Pe teritoriul deşertului din Australia de Vest, un bărbat pe nume Peter a sunat la Registrul pentru studierea obiectelor zburătoare neidentificate din Australia după ce a văzut o mulţime de fire albe coborând din cer, acoperind pomii şi firele de înaltă tensiune, oriunde s-ar fi uitat.
Ceea ce acest bărbat a văzut poartă denumirea de “păr de înger”.
Adulţii care sunt pasionaţi de selfie suferă de singurătate, anunţă psihologii thailandezi, potrivit rezultatelor unui studiu recent, la care au luat parte 300 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 22 şi 24 de ani.
Potrivit rezultatelor studiului, persoanele care cer atenţia celor din jur acordă mult timp reţelelor de socializare şi îşi fac poze destul de des, recurgând de cele mai multe ori la selfie, întrucât aceste persoane dispun de foarte mul timp, iar în viaţa lor nu există cineva foarte apropiat.
Potrivit experţilor thailandezi, selfie-ul este un fenomen toxic, o formă de narcisism şi un strigăt după atenţie întemeiat pe singuratate.
Din punct de vedere psihologic, fenomenul selfie devine periculos pentru societate, deoarece el poate duce la formarea unei generaţii de narcisişti.
Fotograful britanic Adrian Storey a publicat o serie de fotografii uluitoare, care surprind oameni tineri, îmbrăcaţi la costum, adormind pe străzile din Tokyo.
Motivul este epuizarea la care ajung angajaţii japonezi, aceşti fiind deseori nevoiţi să petreacă şi 12 ore zilnic muncind.
În alte ţări, imaginea unui om dormind pe stradă sau pe bancă în parc poate duce la ideea unui cerşetor sau vagabond – dar în capitala Japoniei acest lucru a devenit obişnuinţă, iar trecătorii nu mai dau mare atenţie fenomenului.
Vedeţi imaginile impresionante aici
Sursa: Bigpicture.ru
“Fata din tren”, ecranizarea bestseller-ului omonim semnat de Paula Hawkins, care la nivel mondial s-a vândut în peste 15 milioane de exemplare, va avea premiera pe marile ecrane de vineri, 7 octombrie, atunci când Emily Blunt va putea fi urmărită ca protagonistă a mult-aşteptatului thriller.
Fenomenul care a încântat milioane de cititori îşi face acum drum către marile ecrane, în regia lui Tate Taylor („Culoarea sentimentelor”), alături de o distribuţie de elită, din care mai fac parte şi: Rebecca Ferguson, Haley Bennett, Justin Theroux, Luke Evans, Allison Janney, Edgar Ramirez, Lisa Kudrow şi Laura Prepon.
Sursa de inspiraţie pentru captivantul său roman poliţist, plin de martori deveniţi suspecţi, a provenit chiar din experienţa de zi cu zi a lui Hawkins, care făcea naveta dintr-un capăt în celălalt al Londrei. „Exista o rută anume unde trenul reuşea mereu să se strice, aşa că nu aveam de-ales decât să stau pe scaun şi să mă uit pe geam, către blocurile de apartamente, de unde puteam să văd până în camerele de zi ale locatarilor,” povesteşte ea. „Mereu speram că voi vedea ceva interesant, deşi nu s-a întâmplat nimic special niciodată. Dar asta mi-a pus imaginaţia în funcţiune, iar de-acolo a provenit nucleul poveştii.”
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Compania de stat a avut lunar un avion cu defecţiune tehnică în ultimele cinci luni, sute de pasageri fiind blocaţi în aeroporturi, ajungând la destinaţie cu întârziere de câteva ore bune.
Vineri, un avion al companiei aeriene Tarom, cu 117 oameni, s-a întors la Bucureşti din zborul către Amsterdam din cauza unei defecţiuni tehnice, la 35 de minute după decolare. „După verificări, tehnicienii au constatat că a fost vorba de o defecţiune minoră la instalaţia de climatizare“, au transmis oficialii companiei Tarom.
Printre cele mai cunoscute exemple este cel al lui Hawkeye, labradorul retrivier negru care s-a aşezat lângă sicriul lui Jon Tumilson de-a lungul ceremoniei funerare din 2011. În Japonia, un câine din rasa Akita, numit Hachiko, a devenit o senzaţie naţională în 1930, după ce a început să apară în staţia de tren la aceiaşi oră în fiecare zi pentru a-şi întâmpina stăpânul, care la un moment nu a mai apărut. Deşi stăpânul nu a mai venit, câinele a mers în staţia de tren zilnic la aceiaşi oră pentru tot restul vieţii sale.
Bogdan Pismicenco este Channel manager România, Bulgaria şi Republica Moldova la Kaspersky Lab
Cât de mult valorează datele tale? Pentru victimele unui atac ransomware, nu mai este o întrebare retorică, ci una cât se poate de reală. Programele ransomware blochează sau criptează datele de pe un dispozitiv, apoi cer o răscumpărare în schimbul cheii care le-ar putea decripta. Este o afacere profitabilă pentru infractorii cibernetici: în timp ce majoritatea atacurilor tradiţionale presupun furtul datelor şi apoi găsirea unor modalităţi de a le valorifica, în cazul programelor ransomware pot câştiga banii dintr-o dată.
De aceea, în ultima perioadă, am văzut o creştere masivă atât a numărului de atacuri, cât şi a conştientizării fenomenului în rândul utilizatorilor. Cea mai recentă formă de ransomware a fost dezvoltată în 2014, iar numărul şi gama de atacuri au crescut semnificativ pe parcursul anului 2015. Analiştii noştri de securitate au anticipat că în 2016 vom vedea o creştere rapidă a acestor atacuri şi se pare că au avut dreptate. În primul trimestru al anului 2016 am văzut deja un număr uriaş de mostre de ransomware, deoarece a început să fie la modă printre autorii de malware. Cu toate acestea, programele ransomware încă reprezintă doar o mică parte din numărul total de mostre de malware pe care le detectăm.
Publicitatea masivă făcută în jurul programelor ransomware în ultimul timp dă naştere la o concepţie greşită, aceea că industria de securitate IT nu poate opri un astfel de program. În primul rând, ratele de detecţie pentru „cryptors“ sunt la fel de mari ca pentru orice alt tip de malware. Soluţiile moderne de securitate pot detecta chiar atacuri necunoscute, prin analiza comportamentului unui fişier lansat. În al doilea rând, marea majoritate a acestor atacuri se bazează pe o tehnologie malware mai degrabă clasică şi sunt, prin urmare, uşor de blocat. Doar o mică parte dintre mostre folosesc tehnici mai elaborate, încercând să evite detecţia de către software-ul de securitate. Deci, din punctul de vedere al securităţii, putem spune că ransomware-ul nu este diferit de alte programe malware.
Există o serie de motive în spatele popularităţii lor în creştere. Aşa cum am menţionat anterior, succesul se explică prin abordarea foarte directă. Din postura de infractor, infectezi un aparat şi obţii bani pentru a-l dezinfecta. E simplu, direct şi nu necesită un mare efort. Cu datele de card furate trebuie să găseşti o cale de a face bani, în timp ce cu un program ransomware doar aştepţi să vină banii.
Conştientizarea fenomenului ransomware de către utilizatori poate fi, de asemenea, explicată uşor. Victimele atacurilor ransomware resimt efectele mult mai direct şi mai serios decât în cazul altor tipuri de atacuri. Datele sunt blocate, iar dispozitivul e inutilizabil. Acest lucru este foarte neplăcut pentru utilizatorii individuali şi poate provoca pagube foarte mari pentru organizaţii: de exemplu, dacă un spital este lovit, aşa cum s-a întâmplat de mai multe ori, în ultima perioadă. În astfel de situaţii, tentaţia de a plăti răscumpărarea poate fi foarte mare. Dar noi le recomandăm utilizatorilor individuali şi organizaţiilor să nu facă acest lucru, pentru că decriptarea nu este garantată în niciun fel.
Pentru cei afectaţi, situaţia este dificilă. Algoritmii de criptare sunt de obicei greu de spart şi poate fi dificil sau chiar imposibil să obţii datele înapoi. De exemplu, proiectul No Ransom, iniţiat de Kaspersky Lab şi poliţia olandeză, colectează cheile de decriptare şi poate să ajute multe victime, dar nu pe toate.
Dar nu trebuie să se ajungă în acest punct. Vectorii de infectare sunt cei clasici: publicitate care conţine malware, site-uri în care a fost implantat un program malware, precum şi fişiere infectate trimise ca anexe la e-mailuri sau pe reţelele sociale. Însă tehnologiile moderne de securitate pot proteja utilizatorii individuali şi companiile de aceste atacuri. În prezent, software-ul de securitate pentru Internet include tehnologii cum ar fi protecţia împotriva exploit-urilor, filtrarea URL‑urilor sau tehnologii cloud care protejează utilizatorii împotriva ameninţărilor cunoscute şi necunoscute. Toate acestea ar trebui completate de măsuri care să diminueze efectele unui posibil atac, incluzând backup la intervale regulate şi actualizări de software. Utilizatorii ar trebui să fie, de asemenea, foarte atenţi la orice pare suspect şi să nu dea clic pe astfel de linkuri.
Ce va aduce viitorul? Greu de spus. Am văzut programe care criptează pe Android, OSX şi Linux, astfel încât, în teorie, ransomware-ul se poate răspândi pe diferite platforme şi dispozitive. Dar, în cele din urmă, întrebarea este: de unde se aşteaptă infractorii să câştige mai mulţi bani? Iar, în prezent, Windows şi Android sunt platformele cele mai profitabile.
Ceea ce a început în 1995 într-o singură ţară, Italia, se va propaga până în 2030 în 56 de state cu economii diverse precum Noua Zeelandă şi Georgia. Blestemul nu afectează doar state industrializate ca Japonia şi Germania. Anul de cotitură va fi 2020 pentru Cuba şi Coreea de Sud. Cinci ani mai târziu molima va ajunge în Thailanda şi SUA.
Până în 2075 întreaga populaţie a Globului va fi trecut de acest punct de cotitură. Efectele se vor simţi violent mai ales pe piaţa muncii.
Aceste tendinţe au fost studiate timp de un sfert de secol de Joseph Chamie, fost director al diviziei populaţie a ONU.