Se întâmplă şi la reuniunile anuale ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a luat fiinţă şi pentru a înlesni afluxul de investiţii străine în ţările ex-comuniste din Europa Centrală şi de Est. ”Marketingul de ţară“, promovarea României ca destinaţie pentru investiţii, nu se face, însă, chiar în fiecare an. Nu s-a întâmplat anul trecut, la reuniunea BERD de la Londra, când România nu a avut un panel oficial de prezentare, dar s-a întâmplat în primăvara acestui an, în însoritul şi mult încercatul de criză Cipru.
Reuniunea anuală a BERD, oportunitate uriaşă de reclamă pentru ţările mai puţin dezvoltate din regiune, în special în trecut, a rămas o ocazie de a ţine aproape investitorii şi de a-i informa în legătură cu evoluţia economiei şi avantajele competitive care fac diferenţa faţă de alte ţări. Astfel de reuniuni sunt o ocazie de informare, networking şi discuţii one-to-one între mai marii finanţelor europene şi investitori.
Punerile în scenă ale performanţelor economice se dovedesc utile, de altfel, câteodată, dacă ne gândim că ultimii ani au făcut unii investitorii să diferenţieze mai mult ţările pe baza performanţelor individuale în locul unui tratament la pachet. Iar România poate să fie un beneficiar al acestei schimbări de abordare având în vedere situaţia macroeconomică bună, creşterea economică solidă. Totodată, România poate să beneficieze în ochii investitorilor de un contrast favorabil în raport cu unele dintre ţările vecine sau din regiune. România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar. Important este nu doar să atragem investitori, ci şi ce fel de investitori.
După perioada de criză economică, în care pariul cel mare era îmblânzirea pieţelor şi investitorilor prin eforturi de austeritate menite să reducă deficitele bugetare şi datoria publică, în ultimii ani s-a prefigurat mai mult ideea de revigorare a economiilor fără a distruge – prin derapaje periculoase – echilibrele restabilite cu multe sacrificii, dacă se poate şi realizarea unor reforme structurale menită să amelioreze competitivitatea şi mesaje mai mult sau mai puţin ”marketate“ care să câştige sau să păstreze încrederea investitorilor. Iar uneori este utilă coborârea din sferele macroeconomiei pe terenul economiei reale.
România a cunoscut o renaştere economică în ultimii ani, în timp ce economii mai dezvoltate din Europa avansează cu ritmuri mai lente. Datele economice şi financiare suflă în pânzele optimismului afişat de oficialii români. |nsă, cu toate că există multe motive de optimism, inclusiv după creşterea economică neaşteptat de bună din primul trimestru, de 5,7%, pot să apară nori din sfera bugetară care să întunece cerul optimismului, dacă nu vor fi găsite soluţii de creştere a încasărilor bugetare şi de compensare a deficitului bugetar. Important este să nu repetăm greşelile din trecut, când decidenţii din mediul economic şi politic se lăudau că ”economia duduie“ până când motorul a crăpat.
Revenind la reuniunea anuală a BERD – una dintre întâlnirile ritualice ale lumii financiare – guvernatori ai băncilor centrale din ţările beneficiare şi nonbeneficiare, miniştrii de finanţe şi bancheri comerciali şi investitori, au participat în acest an la evenimentul organizat la Nicosia, în Cipru, alături de alţi oaspeţi de rang înalt din finanţele internaţionale.
România a fost bine reprezentată la nivel oficial la reuniunea BERD. Evenimentul, devenit deja tradiţional, a adus în faţa investitorilor oficialii ai BNR, ai Ministerului Finanţelor, ai Bursei de Valori Bucureşti, dar şi reprezentanţii ai mediului de afaceri.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi CEO-ul BVB, Ludwik Sobolewski, au preferat să urmărească din sală prezentarea de ţară.
Printre speakerii din panelul organizat de România pentru investitorii străini s-a aflat Liviu Voinea, viceguvernator al BNR, care a prezentat într-o notă pozitivă politica monetară şi evoluţia sectorului bancar autohton, dând de înţeles că şi cele două posibile motive de îngrijorare pentru investitori din anii trecuţi – riscul legislativ şi nivelul ridicat al creditelor neperformante – s-au temperat. ”Sistemul bancar din România a fost pe profit în ultimii doi ani, instituţiile de credit sunt bine capitalizate şi lichide, iar banca centrală a asigurat stabilitatea preţurilor, stabilitatea financiară şi stabilitatea cursului de schimb“, a explicat viceguvernatorul băncii centrale. Totodată, el a susţinut că dobânzile aflate la minime istorice au stimulat creditarea în moneda locală, iar inflaţia este scăzută în România, fără să ajungem la deflaţie. Voinea a ţinut să reamintească investitorilor că România nu a salvat băncile cu bani de la buget, fiind una dintre cele cinci ţări membre ale UE care nu au folosit bani publici pentru a susţine sectorul financiar de când a izbucnit criza economică.
