, cel mai mare organizator de conferinţe şi târguri (după marile festivaluri Untold, Electric Castel, Summer Well, Neversea) şi care şi-a văzut businessul prăbuşit peste noapte, spune că discuţia nu este „cu cât se vor reduce salariile, ci dacă mai ai job sau nu”.
    Nici înainte patronii români nu erau iubiţi, dar în această criză vor deveni extrem de urâţi.
    Cei care lucrează în firmele româneşti private realizează că stau fără o plasă de siguranţă solidă, că firmele private româneşti sunt în bătaia vântului. Aşa că privirea se îndreaptă spre multinaţionale, adică firmele străine să vină cât mai repede şi să preia economia, varianta cea mai fericită, sau să vină statul şi să preia companiile private româneşti, ca să lucreze la stat.
    Acest sentiment era prezent şi înainte, având în vedere că salariile în multinaţionale şi la companiile de stat erau mai mari decât în companiile private româneşti, iar acum va deveni şi mai acut.
    Mai mult decât atât, există o plajă de angajaţi care sunt deja în partea a doua a vieţii, adică mai au 10-15 ani până la pensie şi realizează că viitorul nu mai este al lor, că nu prea au unde să se mişte, că nu pot s-o ia de la capăt şi că sunt puşi cu spatele la zid.
    Toţi aceştia vor deveni o masă extrem de furioasă, care va vota pentru stat, pentru armată şi pentru o conducere centralizată, autoritară.
    Capitalismul nu mai este o opţiune pentru ei şi nu vor mai crede în acest concept, în libera iniţiativă şi în posibilitatea de a face ceva pe cont propriu.
    În aceste condiţii, întrebarea este: câţi patroni români vor supravieţui acestei crize şi câţi angajaţi vor mai dori să lucreze pentru ei?

  • Sierra Quadrant: Concordatul preventiv poate salva multe dintre firmele afectate de criza economică. “Pe termen mediu şi lung, orice antreprenor trebuie să să gândească la cum va resuscita businessul”

    Accentuarea crizei economice, pe fondul pandemiei de COVID19, a afectat deja câteva zeci de mii de firme, care angajează peste 1,2 milioane de salariaţi, iar primele efecte s-au văzut în suspendarea activităţii, în şomajul tehnic şi disponibilizările de personal.

    Accentuarea crizei ar putea duce la un val semnificativ de insolvenţe şi falimente. Există însă o alternativă care poate salva multe dintre companii –concordatul preventiv o procedură mai eficientă decât insolvenţa.

    Este o realitate cruntă faptul că pandemia generată de virusul COVID-19 impactează economia românească. S-a depăşit sfera unei predicţii. Din ce în ce mai multe firme sunt afectate şi resimt efectele negative ale suspendării activităţii.

    Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, măsurile guvernamentale sunt bune, dar efectele acestora sunt doar pe termen scurt. Pe termen mediu şi lung, orice antreprenor trebuie să să gândească la cum va resuscita businessul.

    Multe afaceri vor intra în faliment. Procedura insolvenţei este cunoscută multora, ca fiind o modalitate legală de recuperare a creanţelor.

    Pe de altă parte, procedura concordatului preventiv reprezintă un instrument juridic prin care este descurajată intrarea în insolvenţă a debitorului. Este o alternativă a creditorilor care îşi recuperează creanţele într-un cadru ordonat de măsuri destinate acoperirii creantelor acestora.

    Prin intermediul procedurii de concordat preventiv, firmele afectate de criză pot cere creditorilor şansa de a se redresa, evitând astfel procedura reorganizării judiciare, greoaie şi anevoioasă şi care de cele mai multe ori eşuează sau nu duce la rezultatul scontat.

    Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, concordatul preventiveste avantajos pentru că permite acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.

    În plus, debitorul poate cere judecătorului sindic suspendarea provizorie a executărilor silite urmând ca acestea să se suspende de drept din momentul comunicării hotărârii de constatare a concordatului către creditorii semnatari, suspendarea curgerii dobânzilor, penalităţilor şi a cheltuielilor aferente creditorilor concordatari.

    CUI SE ADRESEAZĂ CONCORDATUL PREVENTIV

    Procedura de concordat preventiv se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situaţie financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relaţiile cu partenerii comerciali şi pentru creditorii care doresc să-şi recupereze creanţele deţinute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecţie a intereselor economice.

    Potrivit legislaţiei, concordatul preventiv reprezintă contractul încheiat între debitorul aflat în dificultate financiară şi creditorii săi care deţin cel puţin două treimi (2/3) din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate de debitor, omologat prin judecătorul sindic, contract prin care debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale prin care, de asemenea, să fie acoperite creanţele creditorilor împotriva sa.

    Condiţia este ca respectivii creditori să accepte şi să sprijine măsurile financiare, în vederea redresării întreprinderii debitorului.

    Pentru ca acordul să fie încheiat, este nevoie de mult tact şi o analiză profundă a firmei pentru ca într-adevăr acest instrument să reuşească.

     ,,Aici intervine rolul profesionistului, al conciliatorului, care trebuie să fie un practician cu experienţă. Este nevoie de toate argumentele necesare, personalizate profilului firmei, pentru a putea convinge creditorii să aleagă această metodă de salvare a afacerii, deopotrivă benefică. Creditorii trebuie să fie convinşi să accepte planul debitorului, precum şi să admită faptul că şi-ar putea încasa banii în condiţii mai avantajoase prin încheierea concordatului, decât în cazul falimentului debitorului’’, afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

    Procedură nu poate fi aplicată debitorilor condamnaţi pentru infracţiuni economice, debitorilor care sunt deja în faliment ori care au mai beneficiat în trecut de procedura concordatului preventiv.

    ,,S-a avut în vedere protecţia debitorului onest, care nu are intenţia de a înşela creditorii sau de a tergiversa procedura. Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a concordatului de către debitor atrage automat falimentul acestuia, fără posibilitatea de a mai cere judecătorului sindic reorganizarea judiciară.

    Procedura de concordat preventiv are caracter judiciar, deoarece este aplicată  de tribunal prin judecătorul sindic, şi are un caracter secret şi urgent, toate cererile fiind judecate în camera de consiliu cu precădere şi de urgenţă.

    Părţile sunt citate în termen de 48 de ore de la primirea cererii, iar părţile aflate în străinătate vor fi citate prin intermediul mijloacelor rapide de comunicare.

    ,,Este o procedură preventivă, deoarece sunt chemaţi să participe toţi creditorii debitorului, care votează proiectul de concordat, acesta devenindu-le opozabil după ce a fost omologat chiar şi în situaţia în care nu au semnat. Altă caracteristică a acestei proceduri este unitatea, deoarece la data constatării vor fi suspendate urmăririle individuale ale creditorilor dar şi curgerea accesoriilor creanţelor acestora, pe perioada concordatului preventiv omologat creditorii nu vor putea cere deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitorului’’, explică Neacşu.

    EFECTELE CONCORDATULUI PREVENTIV

    Procedura de concordat preventiv suspendă orice urmărire individuală împotriva debitorului şi curgerea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a creanţelor contra debitorului, precum şi curgerea dobânzilor, penalităţilor şi a oricăror alte cheltuieli aferente creanţelor.

    În plus, pe perioada concordatului preventiv omologat, nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor.

    Legislaţia prevede că orice creditor care deţine un titlu executoriu poate adera la concordat. Cererea de aderare se depune la conciliator, acesta incluzând-o în tabloul creditorilor concordatari.

    Dacă în termen de 18 luni nu au fost îndeplinite obligaţiile prevăzute în concordatul preventiv, creditorii vor putea vota, la propunerea conciliatorului, prelungirea duratei concordatului cu maximum 6 luni faţă de durata iniţială.

    ,,Scopul acestei proceduri este acela de a renegocia direct sau preventiv, cu majoritatea creditorilor, modalităţi si termene de acoperire a creanţelor care să permită debitoarei redresarea economică şi în acelasi timp să ofere creditorilor o perspectivă mai bună de recuperare a creanţelor faţă de procedura insolvenţei’’, afirmă Neaşcu.

    Urmare a procedurii de concordat preventiv, creditorii nu pot deschide procedura insolvenţei faţă de debitor, însă, având în vedere termenele scurte asociate procedurii, determină recuperarea creanţelor detinute mult mai rapidă decât în procedura de drept comun sau în procedura insolvenţei.

    ,,Evitarea insolvenţei elimină şi dezavantajul defavorizării acestuia pe piaţa relevantă, care ar duce la o scădere a încasărilor acestuia şi, pe cale de consecinţă, a capacităţii de acoperire a creanţelor. Un alt avantaj pentru creditori este că procedura suspendă curgerea termenului de prescripţie a dreptului de a solicita executarea silită, prin semnarea acordului de concordat, astfel încât creditorul semnatar nu riscă să piardă posibilitatea de a valorifica titlul executoriu deţinut împotriva debitorului’’, a mai declarat Ovidiu Neacşu.

    În cei peste 23 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din România, fiind specializată în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare şi diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluţionate, concomitent cu procedura de insolvenţă: bilanţ de mediu, substanţe periculoase în proprietate, servituţi neclare şi litigii legate de patrimoniu, etc.

    Printre dosarele semnificative gestionate în prezent de Sierra Quadrant se află Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), CET SA Bacău, Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigaţie Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA şi GA-PRO-CHEMICALS S.A.

  • Ce se discută în spatele uşilor închise între Guvern şi marile companii: încasările la buget se prăbuşesc, chiar şi firmele care au lichiditate preferă să amâne plata taxelor; de la FMI putem lua doar 1 mld.euro; vor fi peste două milioane de şomeri; Guvernul încă nu îşi dă seama cât de mult va cădea economia

    Premierul Ludovic Orban a avut marţi o discuţie în spatele uşilor închise cu CDR-Coaliţia pentru Dezvoltarea României, organizaţia care reuneşte cele mai mari companii din România, din care majoritatea sunt multinaţionale.

    Conform unor surse, discuţiile s-au purtat în jurul situaţiei economice actuale, care devine dramatică, având în vedere că aproape toată economia este închisă din cauza stării de urgenţă sau din cauza faptului că mari firme au decis să închidă temporar capacităţile de producţie.

    Situaţia cea mai tensionată este la nivelul bugetului, unde încasările s-au prăbuşit, chiar şi firmele care au bani preferând să îşi amâne plata taxelor şi impozitelor pentru a-şi păstra lichiditatea, în condiţiile în care nimeni nu ştie când se va reporni economia şi de la ce nivel.

    Marile companii au început să poarte discuţii ca membrii CDR să plătească taxele şi impozitele la buget.

    Toţi antreprenorii, toate companiile cer sprijin financiar de la stat, dar bugetul nu are resurse pentru toată lumea.

    Principala prioritate va fi plata şomajului tehnic, care înseamnă plăţi de peste 8 mld.lei, un efort bugetar imens în condiţiile în care încasările scad de la o zi la alta.

    În privinţa unui eventual împrumut de la FMI, premierul Orban a precizat în discuţia cu marile companii, că în acest moment România poate avea acces doar la o linie de finanţare de 1 mld.euro, având în vedere că poziţia externă, respectiv deficitul de cont curent este scăpat de sub control. Pentru acoperirea încasărilor de la buget, Guvernul trebuie să ia bani din altă parte.

    În privinţa şomajului, după terminarea stării de urgenţă, primele estimări indică între 800.0000-1 milion de oameni care vor fi disponibilzaţi, pentru că firmele nu vor mai avea comenzi şi nici bani să îi plătească, la care se adaugă 800.000-1 milion de români care lucrau în afară şi care, cel puţin în următorul an, nu-şi vor mai găsi un job având în vedere criza economică care se va instaura în Europa, mai dură decât cea de acum 10 ani.

    În ceea ce priveşte impactul economic, Guvernul nu a putut să avanseze cifre, pentru că situaţiile se schimbă dramatic, în sens negativ.

    Primele date legate de căderea economiei vor apărea  la finalul lunii aprilie.

    Discuţia dintre Orban şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României a fost informală.

     

  • OPINIE Octavian Bădescu, fondator Freedom Group: Intervenţionismul politicului pentru combaterea epidemiei de coronavirus generează genocid economic

    O problemă reală, însă prezentată ca având o magnitudine mult superioară realităţii, este utilizată ca pretext pentru un adevărat genocid economic, prin intervenţionism etatist în dauna pieţei libere. Acesta va înregistra, în final, ca victime anumite firme mari, mai ales locale şi multe dintre firmele mici şi mijlocii. Vor suferi şi aceia care au, în general, un comportament cumpătat din perspectivă economică, cu privire la propriile resurse, inclusiv economisind.

    Toţi aceştia vor fi în final pedepsiţi nu de un virus, ci prin inflaţie şi prin multe alte decizii care pot urma, luate de clasa politică şi de diferite grupuri de interese. Acestea sunt efecte inevitabile în actuala formă a democraţiei, pe fondul unei lipse de  de corelare între puterea de vot şi contribuţia la bugetele publice.

    Activitatea economică, în cele mai multe sectoare, a fost redusă la minimum odată cu presiunea politică şi mediatică, care au indus panica global. Toate au generat un val de solicitări de sprijin  din partea mediului privat, la care Statul va oferi anumite răspunsuri, cu precădere „mere otrăvite”.

    Implementarea graduală a acestor restricţii generează cetăţenilor „sindromul broaştei fierte” – ni se încălzeşte apa treptat, ca să nu protestăm, iar când apa va fi prea fierbinte, probabil că nu vom mai şti cum să reacţionăm ori nu vom mai avea putere. Soluţiile vor aplica „principiul jumulirii gâştei” – cu cât mai multe pene, cu atât mai puţine ţipete.

    Ca urmare a diferitelor tipuri de vicisitudini din istorie, s-a dovedit că nu cei mai puternici de la un anumit moment au supravieţuit, ci cei care s-au putut adapta cel mai bine: flexibilitatea şi capacitatea de reacţie rapidă au fost decisive.

    Personal, ca antreprenor pe piaţa de tranzacţii imobiliare, am pus la punct o serie de instrumente atât pentru agenţii imobiliari, cât şi pentru cei care îşi propun să-şi vândă singuri proprietăţile. Astfel, cu preţuri de la 1 euro pe zi, toate proiectele de care mă ocup au o elasticitate şi o capacitate de adaptare care se pot dovedi decisive în contextul de faţă.

    Totuşi, în România sunt alte zeci de mii de firme cât de cât relevante, iar în lume sunt milioane. Este important de reţinut că nu virusul este cauza problemelor economice apărute deja, ci răspunsul neadecvat al clasei politice la această provocare. Dar oportunitatea care ar trebui valorificată, pe fondul crizei generate de măsurile împotriva coronavirusului, este reprezentată de o discuţie despre reducerea atribuţiilor statului şi implicit a costurilor sale, precum şi despre actuala formă a democraţiei.

    Opinia a fost transmisă Business MAGAZIN de Octavian  Bădescu, fondator al Freedom Group.

  • SOLIDARITATE: Patronul unei firme de pază donează măşti familiilor care au nevoie

    Patronul unei firme de pază din Buzău a decis să împartă, gratuit, măşti de protecţie, familiilor din municipiu. A avut peste 11.000 de bucăţi dar acestea au fost prea puţine în comparaţie cu cererea, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Mihai Coşconel a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că nu a făcut acest gest pentru reclamă. Măştile de protecţie pe care a decis să le distrubuie gratuit au fost confecţionate din bumbac, în secţia de confecţii pe care o deţine.

    „Mii de bucăţi. Noi le-am produs. Am încercat să mulţumim pe toată lumea. Se pare că lumea chiar are nevoie şi nu găseşte. Din solidaritate am făcut. M-am gândit şi am considerat că sunt destule persoane care ar dori şi poate nu au bani să cumpere având în vedere că una costă şi 11 lei”, a declarat patronal firmei de pază.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Primele efecte ale crizei in România : Numărul de firme înregistrate la nivel naţional s-a prăbuşit în contextul pandemiei Covid-19

     Numărul firmelor înfiinţate la nivel naţional a scăzut cu 69% în primele două săptămâni de la începutul starii de urgenţă decretată în România(16-30 martie) faţă de cele două săptămâni anterioare şi, de asemenea, în raport cu perioada similară din anul 2019, potrivit unei analize Termene.ro, platforma care oferă informaţii actualizate în timp real despre date-le financiare şi juridice ale companiilor.

    Astfel, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei, numărul de societăţi comerciale care au fost înfiinţate în perioada 16-22 martie 2020 a scăzut la 2150 în comparaţie cu cele două săptămâni precedente: 6858 firme noi în perioada 2-15 martie, se arată în analiza Termene.ro.

    Astfel, dacă în prima săptămână de la declanşarea crizei COVID-19 (16-22 martie 2020) au fost înfiinţaţe 1480 firme noi, media săptămânală s-a prăbuşit în perioada 23-27 martie, când au fost deschise doar 670 societăţi comerciale, de cinci ori faţă de o săptămână normală. Spre comparaţie, au fost înregistrate 3344 firme noi în perioada 9-15 martie şi 3514 firme noi în perioada 2-8 martie.

    Luna martie 2020:

    2-8 martie: 3514 firme noi
    9-15 martie: 3344 firme noi
    16-22 martie:1480 firme noi
    23-27 martie: 670 firme noi

    Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul firmelor nou create s-a menţinut în jurul unei medii săptămânale de aproximativ 3400 de societăţi comerciale, ceea ce confirmă căderea bruscă înregistrată în primele două săptămâni în care în România s-a produs un blocaj economic generat de răspândirea COVID-19.

    “Efectele produse de răspândirea virusului COVID-19, un context care a generat starea de urgenţă şi o situaţie imprevizibilă, se simte şi asupra iniţiativelor antreprenoriale. Observăm o prăbuşire a numărului de firme nou-create odată cu intrarea ţării în starea de urgenţă. Ne dorim să regăsim curând cifrele statistice pe care le vedeam înainte cu privire la înfiinţarea firmelor noi, iar guvernul are un rol semnificativ prin restabilirea încrederii, dar să nu uităm: numeroase firme de succes au fost create pe plan internaţional, dar şi în România, în contex-tul unor incertitudini economice”, a declarat Adrian Dragomir, co-fondator Termene.ro.

    Luna martie 2019

    2-8 martie 2019: 3408 firme noi
    9-15 martie 2019: 3389 firme noi
    16-22 martie 2019: 3581 firme noi
    23-27 martie 2019: 3747 firme noi

    Scăderea numărului de firme nou înfiinţate este bruscă şi probabil că ritmul va continua: dacă în 16 şi 17 martie 2020 au fost înmatriculate câte 500 de firme zilnic, numărul acestora a scăzut miercuri, 18 martie, la 200, apoi joi, 19 martie, la 140 de firme, în timp ce vineri numărul s-a redus la 107. În a doua săptămână de la decretarea stării de urgenţă, media s-a menţinut în jurul nivelului de 125 de firme nou create zilnic.

    În ceea ce priveşte judeţele/oraşele cu cele mai multe firme create în luna martie, acestea sunt Bucureşti (1782), Cluj (525), Timiş (456), Ilfov (449), Iaşi (377), Constanţa (351), Braşov (305), Bihor (284), Prahova (250) şi Mureş (221).

    Termene.ro reiterează că peste 280.000 de firme din România se află în prezent într-o situ-aţie cu risc mare de insolvenţă, în timp ce acest risc este mare pentru peste 30.000 de firme De asemenea, în acest moment, 40% dintre companii şi-au continuat activitatea, 37% şi-au redus-o, iar 23% închid operaţiunile din cauza pandemiei de Covid-19.